Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 1150/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.6913/2008
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.1150/
Ședința publică de la 25 februarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Rotaru Florentina Gabriela
JUDECĂTOR 2: Uță Lucia
JUDECĂTOR 3: Cristescu
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta Casa de Pensii a Municipiului, împotriva sentinței civile nr.4207 din data de 20.05.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.11890/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect:"contestație împotriva deciziei de pensionare".
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul G, prin avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.18 din 25.02.2009 depusă la dosar-fila 14, lipsind recurentaCasa de Pensii a Municipiului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că s-a depus la dosar prin intermediul serviciului "registratură" al acestei secții la data de 05.02.2009, întâmpinare din partea intimatului
Intimatul G, prin avocat, interpelat fiind, arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată acordă intimatului cuvântul în combaterea cererii de recurs.
Intimatul G, prin avocat, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate ca fiind temeinică și legală, pentru motivele dezvoltate pe larg pe cale de întâmpinare.
Curtea, în temeiul art.150 pr.civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă 4207 din data de 20.05.2008, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, s-a admis, în parte, cererea formulată de reclamantul G, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B, s-a obligat pârâta să recalculeze pensia reclamantului, în baza OUG nr.4/2005, urmând ca la stabilirea drepturilor cuvenite acestuia să ia în considerare veniturile reprezentând diferența dintre sumele de bani înscrise la rubrica "total venituri realizate" și cele înscrise la rubrica "salariu de încadrare" în adeverința nr. 145/17.04.2008 eliberată de SA (identică cu adeverința nr.556/27.07.2005 eliberată de SA), diferență care reprezintă adaosul cu caracter permanent conform adeverinței nr. 147/17.04.2008 eliberată de SA, și s-a respins cererea de anulare a deciziei de recalculare a pensie din 12.03.2008 ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă de la data de 01.11.1987, pensia fiindu-i stabilită în temeiul Legii nr.3/1977 astfel cum reiese din mențiunile înscrise în carnetul de muncă și decizia de recalculare a pensiei în temeiul OUG nr.l9/2007 și că fiind pensionat anterior datei de 01.04.2001, reclamantul a beneficiat de prevederile OUG nr.4/2005, drepturile sale de pensie fiind recalculate începând cu data de 01.07.2005 (HG nr.550/2005), în raport de prevederile legii nr. 19/2000, respectiv prin calcularea punctajelor anuale pentru întregul stagiu de cotizare (vechimea în muncă).
S-a constatat că reclamantul critică modalitatea de recalculare a drepturilor sale de pensie în temeiul OUG nr.4/2005, susținând că intimata trebuia să includă și sumele cuprinse în adeverința nr.556/27.07.2005 emisă de SA, reprezentând câștigurile suplimentare cu caracter permanent realizate în perioada 01.04.1951-01.02.1988.
S-a avut în vedere că cererea de recalculare în raport de veniturile suplimentare depusă de reclamant la 29.07.2005, sub nr.18304, a fost respinsă de intimată prin adresa emisă la data de 12.03.2008, cu motivarea că veniturile realizate în sistemul de retribuire în acord global nu au caracterul de sporuri permanente în înțelesul Legii nr.19/2000, cu modificările si completările ulterioare și prin urmare nu fac parte din baza de calcul avută în vedere la stabilirea pensiei iar OUG nr.4/2005, interzice expres valorificarea acordului.
S-a avut în vedere că, la data de 12.03.2008, intimata nu a emis o decizie de respingere a cererii de recalculare ci numai o adresă-răspuns tribunalul a respins cererea de anulare a deciziei de recalculare a pensie din 12.03.2008, ca neîntemeiată.
S-a mai reținut că retribuirea în acord global și prin plata de prime presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
S-a ținut seama că prevederile art.1 Decretul nr.389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat.
S-a constatat că OUG nr.4/2005 prevede în art.1 că recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1.04.2001 se face cu respectarea prevederilor Legii nr.19/2000 și că rin p. art.4 alin.2 și 3 se precizează că sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care potrivit legislației anterioarei datei de 1.04.2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajelor sunt enumerate în anexele ordonanței și că acestea pot fi dovedite prin înscrisurile din carnetele de muncă sau prin adeverințe întocmite conform legii de către foștii angajatori.
S-a arătat că, în privința formelor de retribuire în acord se menționează în anexa 1 a Ordonanței de Urgență nr.4/2005, că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare.
