Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 1015/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1015/R-CA
Ședința publică din 26 Mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Simona Păștin judecător
JUDECĂTOR 2: Paulina Ghimișliu
JUDECĂTOR 3: Corina
Grefier
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, recursul declarat de contestatorul, împotriva sentinței civile nr.58 din 20 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc la data de 19 mai 2009 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie.
Pronunțarea a fost amânată pentru astăzi, când în urma deliberării s-a dat următoarea soluție:
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată că a data de 23.05.2008 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Vâlcea contestația formulată de contestatorul împotriva deciziei nr. -/03.03.2008 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii V și comunicată contestatorului la data de 30.04.2008, contestație prin care s-a solicitat anularea deciziei ca fiind nelegal emisă în ceea ce privește punctajul recalculat.
În motivarea contestației s-a susținut că intimata a aplicat greșit dispozițiile nr.OUG 19/2007 și în acest mod a diminuat cuantumul pensiei care se cuvenea contestatorului.
La recalcularea drepturilor de pensie s-au aplicat greșit dispozițiile art. 164 din Legea nr. 19/2000 și s-a ajuns ca la vechimea totală în muncă de 44 ani și 16 zile pe care intimata i-a reținut-o prin actele emise să se calculeze în mod greșit punctajul, nefăcându-se o raportate la salariile brute până la data de 01 iulie 1977 și la salariile nete pentru perioada 01 iulie 1977 - 01 ianuarie 1991, precum și la cele brute după data de 01 ianuarie 1991.
Contestatorul a susținut că toate operațiunile care au dus la calcularea drepturilor lui de pensie nu au ținut cont de sporurile de care a beneficiat pe perioada de desfășurare a activității.
În fine, contestatorul a considerat că la vechimea de 44 ani și 16 zile din care 12 ani a lucrat în grupa I de muncă și 8 ani în grupa a II-a, intimata i-a calculat total necorespunzător drepturile de pensie.
Prin întâmpinare, Casa Județeană de Pensii Vas olicitat respingerea contestației, invocând următoarele apărări:
Din observarea fișei cuprinzând datele privind activitatea în muncă a contestatorului rezultă cu claritate că au fost respectate dispozițiile art. 164 din Legea nr. 19/2000, precum și prevederile nr.OG 19/2007.
Astfel, s-au avut în vedere la calculul pontajului anual salariile - brute sau nete, după caz - așa cum au fost înregistrate în carnetul de muncă al contestatorului, acest carnet reprezentând documentul din care se preiau salariile de care a beneficiat pe parcursul desfășurării activității.
Cât privește sporul de vechime, acesta, până la data de 01.04.1992, a fost trecut din oficiu în document, în procentele prevăzute de art. 164 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, după care sporul de vechime este cel rezultat din adeverința depusă de contestator la dosarul de pensionare.
S-a susținut că în coloanele nr. 9 și nr. 5 din fișa menționată au fost înscrise sporurile astfel cum rezultă din consemnările făcute în carnetul de muncă și în înscrisurile depuse de contestator.
Sub aspectul stagiului de cotizare, intimata a susținut că acesta s-a avut în vedere în întregime la calcularea drepturilor de pensie ale contestatorului, după cum au fost valorificate și datele cuprinse în adeverința nr. 53267/2007 depusă de contestator.
Prin sentința civilă nr.58/20.01.2009, Tribunalul Vâlceaa respins contestația formulată de contestatorul.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în fapt și în drept următoarele:
Contestatorul a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă, potrivit deciziei nr. -/21.10.1997 emisă de fostul Oficiu de Pensii din cadrul Direcției de Muncă și Protecție Socială a județului H, drepturile de pensie fiindu-i stabilite începând cu data de 01.10.1997, pentru un stagiu de cotizare realizat de 44 ani și 16 zile, astfel cum rezultă din înscrisul depus la fila 11 dosarului.
Ulterior, dosarul de pensie al contestatorului a fost transferat la Casa Județeană de Pensii V, ca urmare a modificării domiciliului contestatorului.
Prin decizia nr. -/3.03.2008 emisă de Casa Județeană de Pensii V, comunicată contestatorului la data de 30 aprilie 2008, ca urmare a recalculării drepturilor de pensie în conformitate cu prevederile nr.OUG 4/2005, s-a stabilit pentru contestator o pensie în cuantum de 440 lei pentru un punctaj mediu anual de 1,27743 puncte, un stagiu de cotizare de 44 ani și 16 zile, astfel cum rezultă din înscrisul depus la fila 4 a dosarului.
