Cerere recalculare pensie. Decizia 951/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(6802/2008)
DECIZIA CIVILĂ NR. 951/
Ședința publică de la 17.02.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR 2: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 3: Ilie
GREFIER:
*************************************
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.3805 din data de 06.05.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.3748/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că intimatul-reclamant a formulat întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 16.12.2008, după care,
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat și având în vedere că s-a solicitat ca judecata să se desfășoare, potrivit dispozițiilor art.2 alin.2 din Codul d procedură civilă și în lipsa părților, Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Cu privire la recursul dedus judecății:
Prin sentința civilă nr.3805 din data dde 06.05.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a admis cererea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B și a obligat pârâta să recalculeze pensia reclamantului, în baza OUG nr.4/2005, urmând ca la stabilirea drepturilor cuvenite acestuia să ia în considerare, începând cu data de 01.07.2005, veniturile evidențiate în anexa adeverinței nr.26/20.02.2006, eliberată de Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Metale și -
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că reclamantul beneficiază de pensie pentru limită de vârstă de la data de 01.12.1987, pensia fiindu-i stabilită în temeiul Legii nr.3/1977, astfel cum se menționează în decizia de pensie emisă în temeiul OUG nr.4/2005.
S-a mai reținut de către instanța de fond că, fiind pensionat anterior datei de 01.04.2001, reclamantul a beneficiat de prevederile OUG nr.4/2005, drepturile sale de pensie fiind recalculate începând cu data de 01.07.2005 în raport de prevederile Legii nr.19/2000, respectiv prin calcularea punctajelor anuale pentru întregul stagiu de cotizare (vechimea în muncă).
Tribunalul a mai reținut că în procesul de recalculare s-a stabilit că reclamantului i se cuvine un punctaj de 3,5832 puncte, mai mare decât cel aflat în plată la momentul recalculării și că cererea de recalculare în raport de veniturile suplimentare, depusă de reclamant la casa teritorială de pensii la data de 27.04.2006, sub nr.4824, nu a fost soluționată de pârâtă în termenul legal de 30 zile, prevăzut de dispozițiile art. 86 și art.95 din Legea nr.19/2000, forma în vigoare la acel moment.
În ceea ce privește apărările verbale formulate de pârâtă, în sensul că veniturile realizate în sistemul de retribuire în acord global nu au caracterul de sporuri permanente în înțelesul Legii nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare și, prin urmare, că acestea nu făceau parte din baza de calcul avută în vedere la stabilirea pensiei, iar OUG nr.4/2005 interzice expres valorificareaacordului global, tribunalul le-a analizat și s-a pronunțat asupra veniturilor respective ce trebuiau a fi luate în calculul pensiei.
Astfel, a apreciat căretribuirea în acord globalpresupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că, lunar, aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Tribunalul a mai avut în vedere și următoarele prevederi legale: art.1 din Decretul nr.389/1972, art.1, art.4 alin.2 și alin.3 și anexa 1 din OUG nr.4/2005, art.3 din Legea nr.3/1977 și art.2 lit. e) din Legea nr.19/2000, în care se statueazăprincipiul contributivității.
Tribunalul a mai apreciat că, în speța de față, au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, în raport cu cele care decurg din acesta, dar nu îl respectă, pentru că soluția contrară ar presupune încălcarea principiului, cu consecința că, pe de o parte, nu s-ar realiza scopul avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia, iar, pe de altă parte, s-ar crea o discriminare între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, în condițiile în care baza de calcul pentru plata contribuțiilor este alcătuită din totalitatea veniturilor realizate de către asigurat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, motivat în termenul legal, recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurenta susține că sentința instanței de fond este criticabilă sub aspectul că instanța de fond, la pronunțarea sentinței atacate, și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești (art. 304 pct.4 Cod pr.civilă 9), fiind dată cu încălcarea legii (art. 304 pct.9 Cod pr.civilă).
