Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 105/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - contestație decizie pensionare -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 105
Ședința publică din data de 5 februarie 2009
PREȘEDINTE: Bârsescu Neculai
JUDECĂTOR 2: Andrianu Virgil
JUDECĂTOR 3: Pungă Titus
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtaCASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în municipiul B, Calea Națională nr. 85, județul B, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr. 1240 din 22 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă în dosarul nr-.
La apelul nominal s-a prezentat reclamantul intimat, lipsă fiind reprezentantul recurentei.
Procedura este completă.
S-au verificat lucrările dosarului după care instanța, constatând recursul în stare de judecată, a acordat cuvântul la dezbateri.
Reclamantul, referindu-se la motivele din întâmpinare, a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică, întrucât din probele administrate în cauză rezultă că a lucrat în grupa I de muncă o perioadă de 16 ani și corect s-au reținut prevederile art. 194, 1671din Legea nr. 19/2000, art. 9 alin. 2 și art. 20 din Legea nr. 164/2001.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea introductivă de instanță, înregistrată la Tribunalul Botoșani sub nr- din 20.05.2008, contestatorul în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Bas olicitat instanței să dispună anularea deciziei nr. 11221 din 12.05.2008, emisă de pârâtă prin care s-a respins cererea de înscriere la pensia de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă.
Prin aceeași cerere contestatorul a solicitat să fie obligată pârâta la emiterea deciziei de pensionare prin care să i se acorde pensia de asigurări sociale pentru limită în vârstă în conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000 (art. 1671pct. 1, tabelul Anexă IV), începând cu 18.10.2007.
În motivare contestatorul a arătat că în momentul formulării cererii avea o vechime totală în serviciu de 44 ani, avea vârsta de 56 ani și o lună, a desfășurat activitate în grupa I de muncă o perioadă de 16 ani (ca ofițer ), ceea ce îi conferă dreptul la un spor de 9 ani și 6 luni.
Dacă din vârsta standard de 63 ani și 2 luni se deduce sporul de 9 ani și 6 luni, urmare a desfășurării activității în grupa I de muncă, sunt întrunite cerințele art. 1671pct. 1 tabelul Anexă IV din Legea nr. 19/2000 pentru a i se acorda pensia pentru limită de vârstă și muncă depusă.
Mai precizează că a cotizat în sisteme neintegrate de pensii și în consecință poate obține recunoașterea vechimii în sistemul de pensii de asigurări sociale.
Cum art. 20 din Legea nr. 164/2001 stabilește imperativ că, între sistemul pensiilor militare și sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime, respectiv stagiile de cotizare în vederea deschiderii dreptului la pensie și a altor drepturi de asigurări sociale, în opinia contestatorului se impune admiterea contestației și acordarea pensiei.
În întâmpinare pârâta arată că, contestatorul nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 41 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, întrucât, nu are vârsta standard de pensionare de 63 de ani iar în cauză nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 1671pct. 1 din tabelul anexă IV din Legea nr. 19/2000.
Perioada lucrată în grupa I de muncă, arată pârâta nu poate fi luată în considerare la stabilirea drepturilor de asigurări sociale deoarece contestatorul a cotizat în alt sistem, cel al pensiilor militare și drept consecință i se recunoaște doar vechimea în muncă și nu grupa de muncă pentru reducerea vârstei standard de pensionare.
Prin sentința civilă nr. 1240 din 22.09.2008, Tribunalul Botoșania admis contestația, a anulat decizia nr. 11221 din 12.05.2008 și a obligat intimata să emită o nouă decizie privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă cu luarea în considerare a vârstei standard de pensionare de 63 ani și 2 luni, a stagiului complet de cotizare de 31 ani și 4 luni, a datei de 18.10.2007, ca data înscrierii la pensie și a stagiului lucrat în grupa I de muncă de 16 ani.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut prin probatoriul administrat în cauză că, contestatorul a lucrat în grupa I de muncă în perioada 17.08.1973 - 30.07.1991, ca ofițer în Serviciul Român de Informații, iar ulterior o perioadă de 31 ani în alte organizații, contribuind la sistemul public de pensii.
