Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 1092/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - cont.dec.de pensionare -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR. 1092

Ședința publică din 6 octombrie 2009

PREȘEDINTE: Sas Laura

JUDECĂTOR 2: Bratu Ileana

JUDECĂTOR 3: Mitrea Muntean

Grefier

Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în municipiul B, Calea Națională, nr.85, județul B, împotriva sentinței nr. 697 din 27 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă - în dosarul nr-.

La apelul nominal s-a prezentat reclamantul intimat, lipsă fiind reprezentantul pârâtei recurente.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.

Reclamantul intimat a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică.

Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare,

CURTEA

Asupra recursului de față, constată:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani la data de 08.04.2009 sub nr-, contestatorul a solicitat admiterea contestației formulate împotriva deciziei -/23.03.2009 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii B, anularea deciziei contestate, obligarea intimatei la emiterea unei noi decizii de pensionare prin care să-i acorde pensia pentru limită de vârstă de la 31.05.2007 și nu de la 01.03.2009 cum greșit a fost consemnat în cuprinsul deciziei.

De asemenea, a mai solicitat ca intimata să fie obligată și la plata diferenței dintre pensia pentru limită de vârstă cuvenită și cea efectiv încasată în perioada 31.05.2007 - 28.02.2009, cu actualizarea sumei în funcție de indicii de inflație de la data scadenței până la data plății efective.

În motivare a argumentat că începând cu 31.05.205 a beneficiat de pensie anticipată parțială în baza deciziei nr. -/23.06.2005, în cuprinsul acesteia fiind consemnate corect datele privind stagiul total de cotizare, perioada lucrată în grupa a II-a de muncă, vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare.

A mai arătat că la 18.02.2009 s-a adresat intimatei cu o cerere solicitând acordarea pensiei pentru limită de vârstă, întrucât îndeplinea condițiile pentru a beneficia de această categorie de pensie încă din 31.05.2007.

Contestatorul a susținut că potrivit art. 52 din Legea 19/2000 așa cum a fost el modificat prin OUG nr. 49/29.03.2001 Casa Județeană de Pensii ar fi avut obligația legală de a emite începând cu data de 31.05.2007 ( când a îndeplinit vârsta de 60 ani și 10 luni ) o decizie de pensie pentru munca depusă și limită de vârstă.

În dovedirea susținerilor sale acesta a depus la dosar în copie decizia nr. -/ 23.06.2005 și decizia nr. - / 23.03.2009.

Prin întâmpinarea formulată Casa Județeană de Pensii Bas olicitat respingerea contestației motivând că pentru pensionarii care au lucrat în grupa I sau II de muncă trecerea la pensia pentru limită de vârstă s-a făcut doar pe baza cererii formulate în scris de aceștia în temeiul art. 52 și art. 82 din Legea nr. 19/2000.

A mai susținut că pensia petentului ar fi fost stabilită în baza art. 52 și82 din Legea nr. 19/2000 și că la nivelul Casei Județene de Pensii nu se poate ține o evidență a persoanelor care beneficiază de pensie anticipată parțială.

Intimata a depus în copie la dosar: decizia -/23.03.2009, cererea contestatorului înregistrată sub nr. 1801/18.02.2009, decizia nr. -/23.06.2005.

Prin sentința civilă nr. 697/27.05.2009 a Tribunalului Botoșani - secția civilă, pronunțată în dosarul nr-, s-a admis contestația formulată de contestatorul, împotriva deciziei nr.-/23.03.2009 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii, s-a anulat decizia nr. -/23.03.2009, iar intimata a fost obligată să emită o nouă decizie de pensionare pentru limită de vârstă, drepturile pentru această categorie de pensie urmând a fi acordate începând cu 31.05.2007 în loc de 1.03.2009.

De asemenea, intimata a fost obligată să plătească contestatorului diferențele de drepturi de pensie pentru perioada începând cu 31.05.2007, cât și actualizarea acestora în raport cu indicii de inflație de la data scadenței până la data plății efective.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Contestatorul a beneficiat de pensie anticipată parțială de la 31.05.2005 potrivit deciziei nr. -/23.06.2005 ( fila 5 dosar).

La 18.02.2009, acesta a solicitat intimatei cu cererea înregistrată sub nr. 1801 ( fila 11 dosar) acordarea pensiei pentru limită de vârstă.

