Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 11/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 11/R-CA
Ședința publică din 05 Februarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Constantina Duțescu JUDECĂTOR 2: Paulina Ghimișliu
Judecător - -
Judecător - -
Grefier - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de contestatoarea, împotriva sentinței civile nr.883 din 22 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurenta -contestatoare, lipsind intimata Casa județeană de pensii
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Recurenta-contestatoare depune la dosar adeverința nr. 234 din 31.08.2007 emisă de " ", adeverința nr.2099 din 31.01.2008 emisă de Primăria comunei, județul V, adeverința nr. 105 din 29.01.2008 emisă de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă V -Agenția locală D și adeverința nr. 95 din 05.03.2007 emisă de "" D, prin care face dovada că a îndeplinit stagiul de cotizare. Precizează că aceste acte nu au fost depuse la instanța de fond.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui, punând în discuție și necesitatea efectuării probei cu expertiză contabilă, în situația în care se găsește că probele sunt concludente și pertinente.
Recurenta-contestatoare având cuvântul asupra efectuării probei cu expertiză contabilă, arată că lasă la aprecierea instanței.
Având cuvântul asupra recursului, solicită admiterea lui așa cum a fost formulat în scris, modificarea sentinței atacate și pe fond admiterea contestației.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, deliberând, constată:
Prin acțiunea înregistrată la data de 17.07.2007 pe rolul Tribunalului Vâlcea - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale - contestatoarea a formulat contestație împotriva deciziei nr. 189 224 / 30.05.2007 emisă de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII V prin care s-a dispus respingerea cererii de înscriere la pensia de invaliditate acordată prin decizia din data 18.01.2006 și anularea acestei decizii și a debitului în sumă de 1727 lei.
Casa Județeană de Pensii Vas olicitat respingerea contestației ca fiind neîntemeiată întrucât debitul înființat în cuantum de 1727 lei reprezintă pensia achitată necuvenit pentru perioada 11.08.2005- 30.09.2006, deoarece contestatoarea nu a realizat cel puțin J din stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta avută la data ivirii invalidității.
De asemenea aceeași intimată a invocat excepția tardivității formulării contestației pe considerentul că termenul de contestare pentru deciziile anterioare a expirat.
Tribunalul Vâlcea prin sentința civilă nr.883 din 22.10.2007 a respins excepția tardivității invocată de intimată, cât și contestația formulată de contestatoarea .
S-a reținut de instanța de fond la pronunțarea acestei sentințe că, referitor la excepția tardivității formulării contestației, a fost respectat termenul de 45 zile de la comunicare astfel cum este reglementat prin dispozițiile art.87 din Legea nr.19 / 2000, modificată și republicată.
Astfel, decizia contestată a fost comunicată petentei la data de 30 mai 2007 și aceasta a sesizat instanța de judecată competentă la data de 17.07.2007, respectând termenul prevăzut în textul de lege mai sus menționat dar și dispozițiile art.101 cod procedură civilă.
Cât privește fondul cauzei, s-a reținut că petenta a solicitat acordarea pensiei de invaliditate ca urmare a ivirii unei invalidități la data de 20.12.2006 și față de data nașterii sale ( 26.08.1957 ) vârsta la data ivirii invalidității era de 49 ani și 3 luni.
Conform art.57 alin.1 din Legea nr.19 /2000 asigurații care și-au pierdut capacitatea de muncă datorită unei boli obișnuite beneficiază de pensie de invaliditate dacă îndeplinesc stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta, conform tabelului nr.3. Analizând vârsta asiguratei contestatoare în momentul ivirii invalidității instanța reține că stagiul de cotizare necesar este de 22 ani.Acesta poate fi redus la J, în speță 11 ani întrucât dispozițiile art.57 alin.2 din același act normativ prevede că "beneficiază de pensie de invaliditate și asigurații care până la data ivirii invalidității au realizat cel puțin J din stagiul de cotizare necesar prevăzut în tabelul nr. 3".
Verificând decizia nr. -/ 30.05.2007 instanța a constatat că aceasta a realizat un stagiu total de cotizare de 6 ani,5 luni și 27 zile din care 3 ani, 2 luni și 27 zile în condiții normale și 4 ani în sectorul agricol, între acestea fiind o suprapunere de 9 luni. Față de stagiul de cotizare realizat, respectiv mai puțin de 11 luni și nu este îndreptățită la acordarea pensiei de invaliditate.