În condițiile verificării de către expertul contabil desemnat în cauză a tuturor înscrisurilor aflate la dosarul de pensie al contestatorului, precum și în raport de înscrisurile depuse la dosarul cauzei, s-a constatat că la recalcularea drepturilor de pensie în temeiul dispozițiilor nr.HG 1550/2004 și ale nr.OUG 4/2005, a rezultat un punctaj mediu anual mai mic decât cel aflat în plată anterior recalculării, care era de 1,48717 puncte, rezultând punctajul de 1,27743 puncte.
În acest context, s-a concluzionat de către expert că există o diferență între nivelul pensiei stabilite în temeiul punctajului de 1,48717 puncte, situație față de care s-a menținut pensia aflată în plată în cuantum de 440 lei în loc de 375 lei, cât ar fi rezultat prin aplicarea punctajului de 1,27743 puncte.
Potrivit dispozițiilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și asigurării sociale, în situația în care, după recalculările efectuate ca urmare a aplicării prevederilor nr.HG 1550/2004 și ale nr.OUG 4/2005, se constată că pensia aflată în plată este într-un cuantum mai mare decât cea cuvenită datorită modificării punctajului, rămâne în plată pensia în cuantum mărit.
Tribunalul a reținut din concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză că la calcularea drepturilor de pensie ale contestatorului au fost valorificate întregul stagiu de cotizare, toate veniturile și sporurile cu caracter permanent de care a beneficiat contestatorul pe perioada de desfășurare a activității, astfel încât decizia dedusă judecății a fost legal emisă, situație față de care s-a respins contestația ca fiind neîntemeiată.
Împotriva sentinței a declarat recurs în termen legal contestatorul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie astfel:
- Instanța de fond nu a manifestat rol activ în sensul că nu a dispus administrarea probelor necesare aflării adevărului și nu a lămurit în întregime motivele contestației.
Contestatorul a învederat instanței că nu a fost luată în calcul la stabilirea vechimii în muncă perioada de 14 ani în care a lucrat în grupele I și a II-a de muncă. Nu au fost valorificate nici sporurile aferente grupelor de muncă.
Expertiza efectuată în cauză nu a lămurit aceste aspecte. De aceea, cererea de refacere a expertizei a fost greșit respinsă.
- Situația de fapt reținută de tribunal nu este susținută de probele administrate în cauză. Nu a rezultat din acestea că toate operațiunile și calculele privitoare la drepturile de pensie s-au făcut în limitele procentelor prevăzute de art. 164 alin. 3 din Legea nr. 19/2000.
- Dimpotrivă, la stabilirea pensiei cuvenite contestatorului nu au fost respectate prevederile nr.HG 1550/2004 și ale nr.OUG 4/2005.
În fine, arată recurentul-contestator, contestația trebuia soluționată și prin prisma actelor normative apărute pe parcursul judecății.
În drept, recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă.
Prin întâmpinare, intimata Casa Județeană de Pensii Vaf ormulat următoarele apărări:
Instanța de fond și-a exercitat rolul activ administrând proba cu înscrisuri și expertiza contabilă judiciară.
Din acestea, a rezultat fără putință de tăgadă faptul că în calculul punctajului mediu anual au fost avute în vedere toate stagiile de cotizare și veniturile realizate de contestator.
S-a demonstrat că modul de calcul al punctajului mediu anual a respectat prevederile art. 76-80 din Legea nr. 19/2000.
Recursul nu este fondat.
Proba cu înscrisuri și expertiza contabilă judiciară, aceasta din urmă având drept obiective verificarea calcului efectuat de casa de pensii la stabilirea drepturilor de pensie prin decizia contestată, sunt probe necesare și suficiente spre a se lămuri motivele de nemulțumire arătate în contestație.
Contestatorul a susținut că la recalcularea drepturilor de pensie au fost nesocotite dispozițiile art. 164 din Legea nr. 19/2000 în ceea ce privește salariile brute la care se raportează calculul.