Astfel, motivul de casare prevăzut de art.304 pct.4 Cod pr.civilă, susține recurenta, are în vedere depășirea de către judecători a atribuțiilor conferite prin legi, incursiunea lor în domeniul altor puteri constituite, în dauna ordinii constituționale și a interesului public.
Mai precizează recurenta că instanța fondului a reținut, în mod greșit, în considerentele sentinței atacate, că intimata nu a luat în considerare sporurile menționate în adeverința depusă, apreciind că această soluție ar reprezenta o încălcare a principiului contributivității statuat în art. 2 lit.e din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
Învederează că, potrivit literaturii juridice de specialitate normele juridice se clasifică, după sfera aplicării lor, înnorme generaleșinorme speciale.
Astfel, arată că normele generale se caracterizează prin aceea că au sfera cea mai largă de aplicabilitate într-un domeniu sau într-o ramură de drept și că, în domeniul drepturilor de asigurări sociale, Legea nr.19/2000 reprezintă dreptul comun.
Cu privire lanormele speciale, recurenta arată că sunt aplicabile unei sfere restrânse de relații, ele derogând de la dreptul comun (specialia generalibus derogant), astfel că, în raport de acest aspect, precizează că actele normative referitoare la sporuri sunt, în domeniul drepturilor de asigurări sociale, norme cu caracter special și întrucât normele speciale sunt derogatorii, în procesul aplicării lor, ele cunosc un regim restrictiv, ca fiind de strictă interpretare.
Prin urmare, avându-se în vedere că, potrivit OUG nr.4/2005 (aprobată prin Legea nr.78/2005) - normă juridică ce are caracter special - nu se iau în calcul, la stabilirea punctajului mediu anual, formele deretribuire în acord,se mai arată, în motivarea recursului, că obligarea recurentei la emiterea unei decizii de recalculare pensie, cu luarea în considerare și a veniturilor suplimentare menționate în adeverința nr.26/20.02.2006, eliberată de Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Metale și -
Astfel, concluzionează recurenta, instanța de fond a încălcat principiul juridic conform căruia norma juridică specială derogă de la cea cu caracter general și se aplică cu întâietate.
În motivarea, în drept, a cererii de recurs, se invocă dispozițiile art.304 pct.4 și pct.9 și ale art.3041Cod pr.civilă, precum normele de drept substanțial ale Legii nr.19/2000 și OUG nr.4/2005.
Prin întâmpinarea formulată (fila 9 dosar recurs), intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea, ca legală și temeinică, a hotărârii fondului, invocând apărări de fond la motivele de recurs.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, prin prisma apărărilor invocate prin întâmpinare, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art.3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare:
Legea nr.19/2000 - legea-cadru în materia pensiilor stabilite în sistemul public - reglementează, prin norme cu caracter de protecție, cadrul și condițiile în care se stabilesc, se calculează și se plătesc drepturile de pensie ale persoanelor asigurate în acest sistem.
Astfel, art.161 alin.2 din actul normativ menționat mai sus prevede că: "În condițiile în care, pentru o anumită perioadă, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare de certificare. -".
Ca urmare, legiuitorul a înțeles sa ușureze sarcina probei pentru persoana asigurată în al cărei carnet de muncă nu sunt înregistrate toate datele necesare stabilirii și calculării drepturilor de pensie, prevenind în acest mod litigii viitoare, cu atât mai mult cu cât aparținea angajatorului obligația de a efectua operațiunile corespunzătoare în carnetul de muncă.
Potrivit dispozițiilor art.2 lit. "e" din Legea nr.19/2000: "Sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: - e)principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite; -.".
În raport de principiul contributivității, statuat de dispozițiile legale suscitate, Curtea apreciază că în mod justificat instanța de fond a reținut aspectul că intimatul-reclamant a făcut dovada, atât cu înscrierile existente în carnetul său de muncă, cât și cu actul de certificare eliberat de fostul angajator și anume, cu adeverința nr.26/20.02.2006 eliberată de Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Metale și - (aflată la filele 3 - 5 din dosarul de fond), a tuturor veniturilor realizate, inclusiv a celor suplimentare, obținute însistemul de retribuire înacord global,venituri pentru care s-au virat contribuțiile legale de asigurări sociale (), potrivit dispozițiilor art.1 din Decretul nr.389/1972.
