Contestație calcul cas. Decizia 337/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 337
Ședința publică de la 1 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sorina Romașcanu
JUDECĂTORI: Sorina Romașcanu, Jănică Gioacăș Liliana Ciobanu
- - -
GREFIER - - -
La ordine a venit spre soluționare recursul civil formulat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII N împotriva sentinței civile nr. 907/C/12.12.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință,care învederează instanței că, prin compartimentul arhivă, la data de 19.03.2008, intimata a depus la dosar întâmpinare, după care;
Nefiind alte cereri de formulat și/sau excepții de invocat, față de împrejurarea că s-a solicitat judecarea în lipsă, instanța constată recursul în stare de judecată și trece la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 907/12.12.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Neamț s-a admis acțiunea modificată formulată de contestatoarea în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii N, și în consecință:
A fost obligată intimata să recalculeze pensia contestatoarei cu luarea în considerare a veniturilor înscrise în adeverința nr.775/30.07.2008 eliberată de SC "" SA, începând cu data de 1.11.2005.
În motivarea sentinței instanța de fond a arătat că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț sub nr-, contestatoarea a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii N, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța aceasta să fie obligată la recalcularea pensiei, cu luarea în calcul a veniturilor realizate din adaosul de acord și primele acordate din fondul de premiere de 2% la fondul de retribuție planificat, anularea deciziei de pensie și emiterea unei noi decizii de pensionare conform datelor din adeverința nr.775 din 30.07.2008 emisă de SC SA.
In motivarea cererii a arătat că a solicitat intimatei recalcularea pensiei întrucât la data emiterii deciziei de pensionare, au fost folosite doar datele preluate din carnetul de muncă, fără a se ține cont de primele acordate și adaosul pentru munca prestată în acord global de care a beneficiat în perioada 20 ianuarie 1970- 31 decembrie 1997, în calitate de salariat al SC SA, împrejurare atestată de adeverința nr. 775/30.07.2008, eliberată de această societate.
A mai arătat că forma de retribuire în acord a fost una permanentă în sectorul de proiectare, iar pentru toate veniturile dobândite în perioada menționată, s-au virat la stat contribuțiile de asigurări sociale.
În dovedire a anexat adeverința nr.775/30.07.2008 emisă de SC SA, copie după carnetul de muncă, după cuponul de pensie,după fluturași de salarii luna 5-1995, practică judiciară în materie.
Prin întâmpinare intimata a solicitat respingerea contestației și menținerea deciziei de pensionare, motivat de faptul că munca în acord nu poate fi valorificată la recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat deoarece nu au făcut parte din baza de calculare al pensiilor conform legislației anterioare datei de 01 aprilie 2001, iar pe de altă parte nu pot fi luate în calcul deoarece în conformitate cu prevederile art. 164 din Legea nr. 19/2000 la determinarea punctajelor anuale până la intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
Totodată a susținut punctul său de vedere cu privire la principiul contributivității invocat de contestatoare în susținerea acțiunii. A arătat că sporurile solicitate de contestatoare nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 01.04.2001, motiv pentru care nici nu au fost reglementate de HG nr.1550/2004 și OUG nr.4/2005.
La termenul din data de 12.12.2008, contestatoarea și-a precizat acțiunea, solicitând ca drepturile recalculate să-i fie acordate începând cu data de 01.09.2005. Totodată a depus la dosar decizia de recalculare a pensiei nr.- din 31.08.2005, precum și adresa nr.1197 din 25.11.2008 emisă de SC SA prin care se arată modul în care au fost achitate salariile și cum s-a făcut reținerea CAS-ului, fiind aleasă în mod aleatoriu o lună.
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța a reținut următoarele:
Contestatoarea beneficiază de pensie pentru muncă depusă și limită de vârstă stabilită de CJP N în baza Legii 3/1977.
Ca urmare a intrării în vigoare a HG nr.1550/2004 și a OUG 4/2005 pensia contestatoarei a fost evaluată în vederea recalculării în conformitate cu dispozițiile Legii 19/2000 cu modificările și completările ulterioare emițându-se astfel decizia nr.-/2005 prin care s-a stabilit un punctaj mediu anual de 1,75636( mai mare decât punctajul aflat în plată la data începerii operațiunilor de evaluare - 1,34143), determinat în conformitate cu dispozițiile art.78 din Legea nr.19/2000.
La momentul evaluării în vederea recalculării pensiei stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, în conformitate cu principiile Legii 19/2000, astfel cum se prevedea prin dispoziția HG 1550/2004, calculul punctajului mediu anual al contestatoarei s-a făcut cu luarea în considerare a întregii documentații existentă la acel moment în dosarul de pensie al acesteia.
