Contestație decizie pensie. Decizia 846/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
România
Curtea de Apel Timișoara cod operator 2928
Secția de litigii de muncă și asigurări sociale
Dosar nr-
Decizia civilă nr. 846
Ședința publică din 9 aprilie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Ana Biberea
JUDECĂTOR 2: Ioan Jivan
JUDECĂTOR 3: Mihail
Grefier:
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de către pârâta recurentă Casa Judeteană de Pensii C împotriva sentinței civile nr. 735 pronunțată la 10 decembrie 2007 de către Tribunalul C S în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul, având ca obiect drepturi de asigurări sociale.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul intimat personal, lipsă fiind pârâta recurentă.
Procedura completă.
Recursul este scutit de taxă de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța constată că prin serviciul registratură al instanței, reclamantul intimat a depus la dosar întâmpinare.
Constatând că nu mai sunt alte cereri saui probe de administrat, instanța consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Reclamantul intimat a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat. Arată că a lucrat 25 de ani în subteran și i s-a calculat pensia ca și cum ar fi lucrat la suprafață.
Instanța
Deliberând asupra recursului de față a constatat următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul C S la 18 octombrie 2007 sub nr. 3132/115, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii C S, nemulțumit fiind de decizia nr. 93905/26.09.2007.
Solicită obligarea pârâtei să-i recalculeze în mod corect pensia și să țină seama că a lucrat 25 de ani, 6 luni și 23 de zile în subteran; că în mod greșit pârâta i-a aplicat un stagiu de cotizare de 30 de ani.
In drept invocă dispozițiile art. 20 litera a din Legea nr. 19/2000, Legea nr. 226/2006, HG nr. 267/2000.
Prin întâmpinare, pârâta Casa Județeană de Pensii C a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
Arată că prin decizia contestată, reclamantului i-a fost recalculată pensia prin includerea vechimii realizate în sistemul agricol, care nu i-a fost valorificată inițial, iar stagiul complet de cotizare de 30 de ani a fost preluat din deciziile de pensionare anterioare; că Legea nr. 3/1977 sub imperiul căreia s-a pensionat reclamantul și la care face trimitere art. 2 alin. 3 din HG nr. 1550/23.09.2004; că art. 9 din HG nr. 267/14.03.1990 nu este aplicabil reclamantului, nefiind în vigoare la momentul pensionării lui.
Prin sentința civilă nr. 735 pronunțată la 10 decembrie 2007, instanța a admis acțiunea reclamantului, a dispus anularea deciziei de pensionare nr. 93905/26.09.2007 și a obligat pârâta să emită o nouă decizie privind recalcularea pensiei reclamantului în care să utilizeze la determinarea punctajului mediu anual un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, începând cu 1 iulie 2005.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Prin decizia nr. 93905/26.09.2007, pârâta Casa Judeteană de Pensii CSi -a recalculat drepturile de pensie reclamantului in conformitate cu OUG nr. 4/2005, HG nr. 1550/2004, HG nr. 550/2005, la determinarea punctajului mediu anual, pârâta aplicând un stagiu complet de cotizare de 30 de ani.
Potrivit art. 4 din OUG nr. 4/2005, art. 2 din HG nr. 1550/2004, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare ce va fi utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977, care din interpretarea coroborată a art. 8 și 14 prevedea un stagiu de cotizare de 20 de ani pentru cei care au lucrat în subteran în unități miniere.
In termen legal, impotriva sentinței civile menționate mai sus, a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii C S, recurs înregistrat la Curtea de Apel Timișoara sub nr-.
Solicită modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
Arată că interpretarea dată de instanța este eronată, hotărârea fiind dată cu aplicarea greșită a legii, temeiul de drept al recursului constituindu-l dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 raportat la art. 3041cod procedură civilă.
Precizează că stagiul complet de cotizare folosit la determinarea punctajului mediu anual a fost cel prevăzut de art. 2 alin. 3 din HG nr. 1550/23.09.2004 și că stagiul complet de cotizare pe care intimatul trebuia să-l îndeplinească la data ieșirii la pensie pentru limită de vârstă conform dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 3/1977 era de 30 de ani pentru bărbați și nu de 20 de ani cum susține instanța de fond.
Reclamantul intimat a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca neîntemeiat.
