Contestație decizie pensie. Decizia 278/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.5327/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.278/
Ședința publică de la 20 ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR 2: Cristescu Simona
JUDECĂTOR 3: Rotaru
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurentaCasa de Pensii a Municipiului Bîmpotriva sentinței civile nr.4884 din data de 04.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.2227/3/AS/2009, în contradictoriu cu intimata, având ca obiect:"contestație împotriva deciziei de pensionare".
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimata,prin avocat în baza delegației de substituire a d-lui avocat, cu împuternicire avocațială nr.- din 2008, ambele depuse în dosarul primei instanțe-filele 37-38, lipsind recurentaCasa de Pensii a Municipiului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Intimata, prin avocat, interpelată fiind, arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată, acordă intimatei cuvântul în combaterea cererii de recurs.
Intimata, prin avocat, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile recurate ca fiind temeinică și legală.
Curtea, în temeiul art.150 cod proc. civilă, declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.4884/4.06.2009 Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis acțiunea precizată formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B; a anulat decizia nr.-/11.12.2008, privind acordarea pensie pentru muncă depusă și limită de vârstă emisă de Casa de Pensii a Sectorului 1 B; a obligat pârâta să emită o decizie prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă cuvenită reclamantei, retroactiv, începând cu data de 21.11.2007, cu luarea în considerare și a tuturor veniturilor atestate de adeverințele nr. 1229/26.10.2007, emisă de SC SA și nr. AS/644/24.08.2007, emisă de SC SA și cu luarea în considerare la determinarea perioadei de cotizare realizate și a perioadelor 01.06.2001-01.08.2001, 01.09.2001 -01.06.2002, 01.09.2002 - 01.11.2002, 01.02.2003 - 01.08.2003, 01.08.2006 - 01.10.2006 cu sumele contributive înscrise în carnetul de muncă al contestatoarei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin decizia nr.-/11.12.2008 au fost calculate drepturile de pensie cuvenite reclamantei, stabilindu-se în favoarea acesteia, cu începere din data de 21.11.2007, o pensie pentru limita de vârsta în cuantum de 581 lei, pe baza unui punctaj mediu anual de 1,07273 puncte și a unei valori a punctului de pensie de 541 lei.
Din analiza buletinului de calcul aferent acesteia tribunalul a constatat că pârâta nu a luat in considerare, la stabilirea drepturilor de pensie, sporurile cu caracter permanent realizate de reclamantă in perioada decembrie 1975-decembrie 1981 și ianuarie 1982-decembrie 1989, cu titlu de acord global, menționate in adeverințele nr. 1229/26.10.2007 emisă de și nr. AS/644/24.08.2007 emisă de SC, ce au fost depuse de reclamantă la dosarul de pensionare odată cu cererea de înscriere la pensie pentru limita de vârstă.
Instanța de fond a apreciat că veniturile realizate in sistem de acord global, și celelalte câștiguri suplimentare trebuiesc luate in considerare la calcularea drepturilor de pensie, pentru următoarele considerente:
Retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă iar pentru toate aceste sume, potrivit Legii nr. 27/1966 și art. 1 din Decretul nr. 389/1972, angajatorii calculau si virau contribuții de asigurări sociale, aspect confirmat si de câtre angajatorul emitent al adeverinței.
Instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, ce reglementează principiul contributivitătii și ale art. 78 alin.1 din Legea nr. 19/2000 apreciind că, în condițiile în care baza de calcul pentru plata contribuțiilor de asigurări sociale era și este alcătuită din totalitatea veniturilor realizate de către asigurat, în speță au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu în raport cu cele care decurg din acesta iar nu-l respectă pentru că soluția contrară presupune încălcarea principiului cu consecința că pe de o parte nu s-ar realiza scopul avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia iar pe de altă parte s-ar crea o discriminare între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a legii nr. 19/2000.