Textul art. 164 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, aplicabil la recalcularea drepturilor de pensie în baza art. 1 și 2 din nr.OUG4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilește salariile brute sau nete care vor fi utilizate la determinarea punctajelor anuale, pe anumite perioade, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă, astfel: salariile brute până la data de 1 iulie 1977, salariile nete de la data de 1 iulie 1977 până la 1 ianuarie 1991, salariile brute de la data de 1 ianuarie 1991.
Contestatorul nu a precizat care dintre salariile lunare menționate în buletinul de calcul de la filele 23 și următoarele au fost preluate din actele doveditoare aflate în dosarul de pensie - carnet de muncă sau adeverințe - în alt cuantum decât cel dovedit.
Trebuie observat că la dosar se află mai multe buletine de calcul anterioare anului 2008 pentru evaluarea pensiei în vederea recalculării potrivit nr.OUG 4/2005, buletine care fac parte integrantă din decizia contestată, prin aceasta din urmă casa de pensii procedând la revizuirea drepturilor de pensie recalculate, la cererea contestatorului.
Prin urmare, contrar celor afirmate de contestator, drepturile valorificate în baza acestor buletine de calcul cu respectarea legii au fost menținute în decizia contestată.
Mai mult, aspectele soluționate prin aceste buletine mai vechi de calcul, cum sunt salariile utilizate pentru perioadele avute în vedere de la prima recalculare a pensiei în baza nr.OUG 4/2005 și necontestate în termen legal ori nevalorificate în cereri de revizuire a pensiei, nu mai pot face obiectul judecății.
Legat de sporurile cu caracter permanent care trebuie avute în vedere la determinarea punctajelor anuale conform dispozițiilor art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, a rezultat din buletinul de calcul valorificarea sporului de vechime în muncă în cuantumul prevăzut de acest text de lege pentru perioada anterioară datei de 1 aprilie 1992 sau în cuantumul rezultând din actele doveditoare pentru perioada ulterioară.
Au fost valorificate și alte sporuri cu caracter permanent așa cum s-a evidențiat la rubrica 8 din buletinul de calcul.
Sporurile omise dar cuvenite contestatorului menționate în raportul de expertiză contabilă judiciară și clasificate pe categorii, perioade și procente au fost ulterior utilizate la stabilirea drepturilor de pensie prin decizia nr. -/05.05.2008 emisă pe parcursul judecății.
Toate aceste aspecte au fost examinate și lămurite prin probele administrate, astfel încât nu se poate reține lipsa de rol activ ori greșita apreciere a probelor administrate la soluționarea cauzei.
S-a invocat în recurs, ca motiv nou al contestației, neluarea în calcul la stabilirea vechimii în muncă a perioadei de 14 ani în care partea a lucrat în grupele I și a II-a de muncă.
În partea finală a contestației se arată că vechimea totală realizată de contestator este de 44 de ani și 16 zile, din care 12 ani în grupa I de muncă și 8 ani în grupa a II-a de muncă.
Buletinul de calcul privind evaluarea pensiei pentru limită de vârstă în baza nr.HG 1550/2004 stabilind normele metodologice de recalculare a pensiilor - fila 8 din dosar - stabilește un stagiu total de cotizare realizat de contestator de 44 ani, 0 luni și 16 zile din care 12 ani, 9 luni și 11 zile în grupa I de muncă, 8 ani, 7 luni și 25 de zile în grupa a II-a de muncă, iar 14 ani, 0 luni și 25 de zile în condiții normale de muncă și stagiu asimilat 3 luni și 15 zile.
Sporurile aferente grupelor I și II de muncă au fost luate în calcul pentru o perioadă de 8 ani și 3 luni conform actelor doveditoare.
Aceasta este și concluzia la care s-a ajuns prin expertiza contabilă judiciară care a verificat legalitatea și temeinicia modului de calcul.
Întrucât nu se regăsesc în cauză motivele de nelegalitate și netemeinicie invocate, care se încadrează în prevederile art. 304 pct.9 și art. 3041Cod procedură civilă, în baza art. 312 Cod procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-contestator, împotriva sentinței civile nr. 58 din 20 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimată fiind CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 mai 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./04.06.2009
Jud.fond:
Președinte:Nicoleta Simona PăștinJudecători:Nicoleta Simona Păștin, Paulina Ghimișliu, Corina
