Cerere recalculare pensie. Decizia 7256/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(5492/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR. 7256/
Ședința publică de la 09.12.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Ceaușescu
JUDECĂTOR 2: Lizeta Harabagiu
JUDECĂTOR 3: Silvia Georgiana
GREFIER
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.3475/28.04.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.33591/3/AS/2008 în contradictoriu cu intimatul-reclamant .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul-reclamant personal, lipsă fiind recurenta-pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că intimatul-reclamant a formulat întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 23.11.2009, după care,
Președintele completului procedează la verificarea identității intimatului-reclamant, care prezintă CI, datele fiind consemnate în caietul de ședință.
Intimatul-reclamant declară că nu are alte cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de propus.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Intimatul-reclamant solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii atacate, ca legală și temeinică.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.3475/28.04.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București Secția a VIII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului
A obligat pârâta să emită o decizie, prin care sa recalculeze pensia cuvenita reclamantului, retroactiv, începând cu data de 01.07.2005, cu luarea în considerare si a tuturor veniturilor atestate de adeverința nr. 156/24.06.2008 emisa de SA
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin decizia nr. -/27.04.2009 emisa de Casa Locala de Pensii Sector 2 B, a fost recalculata pensia pentru munca depusă și limită de vastă fiind calculate drepturile de pensie pentru limita de vârsta cuvenite reclamantei, in conformitate cu prevederile OUG nr. 4/2005.
Din întâmpinarea depusă de intimată, rezultă faptul că aceasta nu a luat in considerare veniturile suplimentare la retribuția tarifară obținute sub forma de prime si ca urmare a aplicării sistemului de retribuire in acord global, venituri atestate de adeverința nr. 156/24.06.2008 emisa de SA
Veniturile realizate în sistem de acord global, precum și celelalte venituri suplimentare trebuie luate în considerare la calcularea drepturilor de pensie, pentru următoarele considerente:
Retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat. Prin art. 1 Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat se dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat. Se observa, așadar, ca pentru toate aceste sume angajatorii calculau si virau contribuții de asigurări sociale, aspect confirmat si de către angajatorul emitent al adeverinței din cauza de față.
Odată reținut acest aspect, se cuvin a fi precizate dispozițiile art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora "sistemul public se organizează si funcționează având ca baza principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite".
Prin art. 4 alin. 2 și 3 din OUG nr. 4/2005 legiuitorul se abate de la principiul contributivității pe care îl afirmase categoric în Legea nr. 19/2000
și precizează că sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioarei datei de 01.04.2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajelor sunt enumerate în anexele ordonanței. Acestea pot fi dovedite prin înscrisurile din carnetele de muncă sau prin adeverințe întocmite conform legii de către foștii angajatori.
În privința formelor de retribuire în acord, în anexa 1 OUG nr. 4/2005 se menționează că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, aceeași soluție este menționata pentru "alte sporuri care nu au avut caracter permanent".
În aceeași Anexa a OUG nr. 4/2005, la pct. IV, legiuitorul optează pentru luarea în calcul a oricăror sporuri acordate de către ministerele de resort, conform actelor normative în vigoare în diverse perioade, evidențiate împreuna cu salariile aferente în statele de plată și pentru care s-a datorat și s-a virat contribuția de asigurări sociale.
În speță au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, adică cele de la art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, față de cele care decurg din acesta dar nu-l respectă, pentru că soluția contrară presupune încălcarea principiului contributivității, cu consecința nerealizării scopului avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia.
Formele de retribuire în acord și celelalte venituri menționate în adeverința în cauză nu au făcut parte, într-adevăr, din baza de calcul a pensiilor care, conform art. 10 din Legea nr. 3/1977, era constituită din retribuții tarifare, însă conform reglementărilor aceluiași act normativ dreptul la pensie era recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale, or acestea se stabileau și se achitau în raport de câștigul brut realizat, iar nu de cel tarifar.
Pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementarilor anterioare, soluția trebuie sa fie aceeași, conform principiului "ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet".
Pe de alta parte, același legiuitor limitează fără nicio justificare rezonabilă aplicarea acestui principiu, în cuprinsul OUG nr. 4/2005, înlăturând din calculul pensiilor anumite venituri și sporuri obținute anterior datei de 01.04.2001, pe motiv că nu ar fi avut caracter permanent
Prin urmare, în prezenta acestei dualități de reglementare, revine instanței judecătorești sarcina de a hotărî că principiul contributivității afirmat în art. 2 din Legea nr. 19/2000 și dezvoltat în art. 78 alin. 1 din același act normativ primează și că, independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri și de faptul că au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, acestea trebuie luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs motivat, în termen legal, recurenta Casa de Pensii a Municipiului B criticând sentința pentru motivele prevăzute de art.304 pct. 9 și 3041. pr. civ.
