Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 1051/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1051/2009
Ședința publică de la 22 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Crețoiu judecător
- - - judecător
- - - judecător
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de pârâta Casa Județeană de Pensii A împotriva sentinței civile nr. 423/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă consilier juridic pentru recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii A și avocat pentru intimata.
Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Reprezentanta recurentei pârâte Casa Județeană de Pensii A depune la dosar copie de pe Borderou unde la poziția 29 este intimata, din acesta reiese că decizia de pensie nr.- i s-a comunicat la 21.08.2007.
Reprezentantul intimatei reclamante depune la dosar întâmpinare și împuternicire avocațială.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra excepției tardivității acțiunii și în recurs.
Reprezentanta recurentei pârâte solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. Susține că a făcut dovada cu borderoul depus că a trecut termenul de 45 de zile de atacare a deciziei de pensionare.
Reprezentantul intimatei reclamante solicită admiterea parțială a recursului întrucât față de borderou este tardivă contestarea deciziei atacate. Solicită respingerea recursului față de capătul 2 privind modul de calcul, prin luarea în considerare a veniturilor în acord global.
Reprezentantul intimatei reclamante depune la dosar chitanța reprezentând onorariu de avocat și solicită obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 600 lei.
Instanța față de actele și lucrările dosarului lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub dosar nr- reclamanta a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii A solicitând anularea deciziei nr. - și emiterea unei noi decizii de pensionare prin luarea în considerare la stabilirea bazei de calcul a acesteia și a veniturilor obținute prin acord global din perioada ianuarie 1969 - martie 1982.
În motivarea acțiunii reclamanta arată că în perioada 1969-1982 beneficiat de retribuție în acord pe care pârâta refuză să o ia în calcul la stabilirea bazei de calcul a drepturilor de pensie.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca tardiv formulată și în subsidiar ca nefondată.
Astfel, se susține că prezenta contestație este depusă după expirarea termenului de 45 de zile, iar în ceea ce privește posibilitatea valorificării veniturilor obținute în acord se menționează că nu există o bază legală, întrucât s-ar încălca prevederile art. 164 din Legea nr. 19/2000.
Tribunalul Alba prin sentința civilă nr.423/2009 a respins excepția tardivității acțiunii civile, a admis acțiunea formulată de reclamanta, fiind anulată decizia nr. -/1.07.2007 emisă de pârâta CJP A, aceasta fiind obligată la emiterea și comunicarea unei decizii de pensie cu valorificarea veniturilor salariale realizate și dovedite de către reclamantă în perioada 01.01.1969-31.03.1982.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că acțiunea este formulată în termen deoarece reclamanta nu a atacat decizia comunicată în anul 2007, ci refuzul pârâtei de a valorifica adeverința dedusă, refuz față de care acțiunea este formulată în termen.
Pe fondul cauzei s-a reținut că veniturile în acord global dovedite cu adeverința depusă la dosar trebuie să fie luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie deoarece au caracter permanent și pentru aceste sume s-a plătit CAS.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs pârâta CJP A prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii ca urmare a admiterii excepției tardivității.
Recurenta susține în motivele de recurs că față de obiectul litigiului sunt incidente dispozițiile art. 87 din Lega nr. 19/2000, astfel că reclamanta trebuia să atace decizia în termen de 45 de zile de la comunicarea hotărârii. Se mai arată că reclamanta nu a atacat răspunsul primit în data de 29.01.2009 deoarece în această situație litigiul era unul de contencios administrativ și nu un litigiu de asigurări sociale.
Pe fondul cauzei se arată că soluția este de asemenea greșită, deoarece salariile înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințe la care se referă prevederile art. 164 din Legea nr. 19/2000 sunt salarii tarifare de încadrare și nu salariile realizate.
Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat ca neîntemeiat și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală.
CURTEA, analizând sentința atacată prin raportare la criticile aduse și în limitele prevăzute de art. 3041Cod procedură civilă, reține următoarele:
Recursul este fondat în limitele ce vor fi arătate:
Reclamanta a investit instanța cu două capete de cerere prin care a solicitat (1) anularea deciziei nr. - și (2) emiterea unei noi decizii de pensionare prin luarea în considerare la stabilirea bazei de calcul a veniturilor obținute prin acord global în perioada ianuarie 1969- martie 1982.
