Contestație decizie pensie. Decizia 472/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SecțiaLitigii de muncă și
asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 472
Ședința publică din data de 11 martie 2009
PREȘEDINTE: Carmen Pârvulescu Dr. - -
JUDECĂTOR 2: Ioan Jivan
JUDECĂTOR 3: Vasilica Sandovici
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâta recurentă Casa Județeană de Pensii C-S împotriva sentinței civile nr. 2286/10.12.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr- în contradictoriu cu reclamantul intimat, având ca obiect contestație decizie pensionare.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților, părțile solicitând judecarea cauzei și în lipsă.
Procedura de citare este îndeplinită legal.
Recursul este scutit de taxă de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care văzând că s-a solicitat judecarea și în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată.
Prin sentința civilă nr. 2286/10.12.2008, Tribunalul C-S a admis cererea formulată de către reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C-S, a dispus anularea Deciziilor de pensionare cu nr. -/24.09.2008 și a obligat pârâta să emită pe numele reclamantului o nouă decizie de pensionare în care să valorifice la determinarea drepturilor sale de pensie și adeverințele nr. 9829/20.06.2007, nr. 12182/08.09.2008, nr. 11301/28.02.2008, nr. 11302/28.02.2008, nr. 11303/28.02.2008 și nr. 11305/27.02.2008.
Tribunalul a reținut:
Prin deciziile cu nr. -/24.09.2008 pârâta i-a recalculat reclamantului drepturile de pensie cuvenite în conformitate cu prevederile G nr. 4/2005 și G nr. 14/2007, rectificând punctajul și cuantumul pensiei prin includerea compensațiilor din adeverința nr.10.041/05.07.2007 și sporul de conducere din adeverința nr. 11304/28.02.2008 emise de către SC "" SA.
La determinarea drepturilor de pensie prin respectivele decizii de pensionare pârâta nu a valorificat și adeverințele nr. 9829/20.06.2007, 12182/08.04.2008, 11301/28.02.2008, 11302/28.02.2008, 11303/28.02.2008 și 11305/27.02.2008 emise de către "", deși aceste adeverințe au fost depuse de către reclamant la dosarul său de pensionare și deși acestea cuprind sume care nu au fost incluse în salariu de bază și care nu au fost înregistrate în carnetul de muncă, sume pentru care s-a reținut și virat contribuția de asigurări sociale datorată.
Ori, potrivit dispozițiilor art. 161 alin. 2 din Legea nr. 9/2000 modificată și completată în condițiile în care, pentru o anumită perioadă care constituie stagiu de cotizare, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate anumite drepturi salariale asiguratul poate prezenta acte doveditoare ale acestora.
Față de aceste considerente, văzând și dispozițiile art.274 Cod procedură civilă, instanța a admis cererea reclamantului în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C-S, a dispus anularea Deciziilor de pensionare cu nr. -/24.09.2008 și a obligat pârâta să emită pe numele reclamantului o nouă decizie de pensionare în care să valorifice la determinarea drepturilor sale de pensie și adeverințele nr. 9829/20.06.2007, 12182/08.09.2008, 11301/28.02.2008, 11302/28.02.2008, 11303/28.02.2008 și 11305/27.02.2008.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâta Casa Județeană de Pensii C-S solicitând modificarea ei în tot în sensul respingerii acțiunii.
Recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 5, 8 și 9 Cod procedură civilă.
În susținerea motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă s-a susținut că nu s-au administrat probe care să dovedească faptul că adeverințele au fost sau nu luate în considerare la calcularea pensiei și dacă au fost sau nu depuse la dosarul de pensie, fapt ce atrage incidența art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă și încălcând și dreptul la un proces echitabil în sensul jurisprudenței CEDO pentru că nu s-a dispus efectuarea unei expertize care să clarifice cele invocate.
S-a susținut și că neadministrarea probelor necesare și neexaminarea efectivă a probelor reprezintă o nesoluționare a fondului.
S-a mai susținut și netemeinicia sentinței în sensul că nu s-au apreciat corect probele, respectiv înscrisurile depuse în cauză adeverința nr. 9829/20.06.2007 fiind valorificată prin decizia nr. - din 19.03.2008, necontestată.
Cu privire la adeverințele nr. 11301/28.02.2008, 11302/28.02.2008, 11303/28.02.2008, 11305/28.02.2008 s-a susținut că nu se puteau valorifica întrucât aceste venituri nu sunt prevăzute în anexa la.G nr. 4/2005, ale cărei dispoziții s-au aplicat greșit.
S-a susținut că adeverința nr. 12182/8.09.2008 a fost depusă la 15.09.2008, când dosarul se afla în lucru în vederea emiterii deciziilor din 24.09.2008 și prin urmare nu se putea valorifica.