Ulterior, respectiv la data de 31.07.2008 contestatoarea a obținut adeverința nr.775/2008 eliberată de angajatorul SC""SA( fostul Institut de Proiectare" P N, cu privire la drepturile salariale plătite în acord global și la premiile acordate în intervalul 20 ianuarie 1970 - 31 decembrie 1997, adeverință în baza căreia acesta s-a adresat intimatei Casa Județeană de Pensii N solicitând recalcularea pensiei.
Prin adresa nr.- din 05.09.2008 intimata Casa Județeană de Pensii Nar espins cererea de recalculare a pensiei în baza acestei adeverințe cu motivarea că primele acordate și adaosul pentru munca în acord global nu fac parte din categoria sporurilor cu caracter permanent, astfel încât să poată fi avute în vedere la stabilirea punctajului mediu anual.
Referitor la forma de salarizare a contestatoarei, respectiv acordul global, intimata a susținut că, pe de o parte, potrivit Legii nr.14/1991, sumele acordate în acord reprezintă doar un adaos la salariul de bază, formând partea variabilă și aleatorie a acesteia, iar pe de altă parte, prin dispoziția OUG nr.4/2005 s-a stipulat expres că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01.04.2001 formele de retribuire în acord sau cu bucata,-( a se vedea"mențiunea" de la punctul XI din Anexa la OUG nr.4/2005.
Se constată astfel că refuzul intimatei de luare în calcul a veniturilor atestate de sus menționata adeverință pleacă de la premisa că sumele plătite în acord global contestatoarei reprezintă un adaos la salariul de bază, adaos, care nu poate fi avut în vedere la recalcularea pensiei reale,întrucât în conformitate cu dispoziția OUG nr.4/2005 sunt avute în vedere doar acele sporuri, indemnizații sau majorări cu caracter permanent astfel după cum sunt enumerate în acest act normativ.
Această susținere a intimatei este însă eronată, având în vedere că veniturile încasate pentru activitatea desfășurată în acord global nu reprezentau adaosuri sau sporuri cu caracter sporadic ce se acordau salariaților, ci acestea reprezentau o formă de salarizare.
Astfel, în Legea nr.57/1974 privind retribuirea după calitate și cantitatea muncii( aplicabile și contestatoarei din cauza de față), la art.12 litera a) penultima liniuță este reglementată retribuirea în acord global ca formă de retribuire, fiind lipsită de relevanță modalitatea concretă în care se calculau și se repartizau sumele corespunzătoare activității desfășurate în aceste condiții.
Cât timp ne aflăm în prezența unei forme de retribuire distincte, expres reglementată de legislația în vigoare la acel moment, nu subzistă nici un argument juridic pentru a considera că sumele acordate în cadrul acestei modalități de salarizare ar reprezenta doar un adaos ce nu intră în categoria celor prevăzute de OUG 9/2005 ce pot constitui temei al recalculării pensiei.
Mai mult decât atât, în privința contestatoarei( fost salariat al Institutului de Proiectare) sunt de menționat și dispozițiile art.120 din Legea 57/1974 conform cărora "în activitatea de proiectare se va utiliza cu precădere forma de retribuire în acord global", textul legal prevăzând în continuare modalitatea concretă de plată a drepturilor bănești cuvenită în cadrul acestei forme de salarizare ce se concretiza prin acordarea unor avansuri lunare ce reprezentau 80% din retribuție tarifară de încadrare, suma totală stabilită pe fiecare lucrare în parte repartizându-se ulterior membrilor colectivului, în funcție de contribuția acestora.
în acest act normativ nu se prevedea că sumele obținute în acord global erau exceptate de la plata contribuțiilor datorate la bugetul de stat (inclusiv deci la bugetul asigurărilor sociale), legea precizând doar fondurile din care se realiza plata drepturilor bănești cuvenite în raport de fiecare formă de salarizare și respectiv de fiecare ramură în parte.
În legătură cu acest aspect sunt de menționat și dispozițiile art.1 din Decretul nr.389/1972( act normativ ce a fost abrogat prin art.198 al Legii 19/2001, după ce în prealabil fusese modificat prin Legea 49/1992 - deci cu aplicabilitate deplină în cauza de față), conform căreia, "unitățile socialiste de stat, organizațiile cooperatiste,- orice alte persoane juridice sunt datoare să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat-, indiferent de forma în care se realizează aceste venituri, din fondul din care se plătesc și de durata contractului de muncă".
Coroborând aceste dispoziții cu cele ale art.2 din același decret unde sunt menționate, expres și limitativ sumele asupra cărora nu se datorează contribuția pentru asigurările sociale de stat, între care nu se regăsesc și drepturile bănești acordate pentru activitatea desfășurată în acord global, a reieșit cu evidență că pentru sumele acordate contestatoarei în această formă de retribuire s-au reținut și plătit de unitatea angajatoare contribuțiile datorate la bugetul asigurărilor sociale de stat, astfel cum se menționează expres și în adresa nr.775/2008 și 1197 din 25.11.2008 emise de SC""SA (vezi filele 35-37 dosar).