Soluția de respingere a excepției tardivității este greșită.
Este evident că primul petit se referă la anularea deciziei -, astfel că instanța fondului în mod cu totul nelegal a apreciat că reclamanta a atacat răspunsul primit în 2009 de către reclamantă.
În lipsa unei precizări a acțiunii inițiale instanța era datoare să se pronunțe asupra obiectului cererii și anume anularea deciziei, aspect sub care trebuia să verifice dacă solicitarea a fost formulată în termen sau nu.
Din borderoul depus la dosar rezultă că această decizie a fost comunicată reclamantei la data de 21.08.2007, astfel că acțiunea formulată doar la data de 13.02.2009 este evident depusă cu depășirea termenului prevăzut de lege.
În acest sens instanța are în vedere dispozițiile art. 87 din Legea nr. 19/2000 potrivit cărora decizia emisă poate fi contestată la instanța competentă în termen de 45 de zile de la comunicare.
Față de aceste prevederi și data formulării acțiunii în raport de data comunicării deciziei este întemeiată excepția tardivității contestării deciziei nr. -/2007, motiv pentru care soluția primei instanțe de respingerea a excepției este rezultatul unei greșite aplicări a legii la speța dedusă judecății, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Este însă întemeiat cel de-al doilea capăt de cerere formulat de către reclamantă referitor la obligarea pârâtei la valorificarea veniturilor obținute în acord global.
Astfel, veniturile realizate în acord global prevăzute în legislația anterioară anului 1989 au avut un caracter permanent, fiind acordate lunar și în raport cu acestea angajatorul a calculat și virat contribuția de asigurări sociale aferentă fondului de salarii, conform art. 1 din. 389/1972, care prevedea obligația unității de a vira la bugetul asigurărilor de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salarial.
Prevederea legală mai sus citată a fost menținută prin Legea nr. 49/1992, modificându-se numai procentul -ului datorat de angajator.
Potrivit art. 2 lit.e din Legea nr. 19/2000, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuției datorate de persoanele fizice și juridice din sectorul public de pensii, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Conform prevederilor art. 23 alin.1 din Legea nr. 19/2000-așa cum au fost modificate prin Legea nr. 250/19.07.2007- baza de calcul lunară a contribuției individuale de asigurări sociale o constituiesalariul individual brut, realizat lunar, inclusiv sporurile și adaosurile reglementate de lege sau contractul colectiv de muncă, iar în raport de acest salariu brut se calculează numărul de puncte realizat în fiecare lună, în vederea determinării punctajului anual al asiguratului, potrivit art. 78 alin.1 teza a II-a din Legea nr. 19/2000 din aceeași lege.
În acest sens sunt și prevederile art. 164 alin.1 și 3 din Legea nr. 19/2000, conform cărora la determinarea punctajelor anuale se utilizează salariile brute sau nete, după caz și se au în vedere și sporurile cu caracter permanent înscrise în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințe de la angajator.
De asemenea, în Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 <LLNK 12000 19 10 201 0 17> privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare aprobate prin Ordinul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale nr.340/2001 se prevede la pct. 26 faptul că: punctajul anual al asiguratului se determină potrivit art. 78 alin. (1) și (2) din lege,pe baza venitului brut realizat lunar, prevăzut la pct. 19 din prezentele norme"
La pct. 19 din aceste norme este definită sintagma venit brut realizat lunar ca fiind "totalitatea veniturilor în bani sau în natură, indiferent de fondurile din care acestea se achită, realizate de asigurații care se află în una sau mai multe dintre situațiile de la art. 5 alin. (1) pct. I și II din lege".