Așadar, Curtea, având în vedere că dispozițiile legale cu valoare de principiu se aplică prioritar, își însușește argumentele instanței de fond și având în vedere și dispoz.art.76 și următoarele din Legea nr.19/2000, referitoare la stabilirea punctajului în vederea calculării drepturilor de pensie, precum și dispozițiile art.2 din OUG nr.4/2005, apreciază că este îndreptățit intimatul-reclamant la luarea în calculul drepturilor sale de pensie a tuturor veniturilor și sporurilor realizate,inclusiv a celor obținute cu titlu de venituri în acord global.
Așadar, Curtea apreciază că sunt nefondate criticile formulate de recurenta-pârâtă, astfel că le va înlătura ca atare.
În sensul celor de mai sus, Curtea mai reține și aspectul căveniturile obținuteprin munca desfășurată în sistemul de retribuireînacord globalnu sunt sporuri propriu-zise, ci acestea au reprezentat, practic,însăși o formă de retribuire, de unde reiese, indubitabil, caracterul lor permanent.
De altfel, reține Curtea, chiar recurenta, încercând să argumenteze faptul că veniturile realizate în sistemul de acord global nu ar avea caracter permanent, face trimitere, în cuprinsul cererii sale de recurs, la ispozițiile art.4 și art.5 din Legea nr.2/1983 - lege ce reglementa lucrul în acord global -, dispoziții care prevedeau că,pe lângă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficia,ca parte variabilă a retribuției,de venituri suplimentare, pe caleaadaosului de acord, recunoscând, astfel, implicit, că aceste venituri reprezintă, de fapt, o formă de retribuire, nicidecum, sporuri cu caracter nepermanent, câtă vremeele au făcut parte din însăși retribuția personalului muncitor.
Astfel, Curtea reține că dispozițiile art.4 din Legea nr.2/1983 prevăd că:"Sistemul de retribuire asigură cointeresarea materială a celor ce muncesc la creșterea producției, a productivității muncii și a eficienței economice, precum și repartizarea echitabilă a veniturilor provenite din muncă, în raport corespunzător între veniturile individuale minime și maxime.Forma de retribuire în acord globalse extinde și se generalizează în toate unitățile economice."
De asemenea, Curtea are în vedere și dispozițiile art.5 din același act normativ, potrivit cărora: "munciisunt retribuiți în raport cu munca prestatăși rezultatele obținute.
În cazul depășirii producției planificateveniturile cresc în mod corespunzător și nu sunt plafonate.
În situația nerealizării producției sau a neîndeplinirii obligațiilor de la locul de muncăretribuția se diminuează în mod corespunzător, fără a se asigura venit garantat.".
Potrivit prevederilor art.47 alin.2 din Constituție cetățenii au dreptul la o pensie, stabilită conform legii. Ca urmare, legiuitorul este în drept să modifice, să completeze sau să abroge dispozițiile referitoare la condițiile de exercitare a dreptului la pensie "ori de câte ori consideră că situația economică a țării, resursele financiare existente permit sau impun anumite modificări",astfel cum a confirmat și Curtea Constituțională a României.
Reformarea sistemului public de pensii este un obiectiv cuprins în Capitolul 7 - "Politica de protecție socială", din Programul de guvernare 2005-2008, de unde rezultă necesitatea adoptării unor măsuri de îmbunătățire a standardului de viață pentru persoanele vârstnice, in principal prineliminarea inechităților din sistemul public de pensii, existente între diferitele categorii de pensionari.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, au fost recalculate pensiile persoanelor ce s-au pensionat anterior datei de 1 aprilie 2001, astfel încât toate pensiile să fie stabilite pe baza acelorași principii.