De menționat că prin apariția Legii 49/1992 dispozițiile acestui decret nu au fost modificate, ci doar s-a majorat procentual contribuția respectivă.
Plecând de la aceste premise (caracterul permanent al drepturilor bănești plătite în acord global și achitarea CAS-ului pentru acestea), s-a reținut că prin dispozițiile OUG 4/2005 s-a prevăzut ca recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale, stabilite în baza legislației anterioare datei de 01.01.2001 ( cum este și cazul contestatoarei ale cărui drepturi de pensie s-au stabilit în baza Legii 3/1977) să se facă cu respectarea prevederilor Legii nr.19/2000, prevederi printre care se enumeră la art.1 litera e, principiul contributivității, conform căruia "fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite", precum și principiul egalității prevăzut la litera baa celuiași articol ce "asigura tuturor participanților la sistemul public,contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile stabilite de lege."
Ori conform art.23 alin 1 din Legea 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie venitul brut realizat lunar, deci salariul individual inclusiv sporurile și adaosurile reglementate prin lege sau prin contracte individuale de muncă ce se au în vedere la stabilirea punctajului de pensie prevăzut de art.78 din aceeași lege.
În cauza de față s-a susținut însă că în cazul contestatoarei, ale cărui drepturi de pensie s-au deschis nu în baza Legii 19/2000, ci în temeiul dispozițiilor Legii 3/1977 nu sunt incidente aceste reglementări, întrucât pe de o parte Legea 19/2000 nu poate retroactiva, iar pe de altă parte prin dispozițiile OUG nr.4/2005 ("Mențiunea" de la punctul VI din Anexă) s-a prevăzut că formele de retribuire în acord nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei cum ar fi făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 01.04.2001.
Tribunalul a constatat că în speță au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, întrucât în caz contrar nu s-ar mai realiza scopul avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia, iar pe de altă parte s-ar crea o discriminare între persoanele care au realizat stagiu de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare Legii 19/2000, în condițiile în care, în prezent, baza de calcul pentru plata contribuțiilor este alcătuită din totalitatea veniturilor realizate de către asigurat.
Prin urmare intimata Casa Județeană de Pensii N este obligată să asigure respectarea celor două principii anterior enunțate, chiar dacă formele de retribuire în acord nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform Legii nr.3/1977.
Această concluzie se impunea întrucât deși conform acestui act normativ, baza de calcul se constituie din retribuții tarifare, drepturile de pensie erau recunoscute celor care plătiseră aceste asigurări sociale dar care se stabileau și se achitau în raport de câștigul brut realizat, iar nu de cel tarifar ( a se vedea referirile anterioare la Decretul 389/1972), întrucât prin reținerea unei soluții contrare s-ar ajunge la perpetuarea unei inechități evidente săvârșită chiar de legiuitor la momentul edictării respectivei legi, fiind de natură a reprezenta și o încălcare flagrantă a prevederilor art.1 din Protocolul 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, în condițiile în care asiguratul ar fi privat în acest mod de dreptul său de proprietate asupra fracțiunii din patrimoniul constituit prin plata contribuțiilor la sistemul asigurărilor sociale.
Cum o asemenea privare nu este justificată de vreun scop legitim, efectele sale fiind vădit discriminatorii, tribunalul a conchis în sensul caracterului întemeiat al contestației, ce se impune a fi admisă în conformitate cu dispozițiile legale mai sus enunțate.
În consecință, în conformitate cu dispozițiile art.1 din OUG nr.9/2005 a fost obligată intimata să recalculeze pensia contestatoarei cu luarea în calcul a veniturilor înscrise în adeverința nr. 775/30.07.2008 eliberată de SC""SA, începând cu data de 01.11.2005.
Împotriva acestei decizii a promovat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii care a criticat nelegalitatea hotărârii invocând, în esență;
- greșit s-a fundamentat convingerea instanței în baza principiului contributivității atât timp cât timp cât acesta a guvernat sistemul public de pensii după 01.04.2001;
- nu s-a ținut cont de faptul că CAS a fost achitat doar la salariul tarifar înregistrat în carentul de muncă:
- au fost interpretate și aplicate greșit prevederile Legii nr.19/2000, nr.OUG4/2005 și nr.HG1550/2004.
Intimata a depus întâmpinare, solicitând în esență respingerea recursului ca nefondat cu motivarea că hotărârea judecătorească a fost pronunțată cu aplicarea întocmai a prevederilor legale, în urma unei analize corecte a situației de fapt și de drept.
Curtea analizând sentința atacată prin prisma motivelor invocate și din oficiu constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Contestatoarea beneficiază de pensie pentru munca depusă și limită de vârstă stabilită în baza Legii nr.3/1977.