Examinând cauza sub toate aspectele conform dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă și având în vedere și motivele invocate, se costată că recursul este fondat în parte.
Neadministrarea unor probe necesare și utile cauzei nu reprezintă o încălcare a normelor de procedură în sensul prevederilor art. 105 Cod procedură civilă pentru a atrage incidența motivelor prevăzute de art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă și care să constituie motiv pentru casarea sentinței.
În raport de probele administrate și de susținerile părților nu se impunea efectuarea expertizei contabile, care de altfel nici nu a fost solicitată de nuciuna din părți.
Aprecierea greșită a probelor este de către instanța de fond atrage netemeinicia sentinței și nu atrage incidența dispozițiilor art. 304 alin. 1 pct. 5 sau 8 invocate de către pârâtă, iar neexercitarea noului activ al judecătorului cu privire la administrarea unei probe nesolicitată de părți datorită lipsei lor de diligență nu constituie motiv de nulitate a hotărârii și nu atrage nici incidența dispozițiilor art. 6 din Convenție.
Nu se poate reține nici că nu s-ar fi soluționat fondul cauzei în măsura în care probele au fost greșit interpretate, așa cum greșit susține recurenta.
Reclamantul a contestat deciziile de pensionare pentru că nu s-au luat în considerare un număr de 6 adeverințe emise de angajator.
Pârâta a susținut că adeverința nr. 9829/30.06.2007 a fost luată în considerare prin emiterea deciziei din 19.03.2008 rămasă definitivă prin necontestare, dar din probele administrate rezultă contrariul.
Prin sentința nr. 247/9.10.2007 pârâta a fost obligată să ia în considerare această adeverință care evidențiază sporurile de vechime pe perioada 1992-1997.
Expertiza care a stat la baza pronunțării acestei sentințe, pentru luna aprilie 1992 luat în calcul un spor de vechime de 15% și nu de 25% cum apare în adeverință.
Acest aspect rezultă din încheierea pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- prin care se respinge cererea de îndreptare a erorii materiale din sentința nr. 247/9.10.2007 cu motivarea că acordarea diferenței de 10% pentru luna aprilie 1992 (dintre sporul de 25% de care a beneficiat și 15% cât a luat în considerare expertiza) reprezintă o cerere nouă și care nu a făcut obiectul acțiunii și din copia raportului de expertiză contabilă depusă în recurs (fila 13).
Prin urmare, în mod corect a fost admisă acțiunea cu privire la această adeverință.
Adeverința nr. 12182/8.09.2008 nu a fost valorificată cu motivarea că la data depunerii ei dosarul era în lucru pentru emiterea deciziei din 24.09.2008. Acest motiv de refuz nu poate fi acceptat, întrucât cererea a fost depusă în termen legal și trebuia valorificată, procedurile administrative interne nefiindu-i opozabile reclamantului. Întrucât cu privire la această adeverință nu s-a invocat că nu ar respecta prevederile G nr. 4/2005, în mod corect s-a dispus valorificarea ei de către instanța de fond și va fi menținută sentința.
Recursul este fondat cu privire la valorificarea adeverințelor 11301, 11302, 11303 și 11305, toate din 28 februarie 2008, care atestă venituri reprezentând: zile libere plătite, prime, primă vacanță, plăți compensatorii, ori aceste venituri nu reprezintă sporuri cu caracter permanent cum prevăd dispozițiile G nr. 4/2005 iar pct. VI din anexă, prevede expres că nu se valorifică sporurile care nu au avut caracter permanent.
Întrucât aceste dispoziții au fost încălcate și sentința este nelegală pentru acest motiv, în baza art. 312 alin. 1,3 Cod procedură civilă va fi admis recursul și va fi modificată sentința în sensul că se va respinge contestația cu privire la valorificarea celor 4 adeverințe și va fi menținută cu privire la adeverințele 9829/2007 și 12182/2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii C-S împotriva sentinței civile nr. 2286/10.12.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr- în contradictoriu cu reclamantul intimat.
Modifică în parte sentința, în sensul că admite în parte contestația împotriva deciziilor de pensionare și obligă pârâta să valorifice la determinarea drepturilor de pensie adeverințele nr.: 9829/20.06.2007 și 12182/8.09.2008.
Respinge contestația în ce privește valorificarea adeverințelor 11301/28.02.2008, 11302/28.02.2008, 11303/28.02.2008 și 11305/28.02.2008.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Dr. - - - - - -
GREFIER
- -
Red. /18.05. 2009
Tehnored.: M/ 2 ex./18.05. 2009
Prim inst.: și
Președinte:Carmen PârvulescuJudecători:Carmen Pârvulescu, Ioan Jivan, Vasilica Sandovici
