Contestație decizie pensie. Decizia 799/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 6588/2009)
O M NIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr.799R
Ședința publică din data de 12.02.2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Opriș Daniela Elena
JUDECĂTOR 2: Comșa Carmen Georgiana
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, împotriva sentinței civile nr.1619 din data de 14.10.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă Asigurări Sociale și contencios Administrativ Fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect "contestație decizie de pensionare".
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul prin avocat ce depune la dosar împuternicire avocațială nr.35/2010, lipsă fiind recurenta.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul a depus la dosar întâmpinare la data de 09.02.2010, prin serviciul registratură al acestei secții.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în combaterea motivelor de recurs.
Intimatul, prin avocat, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile recurate ca fiind temeinică și legală. Cu cheltuieli de judecată conform chitanței pe care o depune la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1619 din data de 14.10.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal, în dosarul nr-, astfel cu a fost îndreptată prin încheierea dată în Camera de Consiliu din data de 28.10.2009, a fost admisă acțiunea civilă formulată de contestatarul, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii T,
A fost obligată intimată Casa Județeană de Pensii T să recalculeze pensia pentru limită de vârstă pentru contestatorul, începând cu data de 1 decembrie 2005, conform dispozițiilor OUG nr.4/2005, în care la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 de ani și,
A fost obligată intimata Casa Județeană de Pensii T să plătească contestatorului, suma de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, prin sentința civilă nr.2817/19.11.2008 a Tribunalului Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal a fost admisă excepția tardivității formulării contestației invocată de către intimată și pe cale de consecință respinsă ca fiind tardiv formulată contestația.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs recurentul contestator și prin decizia civilă nr.3809 R/27.05.2009 a Curții de Apel București - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a fost admis recursul formulat, casată sentința și trimisă cauza aceleiași instanțe.
În motivarea deciziei de casare s-a reținut că " instanța a calificat greșit această cererea ca fiind contestație la decizia de recalculare, în condițiile în care, conform art.7 alin.3 și 5 din OUG nr.4/2008, în vederea recalculării pensiei în baza acestui act normativ se pot prezenta acte doveditoare, referitoare la drepturi cu caracter salarial sau la stagii de cotizare realizate până la data de 01.04.2004 cu respectarea termenului general de prescripție calculat de la data depunerii cererii, respectiv timp de 3 ani, cu consecința acordării retroactive a acestor drepturi, de la data prevăzută de lege pentru plata drepturilor recalculate."
S-a mai reținut că "cererea contestatorului se încadrează în aceste dispoziții legale, nu ara regimul juridic al unei contestații și nu este supusă termenului de contestare de 45 de zile de la data emiterii deciziei ci termenului de 3 ani, raportat la care recurentul contestator s-a și conformat".
în final, instanța da control judiciar a constatat că "cererea a fost formulată în termen" admițând recursul, casând sentința recurată și trimițând cauza la aceiași instanță.
După rejudecare, în ceea ce privește obiectul cauzei dedus judecății, cât și cu privire la excepția tardivității formulări contestației instanța de fond nu s-a mai pronunțat având în vedere că instanța de recurs s-a pronunțat asupra acestor probleme de drept, soluția pronunțată fiind obligatorie potrivit dispozițiilor art.315 alin.1 Cod procedură civilă.
Pe fondul cauzei, s-a arătat că, petentul a formulat o cerere de recalculare a drepturilor de pensie, așa cum au fost stabilite prin decizia nr.-/31.01.2008.
Decizia a fost comunicată contestatorului la data de 25 februarie 2008, conform mențiunilor din borderoul atașat la fila 54, iar acesta a formulat acțiune la instanță la 21.05.2008, fără a depăși termenul de prescripție de trei ani.
S-a constatat că, pensia contestatorului fiind o pensie stabilită anterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000 se impune recalcularea acesteia în baza HG nr.1550/2004 și se încadrează în categoria pensiilor cărora li se aplică recalcularea conform art.1 din OUG nr.4/2005, potrivit căruia "pensiile din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, se recalculează în condițiile prevăzute de prezenta Ordonanță de urgență".
S-a avut în vedere că, potrivit dispozițiilor art.7 alin.3 și 5 din OUG nr.4/2005, decizia de recalculare poate fi modificată, la cerere, în baza actelor doveditoare prezentate de pensionar, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare.
S-a precizat că, natura litigiului dintre părți se referă la faptul că la recalcularea pensiei s-a avut în vedere n stagiu complet de cotizare de 30 de ani în loc de 20 de ani așa cum prevăd dispozițiile art.13 in Legea nr.3/1977.
Cu privire la stagiul de cotizare în vederea determinării punctajului mediu în practica judiciară au existat soluții contradictorii.
S-a menționat că, prin decizia nr.40/22.09.2008 Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite a interpretat această problemă de drept în sensul că "stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe (Speciale de muncă este cel reglementat de art.14 din legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială." Decizia este obligatorie potrivit dispozițiilor art.329 alin.3 pr.civ.