Art. 20 din Legea nr. 164/2001 stabilește imperativ că între sistemul pensiilor militare de stat și sistemul public se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiul de cotizare în vederea deschiderii dreptului la pensie și altor drepturi de asigurări sociale.
Textul vizează efectiv deschiderea dreptului la pensie și nu stabilirea drepturilor de pensie.
De altfel, art. 1671din Legea nr. 19/2000 face parte din dispozițiile tranzitorii ale legii făcând referire la persoanele care au desfășurat activități încadrate în grupa I de muncă conform legislației anterioare și nu la persoane ce au contribuit exclusiv la sistemul public de pensii.
În cauză contestatorul a formulat cerere la data de 26.10.2007 când potrivit anexei nr. III "" la Legea nr. 19/2000, vârsta standard de pensionare era de 63 ani și 2 luni, iar stagiul complet de cotizare prevăzut de lege era de 31 ani și 4 luni.
Aplicând reducerea prevăzută de tabelul IV din Legea nr. 19/2000 corespunzătoare unei perioade lucrate în grupa I de muncă ( în speță 9 ani și 6 luni) rezultă că, contestatorul îndeplinea condițiile pentru deschiderea dreptului la pensie la 53 ani și 5 luni.
Cum la momentul formulării cererii, respectiv 18.10.2007, contestatorul întrunise vârsta de 56 ani și o lună, înseamnă că, în acel moment contestatorul îndeplinea condiția de vârstă, încât greșit pârâta i-a respins cererea acestuia.
În atare condiții instanța de fond a pronunțat soluția conținută în dispozitiv.
Împotriva sentinței a declarat recurs Casa Județeană de Pensii, care pe fond a reiterat motivele din întâmpinare susținând că în cauză nu sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 1671pct. 1 anexa IV din Legea nr. 19/2000, dat fiind că perioada cât contestatorul a fost militar nu i se poate considera ca perioadă contributivă în sistemul asigurărilor sociale de stat.
În cauză sunt incidente dispozițiile art. 41 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, în sensul că pentru a ieși la pensie, contestatorul trebuie să îndeplinească vârsta standard de pensionare de 63 de ani și 2 luni, iar acesta avea la data formulării cererii doar 56 ani și o lună.
Greșit a stabilit instanța de fond că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 20 din Legea nr. 164/2001, întrucât nu se poate recunoaște reciproc stagiile de cotizare din sistemul pensiilor militare de stat și sistemul public în vederea deschiderii dreptului la pensie.
Textul vizează doar deschiderea dreptului la pensie, iar nu stabilirea drepturilor de pensie.
În opinia sa recurenta arată că, contestația trebuia să fie respinsă, de aceea solicită admiterea recursului în sensul formulat.
Verificând actele și lucrările dosarului, curtea constată că soluția pronunțată de instanța de fond este temeinică și legală.
Din ansamblul probator administrat în cauză rezultă că, contestatorul potrivit înscrisurilor depuse la dosar are o vechime totală în serviciu de 44 ani, din care 16 ani în grupa I de muncă, întrucât a activat ca ofițer în Serviciul Român de Informații.
Potrivit legislației anterioare, în atare condiții contestatorul beneficiază de un spor de 9 ani și 6 luni.
Art. 20 din Legea nr. 164/2001 stabilește imperativ că între sistemul pensiilor militare și sistemul public se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare în vederea deschiderii drepturilor la pensie și a altor drepturi de asigurări sociale.
Cum contestatorul la data formulării cererii avea vârsta de 56 ani și o lună și urmare a desfășurării activității timp de 16 ani în grupa I de muncă, acesta beneficiază de reducerea vârstei standard de 63 ani și 2 luni, cu 9 ani și 6 luni.
În consecință soluția de admitere a contestației, a anulării deciziei de respingere a cererii de pensionare și a obligării pârâtei la emiterea unei noi decizii de pensionare a contestatorului, este legală și temeinică încât în baza art. 312 din Codul d e procedură civilă, recursul Casei Județene de Pensii B urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr. 1240 din22 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 5 februarie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond
Tehnored.
Ex. 2 / 18.02.2009
Președinte:Bârsescu NeculaiJudecători:Bârsescu Neculai, Andrianu Virgil, Pungă Titus