În susținerea recursului a arătat că din sentinței civile recurate rezulta faptul ca instanța de fond nu a reținut ca adeverința nr.156/24.06.2008 eliberata de SC SA B, nu îndeplinește condițiile de fond, in sensul ca nu este specificat temeiul de drept in baza căruia au fost acordate aceste venituri prevăzute de pct. VI. din Anexa G nr.4/2005.
Conform pct. VI. din Anexa G nr.4/2005: adeverințele prin care se dovedesc aceste sporuri vor cuprinde:
- denumirea unității;
- perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere și de încetare a raportului de munca;
- funcția, meseria sau specialitatea exercitată;
denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată;
- perioada în care a primit sporul și temeiul legal în baza căruia s-a acordat;
- adeverințele vor purta număr, data eliberării, ștampila unității, precum și semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unității.
Angajatorul face mențiunea ca veniturile suplimentare atestate de adeverința au fost plătite din fondul de salarii, iar dispozițiile art. 62 coroborat cu art. 65 din Legea nr.57/1974 raportat la prevederile art.2 din Decretul nr.389/1972 specifica: contribuția pentru asigurările sociale de stat nu se datorează asupra sumelor reprezentând: drepturile plătite asiguraților din fondurile asigurărilor sociale de stat; drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale în cazul desfacerii contractelor de munca.
De asemenea, prin dispozițiile Decretului nr.92/1976, care reglementează datele ce se înscriu in carnetul de munca, coroborat cu nr.136/1976 pentru aprobarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare, norme legale din care rezulta ca veniturile realizate in acord global nu se înscriau in carnetul de munca si prin urmare nu pot fi utilizate la determinarea punctajelor anuale in lumina art.164 alin.1 din Legea nr.19/2000.
Or, aceasta diferențiere a justificat aplicarea de către legiuitor a unui tratament juridic special, legiuitor care a înțeles sa excludă printr-un text de lege expres, respectiv pct. VI din ANEXA OUG nr.4/2005, anumite categorii de venituri si sporuri din baza de calcul a drepturilor la pensie.
Așadar, aceste dispoziții exprese ale legiuitorului vizând veniturile obținute in forma de acord nu lasă loc de interpretare extensiva susținuta de reclamant, iar constituționalitatea textului de lege a făcut obiectul analizei Curții Constituționale.
Conform "Mențiuni" de la punctului VI din ANEXA OUG nr.4/2005, privind sporurile, indemnizațiile si majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual nu fac parte din sporurile cu caracter permanent prevăzute de Legea nr.49/1992: "Nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001:
- formele de retribuire in acord sau cu bucata, in regie ori după timp, pe baza de tarife sau cote procentuale;
- participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitățile economice;
- premiile anuale si premiile acordate in cursul anului pentru realizări deosebite;
- recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate;
În acest sens, prin Decizia nr.736/24.10.2006 s-a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor mențiunii de la pct.VI din Anexa la OUG. nr.4/2005 privind recalcularea drepturilor de pensie din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.
Pe lângă retribuția tarifara, personalul muncitor beneficiază, ca parte variabila a retribuției, de venituri suplimentare, pe calea adaosului de acord, a participării la beneficii, premiilor si a altor stimulente, sporurilor, indemnizațiilor si a compensațiilor prevăzute de lege.
În situația nerealizării producției sau a neîndeplinirii obligațiilor de la locul de munca, retribuția se diminua in mod corespunzător, fără a se asigura venit garantat.
La calculul drepturilor de pensie, întotdeauna s-a avut in vedere respectarea principiului egalității prevăzut la art.2 lit. b) din Legea nr.19/2000, atât pentru persoanele care prin munca lor au depășit producția planificata, cat si pentru situația nerealizării producției planificate (in acest caz, retribuția diminuându-se) astfel ca, la calculul pensiei s-a avut in vedere numai retribuția stabilita prin contractul de munca.