Tribunalul a mai reținut că, potrivit art.3 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială - dreptul comun în materie în perioada în care contestatorul și-a desfășurat activitatea și i s-a deschis dreptul la pensie - dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care desfășuraseră activitate permanentă pe baza unui contract de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuția de asigurări sociale prevăzute de lege, și că acest principiu este reiterat în Legea nr.19/2000 prin art.2 care dispune că drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
S-a apreciat că, în speță, au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, pentru că soluția contrară presupune încălcarea principiului cu consecința că, pe de o parte, nu s-ar realiza scopul avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia, iar pe de altă parte, s-ar crea o discriminare între persoanele ce au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, în condițiile în care baza de calcul pentru plata contribuțiilor este alcătuită din totalitatea veniturilor realizate de către asigurat.
Prin urmare, s-a reținut că pârâta trebuie să respecte acest principiu de bază al organizării și funcționării sistemului public (formele de retribuire în acord și prin plata de prime, într-adevăr nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor care conform art.10 din Legea nr.3/1977 era constituită din retribuții tarifare, însă conform reglementărilor aceluiași act normativ dreptul la pensie era recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale ori acestea se stabileau în raport de câștigul brut realizat iar nu de cel tarifar) în considerarea prevederilor legale și a adeverinței eliberate de fostul angajator al reclamantului, care certifică plata contribuției de asigurări sociale în raport de toate veniturile realizate de salariat.
Împotriva acestei hotărâri s-a formulat recurs de către intimata Casa Pensii a Municipiului B, care a criticat-o pentru nelegalitate, întrucât instanța de fond a recunoscut în considerentele sentinței că, în mod greșit Casa Locală de Pensii Sector 2 nu a luat în considerare veniturile suplimentare, apreciind că această soluție, ar reprezenta o încălcare a principiului contributivității potrivit art.2, lit.e din Legea nr.19/2000.
În privința veniturilor obținute de către intimată cu titlu de prime și sporuri de acord, recurenta a arătat că, potrivit OUG nr.4/2005, norma juridică ce are caracter special, formele de retribuire care nu avut caracter
Prin întâmpinare intimatul G, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând întregul material probator administrat în cauză prin prisma criticilor invocate de către recurentă, care se încadrează în motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. cât și din oficiu conform art.3041pr.civ. Curtea reține că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Prima instanță a interpretat și aplicat judicios prevederile legislației asigurărilor sociale atunci când a obligat intimata Casa de Pensii a Municipiului B să emită o nouă decizie prin care să ia în considerare la stabilirea drepturilor de pensie și a veniturilor obținute în sistemul acord global, dovedite prin adeverințele eliberate de către foștii angajatori.
Curtea nu poate primi susținerile recurentei, în sensul că veniturile obținute în sistem acord global nu pot face parte din baza de calcul a pensiei, întrucât acordul global a fost un mod de salarizare specific domeniului de activitate în care a lucrat contestatorului, având deci un caracter permanent.
Aceste drepturi salariale (acord și prime) erau incluse în câștigul brut realizat de personalul salariat, iar angajatorii erau obligați să verse pentru acestea o contribuție de 15% la bugetul asigurărilor sociale de stat.
De vreme ce s-a făcut dovada că pentru aceste venituri s-a achitat contribuția de asigurări sociale, Curtea apreciază că acestea pot fi incluse în baza de calcul a pensiilor, în conformitate cu principiul contributivității reglementat de art.2 lit.e din Legea nr.19/2000.
A accepta punctul de vedere al recurentei ar însemna a se crea discriminări între persoanele care au contribuit cu aceeași sumă la bugetul asigurărilor sociale.
Totodată, Curtea mai reține că, deși veniturile obținute în acord global nu sunt prevăzute expres în categoria sporurilor cu caracter permanent, totuși acestea trebuie avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie, în raport de prevederile art.2, art.4 alin.3 și 4 din OUG nr.4/2005, de vreme ce au făcut parte din fondul de salarii pentru care s-au achitate contribuțiile de asigurări sociale, iar legea dă posibilitatea luării în considerare a tuturor sporurilor de această natură, probate nu numai prin înscrierea lor în carnetul de muncă, ci și cu adeverințele emise de angajatori, conform art.164 din Legea nr.19/2000.
Pentru considerentele arătate, în baza art.312 pr.civ. Curtea va respinge recursul declarat, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta Casa de Pensii a Municipiului, împotriva sentinței civile nr.4207 din data de 20.05.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.11890/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 25.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
-
GREFIER
Red.:
Dact.: /2ex.
02.03.2009
Jud. fond.:;
Președinte:Rotaru Florentina GabrielaJudecători:Rotaru Florentina Gabriela, Uță Lucia, Cristescu