Intimata a emis decizia -/ 23.03.2009 ( fila 6 dosar) prin care a acordat contestatorului pensie pentru limită de vârstă începând cu data de 1.03.2009, în cuprinsul acesteia indicând: vârsta standard de pensionare: 63 ani și 10 luni, 1 iunie 2009,

- stagiul complet de cotizare: 32 ani și 8 luni, 1 iunie 2009,

- stagiul de cotizare realizat: 37 ani, 8 luni și 1 zi,

- perioada lucrată în grupa a II-a: 14 ani, 10 luni, 29 zile,

- vârsta la data depunerii cererii: 62 ani și 7 luni.

Prima instanță a reținut că potrivit art. 52 din Legea nr. 19/2000 așa cum a fost modificat prin OUG 49/ 29.03.2001: " La împlinirea vârstelor standard de pensionare prevăzute de prezenta lege pensia anticipată parțial devine pensie pentru limită de vârstă și se recalculează prin eliminarea diminuării prevăzute de art. 50 ( 2) și prin adăugarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare".

Or pentru contestator care este năsut la 31.07.1946 vârsta standard de pensionare conform Anexei 9 la Legea 19/2000 este de 63 ani și 10 luni așa cum a reținut și intimata prin decizia - / 23.03.2009.

Însă, pentru activitatea desfășurată în grupa a II-a de muncă, respectiv 14 ani, 10 luni și 29 zile acesta are dreptul potrivit art. 42 - tabelul 1 din Legea nr. 19/2000 la o reducere a vârstei standard de pensionare de 3 ani.

Așadar, petentul ar fi avut dreptul să beneficieze de pensie pentru limită de vârstă la 60 de ani și 10 luni, vârstă pe care a împlinit-o la 31.05.2007, dată când erau în vigoare dispozițiile art. 52 din Legea 19/2000 modificat prin OUG 49/2001.

Dispoziția înserată în acest text de lege este imperativă, iar intimata avea obligația legală de a emite începând cu 31.05.2007 o decizie de pensie pentru limită de vârstă.

Este adevărat că ulterior art. 52 din Legea 19/2000 a fost modificat prin Legea 250/ 19.07.2007, în sensul că impunea ca trecerea la pensia pentru limită de vârstă să se facă la cerere. Însă această lege a intrat în vigoare abia la 3 zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României nr. 486/ 19.07.2007, deci după aproximativ 2 luni de la data la care contestatorul a împlinit vârsta standard de pensionare, astfel încât, dispozițiile acesteia nu-i sunt aplicabile, întrucât legea civilă nu retroactivează.

Susținerea intimatei referitor la dispozițiile art. 82 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 potrivit căreia pensia se acordă la cererea persoanei îndreptățite, fără a se face distincție între tipurile de pensie prevăzute de lege a fost înlăturată de instanță.

Aceasta întrucât pe de o parte, contestatorul s-a adresat inițial Casei de Pensii cu o cerere încă din 3.05.2005 când, ca urmare a acestui demers a beneficiat de pensie anticipată parțială potrivit deciziei -/23.06.2005. Pe de altă parte, pentru beneficiarii de pensie anticipată parțială legiuitorul a creat facilitatea prevăzută de art. 52 din Legea nr. 19/2000, modificat prin OUG 49/2001, în sensul că la data când aceștia îndeplineau vârsta standard de pensionare, pensia anticipată parțială devenea pensie pentru limită de vârstă, fără ca aceștia să mai depună o nouă cerere în acest sens.

De altfel, atunci când legiuitorul a înțeles să condiționeze acordarea pensiei pentru limită de vârstă de cererea persoanei interesate a prevăzut expres această cerință în textul de lege modificând art. 52 din Legea nr. 19/2000 prin Legea nr. 250/19.07.2007.

Și susținerea privind imposibilitatea ținerii de către intimată a unei evidențe a persoanelor beneficiare de pensie anticipată parțială a fost înlăturată de instanță, întrucât aceleași date înscrise în decizia de pensie anticipată parțială vizând stagiul de cotizare realizat, perioada lucrată în grupa a II-a de muncă, vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare eu fost înscrise ulterior și în decizia de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, Casa Județeană de Pensii fiind așadar în posesia datelor necesare stabilirii categoriei de pensie de care era îndreptățit contestatorul să beneficieze.