Arată că în expunerea de motive a OUG nr. 4/2005 se prevede principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", principiu pe care pârâta nu l-a respectat; că în ce privința lui sunt aplicabile dispozițiile art. 14 alin. 1 și 3 din Legea nr. 3/1977.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs invocate, a dispozițiilor art. 304 pct. 8 și 9 coroborate cu art. 3041cod procedura civila, instanța a apreciat recursul neîntemeiat, cu următoarea motivare:
Prin decizia nr. 93905/26 septembrie 2007 emisă de pârâta intimată, pensia reclamantului a fost recalculată începând cu 1 iulie 2005, în temeiul OUG nr. 4/2005, coroborat cu HG nr. 1550/2004 și HG nr. 550/2005.
Susținerile recurentei că instanța de fond, în mod netemeinic și nelegal, a redus stagiul complet de cotizare de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual cuvenit reclamantului-intimat, de la 30 de ani la 20 de ani, apare ca nefondată prin raportarea la prevederile art. 2 alin. 1 și alin. 3 din Normele metodologice cuprinse în anexa la HG nr. 1550/2005 și ale art. 14 alin. 1 și 3 din Legea nr. 3/1977.
Din coroborarea prevederilor alin. 1 cu cele ale alin. 3 ale art. 2 din Normele metodologice cuprinse în anexa la HG nr. 1550/2005 rezultă că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual al reclamantului este echivalent cu vechimea în muncă necesară, potrivit art. 14 alin. 3 raportat la alin. 1 din Legea nr. 3/1977, pentru deschiderea dreptului său la pensie.
Din economia dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 3/1977 rezultă că legiuitorul nu a urmărit doar reducerea vârstei de pensionare a salariaților care au prestat activitate în grupele I și II de muncă, în condițiile expuse în acest text legal, ci și reducerea vechimii totale în muncă necesare pentru pensionare.
Astfel, conform art. 14 din Legea nr. 3/1977, persoanele care au lucrat efectiv cel puțin 20 de ani în locuri care, potrivit legii se încadrează în grupa I de muncă, sau cel puțin 25 de ani în grupa II de muncă, la stabilirea pensiei li se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe câte:
a) un an și șase luni pentru grupa I de muncă,
b) un an și trei luni pentru grupa II de muncă.
Pe această bază persoanele care au lucrat în grupele I și II de muncă au dreptul, la cerere, să fie pensionate la împlinirea vârstei de:
a) 52 de ani pentru grupa I și 57 de ani pentru grupa II, bărbați,
b) 50 de ani pentru grupa I și 52 de ani pentru grupa II, femeile.
Persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. 1 sunt pensionate, la cerere, și la 50 de ani, atât bărbații cât și femeile din grupa I de muncă, și la 55 de ani bărbații sau 50 de ani femeile din grupa II de muncă.
Persoanele care au vechime în muncă prevăzută de lege și au lucrat efectiv cel puțin 15 ani în locurile încadrate în grupa I de muncă sau cel puțin 20 de ani în locurile încadrate în grupa II de muncă au dreptul să li se reducă vârsta de pensionare prevăzută de art. 8 alin. 2, în mod proporțional cu anii lucrați în grupele I și II de muncă, dar nu mai puțin de 52 de ani, pentru grupa I și 57 de ani pentru grupa II, bărbați, sau 50 de ani pentru grupa I și 52 de ani pentru grupa II, femeile.
Prin urmare, 20 de ani lucrați în locuri care, potrivit legii se încadrează în grupa I de muncă, echivalează cu 30 de ani lucrați în condiții normale.
Intrucât reclamantul are o vechime de 25 de ani 6 luni și 23 de zile în grupa I de muncă, el beneficiază de reducerea stagiului total de cotizare necesar de la 30 de ani la 20 de ani, în temeiul dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 3/1977, pentru motivele expuse anterior.
Din cele mai sus expuse rezultă că, în speță, nu sunt incidente motivele de recurs reglementate de art. 304 pct. 9 cod procedură civilă, deoarece hotărârea recurată a fost dată cu aplicarea corectă a legii și cuprinde motivele pe care se sprijină, acesta nefiind contradictorii sau străine de natura pricinii.
In cauză nu s-a pus problema interpretării unui act juridic dedus judecății, astfel încât prevederile art. 304 pct. 8 cod procedură civilă nu sunt incidente.
Având în vedere considerentele expuse anterior, în temeiul art. 312 alin. 1 cod procedură civilă va respinge recursul pârâtei ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către pârâta recurentă Casa Judeteană de Pensii C împotriva sentinței civile nr. 735 pronunțată la 10 decembrie 2007 de către Tribunalul C S în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, 9 aprilie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Red. MB/dact. MB
2 ex.
19.05.2008
Primă instanță:
, - Tribunalul C
Președinte:Maria Ana BibereaJudecători:Maria Ana Biberea, Ioan Jivan, Mihail