Tribunalul a apreciat că ceea ce interesează nu este caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri, ci faptul ca statul si-a încasat drepturile la momentul cuvenit, iar când vine rândul asiguraților sa primească o contraprestație din partea statului, aceasta trebuie sa fie corespunzătoare, pentru a nu se rupe echilibrul raportului juridic dintre părți. Prin urmare pârâta trebuia să respecte și să aplice principiul contributivității și să includă în calculul drepturilor toate veniturile pentru care, în condițiile legii, s-a făcut dovada plății contribuțiilor de asigurări sociale.
Apărările pârâtei întemeiate pe prevederile OUG 4/2005, sunt lipsite de relevanță, a apreciat prima instanță, în condițiile în care actul normativ invocat nu are incidență în cauză,deoarece reclamanta este pensionată pentru limită de vârstă în temeiul Legii 19/2000 și nu în temeiul Legii 3/1977, pentru a se putea vorbi despre o eventuală recalculare a pensia întemeiată pe OUG 4/2005.
În ceea ce privește stagiul de cotizare realizat, Tribunalul a constatat că în decizia contestată se menționează un stagiu de cotizare de 25 de ani și 10 luni,din care 20 ani,11,luni și 13 zile în condiții normale de muncă și 4 ani 10 luni și 17 zile stagiu asimilat.
Din analiza buletinului de calcul aferent deciziei de pensionare tribunalul a reținut că pârâta nu a luat în considerare stagiul de cotizare realizat de reclamantă în perioadele 01.06.2001-01.08.2001, 01.09.2001 -01.06.2002, 01.09.2002 - 01.11.2002, 01.02.2003 -01.08.2003, 01.08.2006 - 01.10.2006, deși din carnetul de muncă al reclamantei rezultă că în aceste perioade reclamanta a realizat stagii de cotizare.
Potrivit art. 37 alin 1 din Legea 19/2000 în sistemul public stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat de către angajator și asigurat sau, după caz, s-a datorat și plătit de către asigurații prevăzuți la art. 5 alin. (1) pct. IV și V și alin. (2).
Instanța de fond a reținut că în perioadele menționate reclamanta a fost angajată cu contract de muncă, încadrându-se în categoria asiguraților prevăzuți de art.5 alin.1 din Legea 19/2000, pentru care legea impune condiția datorării contribuțiilor de asigurări sociale, astfel încât nu se pune problema achitării acestor contribuții, legea impunând o atare condiție doar în cazul asiguraților prevăzuți la art. 5 alin. (1) pct. IV și V și alin. (2).
Prin urmare, instanța a apreciat că stagiul de cotizare realizat de reclamantă, in perioadele susmenționate, omis a fi luat în calcul de pârâtă, trebuia luat în considerare la determinarea punctajului mediu anual și a pensiei ca prestație de asigurări sociale.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs intimata Casa de Pensii a Municipiului B, invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 și art. 3041Cod procedură civilă, cu următoarea motivare:
Petentei i s-au calculat drepturile de pensie de limita de vârsta ținându-se cont de toate actele depuse la dosarul de pensie, mai puțin adeverințele ce fac obiectul litigiului, deoarece acestea cuprindeau veniturile suplimentare provenite din lucrul in acord global, care nu fac obiectul OUG4/03.02.2005 actualizata - privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.
Mențiunea de la pct.VI din Anexa acestei Ordonanțe prevede faptul ca " nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire in acord sau cu bucata, in regie ori dupa timp, pe baza de tarife sau cote procentual".
Aceasta dispoziție, a susținut recurenta, este in concordanta cu prevederile legii-cadru in materia asigurărilor sociale de stat, determinarea punctajului mediu anual, cu ocazia operațiunii de recalculare guvernate de nr.OUG4/2005, realizându-se cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000 - actualizata.
Recurenta a invocat și dispozițiile art. 164 din Legea 19/2000 care prevăd că, la determinarea punctajelor anuale, se utilizează salariile brute sau nete si sporurile permanente, care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor inregistrate in carnetul de munca.
În acest sens, a arătat recurenta, determinant pentru valorificarea veniturilor suplimentare la calculul pensiilor, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, este ca acestea sa fi făcut parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislației anterioare si sa fi fost înregistrate in carnetul de munca, pana la data de 1 aprilie 1992 (data intrării in vigoare a legii nr.49/1992), iar ulterior acestei date sa fi avut caracter permanent, sa fi făcut parte, de asemenea din baza de calcul al pensiilor, sa fi fost înregistrate in carnetul de munca sau dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației in vigoare.