Curtea apreciază că sunt nefondate și acele susținerile ale recurentei în sensul că dispozițiile OUG nr.4/2005, aprobată prin Legea nr.78/2005, ar fi norme juridice cu caracter special și, ca atare, acestea ar cunoaște un regim restrictiv, fiind, așadar, norme de strictă aplicare, iar, în temeiul acestor dispoziții, nu ar putea fi luate în calcul, la stabilirea punctajului mediu anual, formele de retribuire care nu au avut caracter permanent, astfel că obligarea casei teritoriale de pensii la luarea în calcul a sporurilor menționate în adeverințe este nelegală și netemeinică.
Cu privire la aceste critici, Curtea reține că în mod eronat recurenta apreciază că dispozițiile OUG nr.4/2005 ar avea caracter special, în raport cu dispozițiile Legii nr.19/2000 - legea-cadru, care au caracter general.
Astfel, Curtea apreciază că ambele acte normative au unul și același domeniu de aplicare, respectiv domeniul pensiilor din sistemul public.
Este adevărat că sfera de aplicare a dispozițiilor OUG nr.4/2005 este mai restrânsă decât sfera de aplicare a legii-cadru, însă ea se suprapune, practic, peste o parte din sfera de aplicare a legii menționate, fiind, într-o oarecare măsură una și aceeași sferă de aplicare.
Ca urmare, Curtea consideră că, în ceea ce privește analiza dispozițiilor OUG nr.4/2005, în raport de dispozițiile Legii nr.19/2000, nu se regăsește principiulspecialia generalibus derogant( latin exprimând regula potrivit căreia clauzele, dispozițiile, speciale derogă de la cele generale, în vreme ce acestea din urmă nu sunt susceptibile să deroge de la cele dintâi), întrucât nu este vorba despre norme cu caracter special, ce sunt derogatorii de la normele juridice cu caracter general, ci doar despresuccedarea actelor normative șidespreaplicarea în timp a acestora,OUG nr.4/2005 nefăcând decât să completeze dispozițiile legii-cadru.
Chiar din preambulul OUG nr.4/2005 rezultă că acest act normativ a fost adoptat "n vederea susținerii măsurilor de reformare a sistemului de pensii prevăzute în Programul de guvernare, respectiv urgentarea procesului de recalculare a tuturor pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, aflate în plată, astfel încât să fie respectat principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", precum și pentru asigurarea cadrului legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, elemente care vizează interesul public și constituie situații de urgență-.".
Cât privește criticile recurentei, în sensul că instanța de fond și-ar fi depășit atribuțiile puterii judecătorești, Curtea apreciază că nici acestea nu se susțin.
În acest sens, reține că prima instanță nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești și că nu se poate susține că s-ar fi realizat o imixtiune în atribuțiile conferite prin lege altor autorități ale statului, câtă vreme dispozițiile art.155 alin.1 lit. f din Legea nr.19/2000 prevăd că "Tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind: -modul de stabilire și de plată a pensiilor -,text căruia se circumscrie și situația reglementată de dispozițiile art.95 privind recalcularea drepturilor de pensie, care în alin.2 prevede că:"Cererea de recalculare a pensiei urmează aceleași reguli procedurale privind soluționarea și contestarea, prevăzute pentru cererea de pensionare.".
Apreciind toate criticile recurentei-pârâte drept simple afirmații formale, lipsite de conținut juridic, Curtea le va înlătura, ca atare, urmând a menține hotărârea fondului, ca fiind legală și temeinică.
În consecință, pentru toate considerentele expuse mai sus,în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa de Pensii Municipiului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.3805 din data de 06.05.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.3748/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17.02.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
red. / tehnored.
2 ex. /26.03.2009
Jud.fond:;
Președinte:Bodea Adela CosminaJudecători:Bodea Adela Cosmina, Petre Magdalena, Ilie