Pentru aceste considerente, prima instanță a admis contestația, a anulat decizia - / 23.03.2009 și obliga Casa Județeană de Pensii să emită o nouă decizie de pensionare pentru limită de vârstă drepturile pentru această categorie de pensie urmând a fi acordate începând cu 31.05.2007 în loc de 1.03.2009.

De asemenea, a obligat intimata să plătească contestatorului diferențele de drepturi de pensie începând cu 31.05.2009, cât și actualizarea acestora în raport cu indicii de inflație de la data scadenței, până la data plății efective.

Împotriva sentinței sus-menționate, a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând modificarea acesteia, iar pe fond, respingerea acțiunii.

În motivarea recursului, intimata a arătat, în esență, că sentința a fost dată cu nerespectarea art. 52 și 82 din Legea nr. 19/2000, solicitând să se constate că în speță se pune problema vârstei standard de pensionare redusă datorită condițiilor de muncă și nu de vârsta standard stabilită în temeiul art. 167 alin. 2.

A mai arătat că pentru perioada aprilie 2001 - noiembrie 2014, vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare, în înțelesul art. 49 și 50, sunt cele prevăzute în anexa nr. 3, la care asiguratul ar avea dreptul la pensie pentru limită de vârstă în raport de data nașterii. Totodată, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 250/2007, art. 50 din Legea nr. 19/2000 a dispus că la împlinirea vârstelor standard de pensionare, prevăzute de prezenta lege, pensia anticipată parțială devine pensie pentru limită de vârstă. În temeiul normelor invocate, CJP B ar fi trecut din oficiu, la pensia de limită pentru vârstă, doar pensionarii care ar fi împlinit vârsta standard de pensie prevăzută în anexa nr. 9 la Ordinul Ministrului, care în cazul reclamantului este de 63 de ani și 10 luni și nu vârsta standard redusă datorită condițiilor de muncă.

Recurenta a precizat că art. 82 al. 1 din Legea nr. 19/2000 prevede că pensia se acordă la cererea persoanei îndreptățite, fără a se face distincție între tipurile de pensie prevăzute de lege, motiv pentru care pensionarii care au lucrat în grupa întâi sau a doua de muncă, trecerea la pensia pentru limită de vârstă s-a făcut doar pe baza cererii formulate în scris de petent, care a solicitat trecerea de la pensia anticipată parțială la pensie pentru limită de vârstă, la data de 18.02.2009, cu cererea nr. 1801. Astfel, CJP Bae mis decizia nr. -/23.03.2009, cu plata drepturilor începând cu 01.03.2009.

În drept, recurenta a invocat dispozițiile art. 304 pct. 9, 304/1 Cod procedură civilă și ale Legii nr. 19/2000.

Contestatorul intimat a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefundat și menținerea sentinței recurate, ca fiind temeinică și legală.

Analizând sentința recurată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, precum și a motivelor invocate în recurs, care se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:

Începând cu data de 31.05.2005, contestatorul intimat a beneficiat de pensie anticipată parțială, iar la data de 18.02.2009, acesta a solicitat intimatei Casei Județene de Pensii B, cu cererea înregistrată sub nr. 1801 acordarea pensiei pentru limită de vârstă.

Intimata a emis decizia -/ 23.03.2009, prin care i-a acordat contestatorului pensie pentru limită de vârstă începând cu data de 01.03.2009, în cuprinsul acesteia indicând: vârsta standard de pensionare: 63 ani și 10 luni, 1 iunie 2009; stagiul complet de cotizare: 32 ani și 8 luni, 1 iunie 2009; stagiul de cotizare realizat: 37 ani, 8 luni și 1 zi; perioada lucrată în grupa a II-a: 14 ani, 10 luni, 29 zile; vârsta la data depunerii cererii: 62 ani și 7 luni.

În conformitate cu disp. art. 52 din Legea nr. 19/2000 așa cum a fost modificat prin OUG 49/29.03.2001: " La împlinirea vârstelor standard de pensionare prevăzute de prezenta lege pensia anticipată parțial devine pensie pentru limită de vârstă și se recalculează prin eliminarea diminuării prevăzute de art. 50 ( 2) și prin adăugarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare".