Or, veniturile suplimentare obținute de către reclamanta pentru acord global nu reprezintă sporuri cu caracter permanent, ci sunt venituri suplimentare obținute in mod sporadic, iar sporurile sunt niște sume de bani acordate prin raportare la retribuția tarifara.
Recurenta a arătat că veniturile obținute in acord global reprezentau o forma de remunerare, in funcție de realizarea indicatorilor, reglementata de legislația in vigoare la acea data - art.12 din Legea nr.57/1974 privind retribuirea dupa cantitatea si calitatea muncii, in timp ce sporurile reprezintă sume de bani acordate prin raportare la retribuția tarifara.
În acest sens, recurenta a invocat decizii din jurisprudența instanțelor, susținând că, deși precedentul judiciar (practica judiciara) si doctrina (literatura de specialitate) nu sunt izvoare ale dreptului civil, ele prezintă utilitate in interpretarea si aplicarea corecta a normelor cuprinse in actele normative.
De asemenea, recurenta a mai arătat că veniturile realizate din acord global reprezintă venituri temporare, fara caracter permanent si care nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare (nefiind înscrise in carnetul de munca), astfel incat nu pot fi luate in calcul la stabilirea drepturilor de pensie. Recurenta a invocat și art. 4 din Legea 2/1983 care reglementa lucrul in "acord global", susținând că, la calculul drepturilor de pensie, intotdeauna s-a avut in vedere respectarea principiului egalității atat pentru persoanele care prin munca lor au depășit producția planificata, cat si pentru situația nerealizarii producției planificate (in acest caz, retribuția diminuandu-se) astfel ca, la calculul pensiei s-a avut in vedere numai retribuția stabilita prin contractul de munca.
Recurenta a mai precizat că prin decizia nr.736 din 24 octombrie 2006, Curții Constituționale s-a respins excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor de la pct.VI din Anexa la.OUG nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, Curtea statuând ca atribuția de a stabili condițiile de acordare a drepturilor cetățenilor la pensie, inclusiv modalitatea de calcul al cuantumului, revine in exclusivitate legiuitorului.
În privința celui de-al doilea capăt de cerere, respectiv "luarea in considerare a perioadelor: 01.06.2001-01.08.2001, 01.09.2001-01.06.2002, 01.09.2002-01.11.2002, 01.02.2003-01.08.2003, 01.08.2006-01.10.2006, cu sumele contributive înscrise in carnetul de munca al contestatoarei ", recurenta a precizat că toate aceste perioade sunt după intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000 - actualizata, la data de 01.04.2001, conform căreia, se iau in considerare salariile pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale evidențiate prin certificatele-adeverințele privind datele necesare determinării stadiului de cotizare si a punctajului mediu in vederea stabilirii pensiei eliberate de Direcția Economic, de si Arhive din cadrul Casei de Pensii a Municipiului
În acest sens, dovada o constituie numai adeverința CAS nr. 17440/30.11.2007 eliberata de Direcția Economic, de si Arhive - si nu carnetul de munca al reclamantei asa cum, in mod greșit a apreciat instanța de fond.
Din verificarea acestei fise CAS, a susținut reclamanta, rezultă că angajatorul la care a lucrat aceasta in perioadele in discuție, L, nu i-a plătit (virat) CAS-ul astfel incat, in mod corect, Casa Locala de Pensii Sector 1 nu i-a luat in calcul contestatoarei toate aceste perioade de timp, la stabilirea drepturilor de pensie.
Intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului și a depus la dosar adeverința nr. -/2009 emisă de Direcția Economic, de si Arhive - și copia declarațiilor nominale, din care rezultă că angajatorul a achitat CAS pentru perioadele 01.06.2001-01.08.2001, 01.09.2001-01.06.2002, 01.09.2002-01.11.2002, 01.02.2003-01.08.2003, 01.08.2006-01.10.2006, în litigiu.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, Curtea reține următoarele:
Instanța de fond a făcut o corectă interpretare a probelor, precum și o justă interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente, atunci când a obligat recurenta să țină seama la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantei și de veniturile suplimentare evidențiate în adeverințele nr. 1229/26.10.2007 emisă de și nr. AS/644/24.08.2007 emisă de SC.