Din actele alate la dosar reiese că îi sunt aplicabile contestatorului aceste dispoziții legale și că la stabilirea punctajului mediu anual urmează să fie luat în calcul un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, recalculat conform dispozițiilor art.14 din Legea nr.3/1977.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs intimata Casa Județeană de Pensii T, criticând-o pentru nelegalitate.
În motivarea recursului, întemeiat în drept, pe dispozițiile art.3041pr.civ. ecurenta a arătat că instanța de fond in mod nelegal a interpretat si aplicat în speța dispozițiile art.14 din Legea 3/1977 conchizând ca stagiul de cotizare in funcție de care trebuia sa se recalculeze pensia reclamantului in temeiul nr.OUG4/2005 este de 20 de ani si nu de 30 de ani așa cum prevedea Legea 3/1977.
S-a invocat dispozițiile art.2 alin.3 din HG nr.1550/2004, art.160 din Legea nr.19/2000 și art.8 din Legea nr.3/1977 ce prevăd că, vechimea completa necesara pensionarii pentru munca depusa si limita de vârsta reglementata de Legea 3/1977 este de 30 de ani si respectiv 25 de ani, doar aceasta vechime poate constitui echivalentul stagiului complet de cotizare in funcție de care urmează a se recalcula pensia in accepțiunea Legii nr.19/2000, iar persoanele care nu îndeplineau condițiile acestor plafoane de vechime primeau o pensie diminuata in temeiul Legii 3/1977.
S-a mai invocat și faptul că, în cuprinsul dispozițiilor art.14 din Legea din Legea nr.3/1977, se folosește însă o alta noțiune, diferita de cea de vechime in munca, respectiv "perioada lucrata efectiv" în grupa I sau II de munca, diferita de termenul vechime in munca, respectiv stagiu de cotizare, la care fac referire art.2 alin.3 din 1550/2004 si art.160 din Legea 19/200, astfel că doar prin adăugarea sporului de 6 luni pentru fiecare an din cei 27 de ani lucrați în grupa I de munca se atinge vechimea completa, care permite îndeplinirea primei condiții prevăzute de art.8 din lege, aceea de a realiza "vechimea in munca de minim 30 de ani".
Prin întâmpinarea formulată, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor invocate de către recurentă, cât și din oficiu, conform art.3041pr.civ. Curtea reține următoarele:
Astfel, potrivit art.2 alin.3 din nr.HG1550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr.19/2000, "pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977".
Art.14 din Legea nr.3/1977 prevede la alin.1 "persoanele care au lucrat efectiv cel puțin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de muncă, sau cel puțin 25 ani în grupa II de muncă", alin.2 al aceluiași articol "pe aceasta baza persoanele care au lucrat în grupele I și II de muncă au dreptul, la cerere, sa fie pensionate, la împlinirea vârstei de: 52 ani, pentru grupa I și 57 ani pentru grupa II, bărbații; 50 ani pentru grupa I și 52 ani pentru grupa II, femeile", iar prin alin.3 "persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin.1) sunt pensionate, la cerere, și la 50 de ani, atât bărbații cât și femeile din grupa I de munca, și la 55 ani bărbații sau 50 de ani femeile, din grupa II de muncă".
Este adevărat că stagiul complet de cotizare de 30 de ani era consacrat cu caracter de principiu de Legea nr.3/1977, însă această lege a instituit și o serie de situații speciale, când stagiul complet de cotizare era mai mic. Astfel, stagiul complet de cotizare era de 20 de ani în cazul persoanelor ce lucrau în grupa I de muncă și de 25 de ani pentru cei ce lucrau în grupa a Il-a de muncă sau care lucrau ca personal navigant, în cazul nevăzătorilor stagiul complet de cotizare era de 15 ani bărbații și 10 ani femeile.
Ca urmare, fiind vorba de un stagiu complet de cotizare consacrat de o normă specială (este vorba de art.14 alin.1 și 2 din Legea nr.3/1977), determinarea punctajului mediu anual trebuie să se facă în procedura de recalculare a drepturilor în temeiul OUG nr.4/2005, în raport de stagiul de cotizare prevăzut de această normă specială.
De asemenea, se reține că, prin decizia nr.40/22.09.2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în soluționarea recursului în interesul legii, s-a statuat că dispozițiile art.77 alin.2, raportat la art.43 alin.1 și 2 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art.14 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Decizia sus menționată este obligatorie pentru instanțe, conform art.329 alin.3 pr.civ. în ceea ce privește dezlegarea dată problemelor de drept supuse judecății, motiv pentru care, văzând și dispozițiile art.312 pr.civ. Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
În temeiul art.274 pr.civ. Curtea va obliga recurenta la plata sumei de 600 lei cheltuieli de judecată către intimat, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Casa Județeană de Pensii, împotriva sentinței civile nr.1619 din data de 14.10.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul.
Obligă recurenta la plata sumei de 600 lei, cheltuieli de judecată intimatului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.: /2ex.
23.02.2010
Jud. fond.:;
Președinte:Opriș Daniela ElenaJudecători:Opriș Daniela Elena, Comșa Carmen Georgiana