Mai mult, prin Ordinul nr. 680/2007 pentru modificarea Normelor de aplicare a Legii nr. 19/2000 s-a definit noțiunea de venitul brut realizat lunar ca fiind venitul brut în bani, achitat din fondul de salarii, reprezentând inclusiv "sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariu ori sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu"
Prin urmare, Legea nr. 19/2000, prin textele mai sus menționate, prevede posibilitatea, dar și obligativitatea valorificării la pensie a salariului realizat lunar, a sporurilor și adaosurilor dovedite cu adeverințe eliberate de unității, așa încât în speța de față în mod corect s-a apreciat de către prima instanță că se impune valorificarea veniturilor lunare realizate de reclamanta intimată, care au avut un caracter permanent în sensul Legii nr. 42/1992 și pentru care angajatorul a achitat -ul, probate cu adeverința nr. 2131/7.12.2005 emisă de SC SA
Susținerile recurentei în sensul că aceste sporuri nu pot fi luate în calcul la recalcularea drepturilor le pensie deoarece nu au făcut parte din baza a pensiilor conform legislației anterioare urmează a fi înlăturate ca nefondate, întrucât potrivit dispozițiilor art.10 din Legea nr. 3/1977 baza de calcul pentru stabilirea pensiei era media din 5 ani consecutivi, la alegere între ultimii 10 ani de activitate, a salariului de bază, precum și a următoarelor venituri salariale: sporul pentru vechime în muncă, sporul pentru lucru în subteran, precum și lucrul pe platformele marine de foraj și extracție, sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal, sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare și alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractul individual de muncă, potrivit legii.
În speță, așa cum s-a reținut mai sus, veniturile suplimentare obținute de intimată, conform legii au avut un caracter permanent, iar recalcularea conform nr.OUG 4/2005, art.2 alin.1 se face cu respectarea principiului contributivității reglementat de art. 2 lit.e din Legea nr. 19/2000, regăsit în art. 164 privind determinarea punctajelor anuale.
acestui principiu fundamental al asigurărilor sociale, în condițiile în care s-a făcut dovada reținerii CAS și pentru aceste sume, ar conduce la obținerea unei prestații de asigurări sociale care nu ar fi proporțională cu prețul plătit pentru riscul asigurat, ceea ce ar fi inechitabil.
În acest context, susținerile recurentei în sensul interpretării greșite de către prima instanță a dispozițiilor art. 164 din Legea nr. 19/2000 sunt nefondate.
În consecință, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, pentru motivele ce au fost arătate, Curtea va admite recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii A împotriva sentinței civile nr.423/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- și în consecință va modifica sentința atacată în sensul admiterii în parte a acțiunii civile formulată de reclamanta împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii A, va admite excepția tardivității invocată de pârâtă și respinge ca tardiv formulată contestația împotriva deciziei nr.-/1.07.2007, cu obligarea pârâtei la valorificarea veniturilor suplimentare (acord global) rezultate din adeverința nr. 2131/7.12.2005 emisă de B începând cu data de 01.12.2008, având în vedere că adeverința a fost depusă la pârâtă numai la data de 03.11.2008, astfel că drepturile vor fi acordate cu luna următoare depunerii.
Intimata a solicitat cheltuieli de judecată, însă față de soluția de admitere a recursului, intimata este cea căzută în pretenții, motiv pentru care în temeiul art. 274 Cod procedură civilă nu este îndreptățită a le primi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii A împotriva sentinței civile nr.423/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Modifică sentința atacată în sensul admiterii în parte a acțiunii civile formulată de reclamanta împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii
Admite excepția tardivității invocată de pârâtă și respinge ca tardiv formulată contestația împotriva deciziei nr.-/1.07.2007.
(continuarea minutei deciziei civile nr. 1051/22.10.2009)
*****
Obligă pârâta să valorifice veniturile suplimentare (acord global) rezultate din adeverința nr. 2131/7.12.2005 emisă de B începând cu data de 01.12.2008.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22.10.2009.
PREȘEDINTE: Victor Crețoiu - - | JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa - - | JUDECĂTOR 3: Monica Maria - - |
Grefier, |
Red.
Tehnored./16.11.2009.
4ex/
Jud.fond:.
Președinte:Victor CrețoiuJudecători:Victor Crețoiu, Nicoleta Vesa, Monica Maria