Contestatorul intimat este născut la data de 31.07.1946, astfel încât, conform Anexei 9 la Legea 19/2000, vârsta standard de pensionare este de 63 ani și 10 luni, astfel după cum a reținut și intimata recurentă prin decizia - / 23.03.2009.

Potrivit art. 42 - tabelul 1 din Legea nr. 19/2000, pentru activitatea desfășurată în grupa a II-a de muncă, respectiv 14 ani, 10 luni și 29 zile, contestatorul intimat are dreptul la o reducere a vârstei standard de pensionare de 3 ani, prin urmare acesta ar fi avut dreptul să beneficieze de pensie pentru limită de vârstă la 60 de ani și 10 luni, vârstă pe care a împlinit-o la data de 31.05.2007, dată când erau în vigoare dispozițiile art. 52 din Legea 19/2000 modificat prin OUG 49/2001.

Dispoziția înserată în acest text de lege este imperativă, iar intimata avea obligația legală de a emite începând cu 31.05.2007 o decizie de pensie pentru limită de vârstă.

Prin Legea 250/19.07.2007, art. 52 din Legea nr. 19/2000 a fost modificat prevăzând că "La data îndeplinirii condițiilor pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă, în conformitate cu prevederileart. 42, pensia anticipată parțială devine pensie pentru limită de vârstă și se recalculează prin eliminarea diminuării prevăzute laart. 50alin. (2) și prin adăugarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare, trecerea la pensia pentru limită de vârstă făcându-se la cerere."

Prin urmare, după intrarea în vigoare a legii sus-menționate, articolul 52 din Legea nr. 19/2000 impunea ca trecerea la pensia pentru limită de vârstă să se facă la cerere.

Legea nr. 250/19.07.2007 a intrat însă în vigoare abia în termen de 3 zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României nr. 486/ 19.07.2007, deci ulterior datei la care contestatorul intimat a împlinit vârsta standard de pensionare, astfel încât, dispozițiile acesteia nu-i sunt aplicabile, întrucât în conformitate cu disp. art. 15 alin. 2 din Constituția României, legea civilă nu retroactivează.

Curtea constată că în mod corect prima instanță nu a avut în vedere susținerea intimatei recurente referitoare la dispozițiile art. 82 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 potrivit căreia pensia se acordă la cererea persoanei îndreptățite, fără a se face distincție între tipurile de pensie prevăzute de lege.

Astfel, inițial, contestatorul intimat s-a adresat inițial Casei de Pensii cu o cerere încă din 3.05.2005 când, ca urmare a acestui demers, a beneficiat de pensie anticipată parțială potrivit deciziei -/23.06.2005.

De asemenea, pentru beneficiarii de pensie anticipată parțială, legiuitorul prevăzut la art. 52 din Legea nr. 19/2000, modificat prin OUG 49/2001, faptul că la data când aceștia îndeplineau vârsta standard de pensionare, pensia anticipată parțială devenea pensie pentru limită de vârstă, fără ca aceștia să mai depună o nouă cerere în acest sens.

Or, atunci când legiuitorul a înțeles să condiționeze acordarea pensiei pentru limită de vârstă de cererea persoanei interesate a prevăzut expres această cerință în textul de lege, modificând art. 52 din Legea nr. 19/2000 prin Legea nr. 250/19.07.2007.

Și susținerea privind imposibilitatea ținerii de către intimată a unei evidențe a persoanelor beneficiare de pensie anticipată parțială a fost înlăturată în mod corect de către prima instanță, întrucât aceleași date înscrise în decizia de pensie anticipată parțială vizând stagiul de cotizare realizat, perioada lucrată în grupa a II-a de muncă, vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare au fost înscrise ulterior și în decizia de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, Casa Județeană de Pensii fiind, deci, în posesia datelor necesare stabilirii categoriei de pensie de care era îndreptățit să beneficieze contestatorul intimat.

Pentru aceste considerente, constatând că sentința recurată este legală, în temeiul disp. art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în municipiul B, Calea Națională, nr.85, județul B, împotriva sentinței nr. 697 din 27 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă - în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 6 octombrie 2009.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.

2 ex. 28.10.2009

jud.fond:

Președinte:Sas Laura
Judecători:Sas Laura, Bratu Ileana, Mitrea Muntean

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 1092/2009. Curtea de Apel Suceava