Chiar dacă ar fi fost avută în vedere prima variantă de calcul a stagiului de cotizare realizat astfel cum a fost reținută prin decizia nr.-/ 18.01.2006, respectiv 10 ani, 1 lună,15 zile, din care 7 ani în sectorul agricol, tot nu ar fi respectate dispozițiile prevăzute în art.57 alin.2 din Legea nr.19 / 2000 care să justifice acordarea pensiei de invaliditate.
Împotriva sentinței a declarat recurs în termen legal contestatoarea.
Se arată în motivarea recursului că sentința este nelegală și netemeinică, întrucât în mod greșit i s-a respins contestația, pe considerentul că nu ar fi îndeplinit stagiul de cotizare.
Din actele dosarului rezultă că au fost îndeplinite de contestatoare condițiile prev. de art.57 al.1 și 2 din Legea 19/2000, conform căruia, în urma dobândirii unei invalidități să beneficieze de pensie de invaliditate, deoarece cotizat J din stagiul necesar de cotizare.
În afara perioadei de cotizare, ce reiese din actele depuse, contestatoarea a mai lucrat la alte societăți, așa cum rezultă din adeverințele pe care le depune în recurs, situație în care solicită modificarea sentinței civile atacate, în sensul admiterii contestației, așa cum a fost formulată.
Recursul formulat de contestatoare este întemeiat.
Recurenta, prin contestația formulată a solicitat anularea deciziei nr.- din 30.05.2007 emisă de Casa de Pensii V, prin care s-a respins cererea acesteia de înscriere la pensie de invaliditate, acordată prin decizia nr.- din 18.01.2006.
Instanța de fond a reținut că, nu i se poate acorda recurentei pensie de invaliditate, întrucât aceasta a realizat un stagiu total de cotizare de 6 ani 5 luni și 27 zile, care este mai puțin de J din stagiul de cotizare necesar, respectiv de 11 ani.
Contestatoarea a depus la dosar acte noi în recurs, adeverința nr.1051 din 17.05.2005 eliberată de Primăria comunei, adeverința nr.83 din 9.01.2007 eliberată de Primăria comun ei, jud. V, adeverința nr.15 din 24.01.2007 eliberată de SA Sibiu, adeverința nr.1 din 8.02.2007 emisă de SRL D și o listă de plată a salariilor din anii 1975 și 1976.
La termenul de astăzi contestatoarea a mai depus la dosar adeverințele de la SRL C, Primăria comunei și AJOFM V, privind alte perioade lucrate și de șomaj.
Întrucât cu aceste acte recurenta contestatoare tinde să dovedească faptul că a mai lucrat și alte perioade de timp și că altul este stagiul de cotizare decât cel reținut de instanța de fond, însă din acestea nu se poate stabili cu claritate care este stagiul de cotizare realizat de contestatoare, instanța apreciază că se impune în cauză efectuarea unei expertize contabile, care să verifice în funcție de actele depuse la dosar stagiul de cotizare realizat de contestatoare și stagiul de cotizare necesar pentru acordarea pensiei de invaliditate.
Numai după efectuarea acestei expertize se va putea clarifica dreptul contestatoarei de a primi pensie de invaliditate.
Cum instanța de fond nu clarificat fondul cauzei și nu a avut în vedere toate actele depuse de contestatoare privind stagiul de cotizare al acesteia în urma calculului făcut de un expert de specialitate, se impune în baza art.312 al.5 Cod procedură civilă, casarea sentinței civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la același tribunal.
Trebuie avut în vedere că pentru asigurarea unui echilibru funcțional în activitatea jurisdicțională, pronunțarea asupra fondului cauzei și stabilirea situației de fapt, rămân în sarcina instanței de fond, iar instanța de recurs nu poate fi decât o instanță de control judiciar, cu structură specifică în dreptul de cenzură.
A considera altfel ar însemna ca recursul să se transforme în calea de atac apelului, iar instanței de recurs să-i revină atribuția de a se ocupa de stabilirea situației de fapt și a se pronunța asupra fondului procesului, fără ca acesta să fi fost rezolvat mai întâi de către instanța de fond, ceea ce ar contravenii prevederilor art.305 Cod procedură civilă, potrivit cărora în instanța de recurs nu se pot produce probe noi, cu excepția înscrisurilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de contestatoarea, împotriva sentinței civile nr.883 din 22 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Vâlcea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 05 februarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
Tehnored.
4 ex/6.02.2008
Președinte:Constantina DuțescuJudecători:Constantina Duțescu, Paulina Ghimișliu