Acesta este si motivul avut in vedere de către legiuitor când nu a încadrat veniturile suplimentare obținute in sistem de acord in categoria sporurilor cu caracter permanent prevăzute de Legea nr.49/1992, si nr.OUG4/2005
Este lesne de observat, la o prima lecturare a actelor normative care reglementau obligația de plata a contribuției de asigurări sociale de stat Legea nr.27/1966 republicata, Decretul nr.389/1972, Legea nr.49/1972), plata contribuției de asigurări sociale de stat era obligația angajatorului, si nu a angajatului, angajatul având obligația contribuției la pensia suplimentara.
Art. 65 persoanele care au contribuit, în condițiile legii, la constituirea fondului pentru pensia suplimentară, beneficiază de aceasta pensie de la data încetării activității lor ca urmare a pensionării.
Pentru persoanele care au contribuit cu 2%. pensia suplimentară se stabilește în procente din retribuția tarifara folosită la calcularea pensiei de asigurări sociale, după anii de contribuție. Art. 71 alin.1 din Legea nr.27/1966 republicat. Fondurile necesare pentru plata pensiei suplimentare se formează din contribuția tuturor angajaților. Aceasta contribuție este de 2 la din salariul tarifar lunar de încadrare și se vărsa prin unități, într-un cont special al Ministerului Muncii, la Banca Naționala a România.
Potrivit prevederilor art. 164 din lege, la determinarea punctajelor anuale, corespunzătoare perioadelor de activitate lucrate până la data de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, așa cum sunt înregistrate în carnetul de muncă.
Prin neplata contribuției de 2% la pensia suplimentara asupra sumelor mc adeverințele ce au făcut obiectul cererii de chemare in judecata, instanța de sentința recurată a încălcat principiului contributivității prevăzut la art.2 lit. e) din Legea nr.19/2000, care prevede ca, drepturile de asigurări sociale se cuvin pe contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Analizând întregul material probator administrat în cauză prin prisma criticilor invocate pe calea recursului, cât și din oficiu conform art.3041Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Astfel, se reține că fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuției datorate de participanții la sistemul public de pensii, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuției de asigurări sociale plătite, conform principiului contributivității, care cere ca la stabilirea drepturilor de pensie să fie avute în vedere toate veniturile asupra cărora
s-a calculat contribuția de asigurări sociale, înregistrate în carnetul de muncă sau evidențiate în adeverința eliberată de unitatea la care asiguratul și-a desfășurat activitatea.
În speță, s-a constatat că la stabilirea drepturilor de pensie cuvenite petentului, intimata nu a valorificat sumele încasate, prevăzute în adeverința depusă la dosar.
Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul realizat de angajat, totodată art. 1 din Decretul nr. 389/1972 dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul salariat.
Cât privește OUG nr. 4/2005, aceasta stabilește că recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1.04.2001, se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000, iar în privința primelor acordate, în anexa 1 se menționează că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, nefăcând parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislației anterioare.
Or, veniturile suplimentare obținute de petent au avut caracter de continuitate, fiind incluse în câștigul brut realizat, față de care s-a reținut și virat contribuția de asigurări sociale, astfel că trebuie avute în vedere la recalcularea pensiei.
Se reține, de asemenea, că și art. 3 din Legea nr. 3/1977 ocrotea dreptul la pensie al tuturor cetățenilor care desfășuraseră activitate permanentă, pe baza contractului de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuția de asigurări sociale prevăzută de lege, principiul fiind reiterat și prin art. 2 din Legea nr. 19/2000, care dispune că drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuției de asigurări sociale plătite.
Față de reglementările anterior enunțate, se apreciază că au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, în raport cu cele care decurg din el, dar nu-l respectă, pentru ca soluția contrară ar duce la nerealizarea scopului urmărit de legiuitor, respectiv ar crea o discriminare între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000.
Prin urmare, în mod legal și temeinic, prima instanță a stabilit că și veniturile suplimentare menționate în adeverința depusă la dosar trebuie avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie, astfel că recursul declarat este nefondat și va fi respins ca atare, potrivit art.312 alin. 1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, cu sediul în B Calea.6, sector 3 împotriva sentinței civile nr.3475/28.04.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.33591/3/AS/2008 în contradictoriu cu intimatul-reclamant, cu domiciliul în B-, -.4, sector 2.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.12.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.LH/th.red.
2ex-17.12.2009
Jud. fond:
Președinte:Maria CeaușescuJudecători:Maria Ceaușescu, Lizeta Harabagiu, Silvia Georgiana