Așa cum corect a reținut prima instanță, adeverințele menționate atestă realizarea de către intimată, în perioada decembrie 1975-decembrie 1981, respectiv ianuarie 1982-decembrie 1989, unor venituri suplimentare, cu titlu de acord global, pentru care s-au virat contribuțiile de asigurări sociale, astfel cum se precizează în chiar cuprinsul adeverințelor emise de foștii angajatori.
Conform Legii nr. 27/1966 și ulterior potrivit dispozițiilor art.1 din Decretul nr.389/1972, angajatorii erau obligați să vireze la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul angajat indiferent de forma de realizare a acestor venituri.
Având în vedere că sumele obținute de contestatoare au fost incluse în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, ele nu pot fi excluse de la calculul punctajului pensiei întrucât, o soluție contrară ar determina încălcarea principiului contributivității reglementat de art.2 lit.e din Legea nr.19/2000 și ar duce la obținerea unui drept de pensie inferior față de nivelul contribuției de asigurări sociale achitată de categoria de salariați aflată în situații similare.
Recurenta a făcut referire la veniturile obținute în acord global, invocând art. 4 din Legea nr. 2/1983 însă, aceste dispoziții nu contravin principiilor generale aplicabile în calculul pensiilor.
Față de prevederile art. 78 din Legea nr. 19/2000, indiferent dacă aceste venituri au sau nu caracter permanent, în sensul art. 164 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, având în vedere principiul contributivității, reglementat de art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, în mod corect s-a reținut de către prima instanță că veniturile suplimentare obținute de intimata-reclamantă trebuie să fie avute în vedere la calculul drepturilor de pensie.
La stabilirea drepturilor de pensie se impune să fie avute în vedere toate veniturile asupra cărora s-a calculat contribuția de asigurări sociale, înregistrate în carnetul de muncă sau evidențiate în adeverințele emise de angajatorul la care asiguratul și-a desfășurat activitatea.
A accepta punctul de vedere al recurentei ar însemna a se crea discriminări între persoanele care au contribuit cu aceeași sumă la bugetul asigurărilor sociale.
Nici decizia Curții Constituționale nr. 736/2006, prin care a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a pct. VI din Anexa OUG nr. 4/2005 nu este de natură a conduce la o altă concluzie.
Cu privire la necesitatea cuprinderii în adeverință a mențiunilor din OUG 4/2005, Curtea reține că drepturile de pensie ale reclamantei contestatoare s-au deschis sub imperiul Legii nr. 19/2000, astfel că prevederile OUG nr. 4/2005 nu îi sunt aplicabile.
Cu privire la capătul doi de cerere, referitor la cuprinderea unor perioade de activitate, ulterioare anului 2001, în stagiul de cotizare avut în vedere la calculul pensiei, Curtea reține că intimata a complinit în recurs materialul probator administrat la fond, depunând la dosar adeverința emisă de Direcția Economic, de si Arhive - B, reprezentând dovada achitării CAS și pentru perioadele neevidențiate în buletinul de calcul aferent deciziei contestate.
Față de această împrejurare, Curtea apreciază că susținerile recurentei au rămas fără obiect, contestatoarea fiind îndreptățită la valorificarea acestor perioade ca stagiu de cotizare.
Așa fiind, Curtea constată că, în cauză, nu se regăsesc cazurile de modificare a hotărârii atacate prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 din Codul d e procedură civilă.
Pentru considerentele expuse, Curtea reține că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, pe care o va menține, astfel încât, văzând și dispozițiile art. 312 din Codul d e procedură civilă, urmează să respingă recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.4884/04.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.2227/3/AS/2009, în contradictoriu cu intimata-reclamantă .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - -
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex.
18.02.2010
Jud.fond:
Președinte:Bodea Adela CosminaJudecători:Bodea Adela Cosmina, Cristescu Simona, Rotaru
