Cerere recalculare pensie. Decizia 6721/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(5402/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.6721/
Ședința publică din data de 19 noiembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 2: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 3: Liviu
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr. 4826 din 03 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr. 44603/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect - recalculare pensie.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 12.11.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării soluției la data de 19.11.2009, când a decis următoarele:
CURTEA
Constată că prin sentința civilă nr. 4826/03.06.2009 a Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul.
În consecință, s-a dispus obligarea pârâtei Casa de Pensii a Municipiului B să emită o decizie prin care să recalculeze pensia reclamantului în baza OUG nr. 4/2005, începând cu 01.12.2005, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 10 ani.
Totodată, pârâta a fost obligată să-i plătească diferențele de pensie rezultate din recalcularea conform sentinței și pensia achitată începând cu 01.12.2005, plus dobânda legală calculată de la data introducerii acțiunii, 24.11.2008.
Pârâta a declarat recurs, criticând sentința precitată, în esență, sub următoarele aspecte:
- dispozițiile art. 89 din Legea nr. 3/1977 coroborate cu cele ale nr. 1550/2004 și OUG nr. 4/2005 stabilesc în cazul bărbaților un stagiu complet de cotizare de 15 ani pentru bărbați, și nu 10 așa cum a reținut instanța;
- trebuie avute în vedere și prevederile art. 2 din nr. 610/1990;
- instanța a încălcat prevederile art. 2 și 3 din anexa la normele metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public;
- reclamantul își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 47 alineatul 2 din Legea nr. 19/2000, făcând o gravă confuzie în interpretarea prevederilor legale;
- art. 47 se referă strict la persoanele care ies la pensie în temeiul Legii nr. 19/2000;
- potrivit art. 47 alineatul 2, "asigurații nevăzători beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat ca nevăzător cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare prevăzut de lege."
- acest text se referă doar la reducerea vârstei standard de pensionare în cazul nevăzătorilor;
- în Normele Tehnice de aplicare a nr. 1550/2004 (la punctul 4.2) se menționează că în situația pensiilor stabilite pentru nevăzători (în legislația anterioară, conform Legii nr. 3/1977), stagiul complet de cotizare ce se va utiliza la determinarea punctajului mediu anual, este de 10 ani pentru femei și 15 ani pentru bărbați;
- deci, stagiul complet de cotizare în cazul reclamantului este de 15 ani.
Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Nu s-au propus noi dovezi în cauză.
Curtea, văzând disp. art. 312 alin. 1 teza a II-a pr.civ. și apreciind că în raport de pretențiile deduse judecății, de probatoriul administrat și de normele juridice incidente, soluția primei instanțe este legală și temeinică, va respinge recursul ca nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Criticile exprimate prin motivele de recurs nu pot fi primite, Tribunalul procedând corect atunci când a admis pretențiile deduse judecății în sensul menționat în dispozitivul hotărârii atacate.
Susținerile recurentei-pârâte în sensul că intimatului-reclamant nu i-ar fi aplicabile prevederile art. 47 alineatul 2 din Legea nr. 19/2000 (bazate pe ideea că acesta s-a pensionat sub imperiul Legii nr. 3/1977 și al nr. 610/1990, care prevedeau că vechimea în muncă necesară în vederea pensionării este de 15 ani în cazul bărbaților nevăzători) sunt neîntemeiate.
Potrivit acestui text legal, "asigurații nevăzători beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat ca nevăzător cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare prevăzut de lege."
Așa cum just a reținut și instanța de fond, intimatul-reclamant este nevăzător și a realizat o treime din stagiul complet de cotizare prevăzut de lege în cazul bărbaților, respectiv 30 ani. Ca atare, dacă s-ar fi pensionat după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, în cazul său ar fi trebuit să se rețină un stagiu complet de cotizare de 10 ani.
Este adevărat faptul că dreptul la pensie al reclamantului s-a născut într-un moment în care era în vigoare Legea nr. 3/1977, care în art. 89 statua că vechimea în muncă necesară bărbaților nevăzători în vederea acordării pensiei pentru limită de vârstă este de 15 ani.
Dacă s-ar da relevanță juridică acestui aspect și nu s-ar face aplicațiunea corespunzătoare în privința intimatului-reclamant a dispozițiilor art. 47 alineatul 2 din Legea nr. 19/2000, s-ar comite o gravă eroare.
Astfel, trebuie avut în vedere faptul că în speță sunt incidente prevederile nr. 1550/2004 și cele ale OUG nr. 4/2005, intimatul-reclamant trebuind să beneficieze de operațiunea de recalculare a drepturilor sale de pensie, la fel ca toate persoanele care s-au pensionat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000.
Or, așa cum se arată în preambulul OUG nr. 4/2005, acest act normativ a fost adoptat "în vederea susținerii măsurilor de reformare a sistemului de pensii prevăzute în Programul de guvernare, respectiv urgentarea procesului de recalculare a tuturor pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, aflate în plată, astfel încât să fie respectat principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", precum și pentru asigurarea cadrului legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat" Mai precis, scopul esențial al adoptării acestui act normativ a fost acela de a se asigura respectarea principiului"la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie".
Iar art. 1 din 1550/2004 statuează că "începând cu data de 1 octombrie 2004 pensiile din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, vor fi evaluate în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare."
Printre principiile fundamentale prevăzute de Legea nr. 19/2000 se află și cel al egalității (art. 2 lit. e) "care asigură tuturor participanților la sistemul public, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege".
Or, dacă s-ar adopta teza susținută de recurenta-pârâtă s-ar ajunge să se încalce atât principiul"la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", cât și principiul fundamental al egalității, bazat pe un tratament nediscriminatoriu.
În plus, s-ar ajunge să se contravină jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului - evidențiată pe larg în considerentele hotărârii recurate - jurisprudență în care se arată că nu poate fi admisă existența unui tratament discriminatoriu ce nu are o justificare obiectivă și rezonabilă. Iar diferențierea între categoria de pensionari din care face parte intimatul-reclamant și categoria nevăzătorilor bărbați pensionați sub imperiul Legii nr. 19/2000 nu are nici cea mai mică justificare cu caracter de obiectivitate și rezonabilitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr. 4826 din 03 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr. 44603/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 19.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
TEHNORED//2 ex.//15.12.2009
Jud. fond:,
Președinte:Petrică ArbănașJudecători:Petrică Arbănaș, Elena Luissa Udrea, Liviu