Ori, principiul contributivității - pe care prima instanță și-a fundamentat soluția - este unul din principiile de bază care guvernează sistemul public de pensii după 01.04.2001, fiind reglementat de dispozițiile art.23 din Legea nr.19/2000, aplicabil așadar doar situațiilor de stabilire și calculare a pensiilor ivite după această dată.
Avându-se în vedere principiul neretroactivității legii civile, Curtea concluzionează că prima instanță greșit a recunoscut incidența în speță a principiului contributivității pentru perioada anterioară datei de 01.04.2001.
De altfel, chiar dacă pentru sumele provenite din acord global si primele acordate s-ar fi achitat contribuția la asigurări sociale, aceasta nu are relevanță atât timp cât la stabilirea pensiei nu se prevedea stabilirea drepturilor de pensie în raport de cuantumul contribuției la asigurări sociale.
Mențiunea de la fila VI din Anexa OUG nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat prevede că "nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie și după timp pe bază de tarife sau cote procentuale (.)". Această dispoziție este în concordanță cu prevederile legii cadru în materia asigurărilor sociale de stat; determinarea punctajului mediu anual cu ocazia operațiunii de recalculare guvernate de OUG nr.4/ 2005 realizându-se cu respectarea prevederilor legii nr.19/2000.
Potrivit art.164 din Legea nr.19/2000 la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a acestei legi, se utilizează salariile brute sau nete, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă. În carnetul de muncă se înscriau salariile brute, până la 1 iulie 1977, salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la 1 ianuarie 1991, salariile brute de la data de 1 ianuarie 1991. La determinarea punctajelor anuale, pe lângă aceste salarii se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități conform legislației în vigoare.
Astfel, potrivit dispozițiilor legale evocate aplicabile în materie, determinant pentru valorificarea veniturilor suplimentare la calculul pensiilor, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 este că aceasta să fi făcut parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislației anterioare și să fi fost înregistrate în carnetul de muncă, până la data de 1 aprilie 1992(data intrării în vigoare a legii nr.49/1992), iar ulterior acestei date să fi avut caracter permanent, să fi făcut parte, de asemenea din baza de calcul al pensiilor, să fi fost înregistrate în carnetul de muncă, sau dovedite cu adeverințele eliberate de unitate, conform legislației în vigoare.
Ori, veniturile în acord global obținute de către intimată nu reprezintă sporuri cu caracter permanent,ci o formă de remunerare în funcție de realizarea indicatorilor reglementată de legislația în vigoare la acea dată - art.12 din Legea nr.57/1974, în timp ce sporurile reprezintă sume de bani acordate prin raportare la retribuția tarifară.
Această diferențiere rezultă foarte clar din dispozițiile Legii nr.57/1974 care definește retribuția tarifară și enumeră îndemnizațiile, majorările și sporurile care includ și retribuția tarifară de încadrare, precum și din dispozițiile Decretului nr.92/1976 ce reglementează datele ce se înscriu în carnetul de muncă, coroborat cu cu nr.136/1976 pentru aplicarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare și evidență a carnetului de muncă, norme legale din care rezultă că veniturile realizate în acord global nu se înscriau în carnetul de muncă și prin urmare nu se utilizau la determinarea punctajelor anuale în lumina art.164 alin.1 din Legea nr.19/2000.
Ori, această diferențiere a justificat aplicarea unui tratament juridic de către legiuitor, care a înțeles să excludă printr-un text de lege expres, anumite categorii de venituri și sporuri din baza de calcul a drepturilor de pensie.
De esență, este și faptul că constituționalitatea textului de lege a făcut obiectul analizei Curții Constituționale.
În acest sens, prin decizia nr.736 din 24.10.2006 s-a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor mențiunii de la pct.VI din anexa la OUG nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, Curtea statuând că atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a drepturilor cetățenilor la pensie, inclusiv modalitatea de calcul a cuantumului revine în exclusivitate legiuitorului. Prin urmare, ține de opțiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor. În mențiunea criticată pentru neconstituționalitate se precizează în mod expres că nu se iau în calcul la stabilirea punctajului mediu anual acele venituri care, potrivit legislației anterioare, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei.
Pentru considerentele sus - arătate, în baza dispozițiilor legale menționate va fi admis recursul, modificată în tot sentința recurată și respinsă acțiunea ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul civil formulat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII N împotriva sentinței civile nr. 907/C/12.12.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Modifică în tot sentința recurată în sensul că respinge ca nefondată acțiunea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 01.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
red.sent./
red.dec.
tehnored./3 ex.
28.04.2009
Președinte:Sorina RomașcanuJudecători:Sorina Romașcanu, Jănică Gioacăș Liliana Ciobanu
