Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 14/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIE NR. 14/R-CA

Ședința publică din 12 Februarie 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Paulina Ghimișliu judecător

JUDECĂTOR 2: Laura Ioniță

Judecător - -

Grefier - -

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, împotriva sentinței civile nr.904 din 29 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic pentru intimatul-chemat în garanție Consiliul Județean V, în baza delegației nr.704/2008, lipsind recurenta-intimată și intimatul-contestator.

Procedura este legal îndeplinită.

Recursul este scutit de plata taxei de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:

Reprezentanta intimatului-chemat în garanție depune la dosar note de ședință.

Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.

Reprezentanta intimatului-chemat în garanție, având cuvântul, solicită menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond în ceea ce privește cererea de chemare în garanție a Consiliului Județean V, considerând că în mod corect Tribunalul Vâlceaa apreciat că între instituția pe care o reprezintă și contstatorul nu au existat raporturi juridice de muncă.

CURTEA

Asupra recursului civil de față:

La data de 23 februarie 2007, a formulat contestație împotriva deciziei nr.49272/18.12.2006 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii V prin care a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei cu numărul de mai sus și să fie obligată intimata să emită o nouă decizie prin care să se ia în calcul salariile din anul 1950-1951, salariul aferent a 5 luni din anul 1952, 7 luni din anul 1953, 7 luni din anul 1955, toate lunile din anii 1956-1962, 8 luni din anul 1963, 4 luni din anul 1964, întreaga perioadă 1965-1967, în total 14 ani și 7 luni.

În motivare, contestatorul a arătat că în mod greșit intimata nu a luat în calcul perioadele descrise mai sus, iar motivarea acesteia, potrivit căreia statele de plată depuse pentru perioadele de mai sus nu poartă ștampila unității și viza controlului financiar-preventiv, este neîntemeiată.

Intimata a formulat întâmpinare și cerere de chemare în garanție a Consiliului Județean V, arătând că cererea contestatorului este neîntemeiată deoarece pensia acestuia a fost calculată ca urmare a depunerii de către acesta a adeverinței emisă de către Consiliul Județean V, care i-a comunicat că nu deține state de plată sau că actele deținute sunt informe în sensul că statele de plată nu poartă semnătura, ștampila și nici viza de control financiar preventiv.

Prin cererea de chemare în garanție a Consiliului Județean V intimata a arătat că acesta poartă întreaga răspundere pentru datele menționate în adeverința care i-a fost transmisă, iar în situația în care va cădea în pretenții sumele la care va fi obligată să fie suportate de către chematul în garanție.

În cauză s-a efectuat o expertiză tehnică de specialitate.

În urma probelor administrate în cauză, Tribunalul Vâlcea, prin sentința civilă nr.904 din 29 octombrie 2007, a admis contestația, a anulat decizia nr.49272/18.12.2006 emisă de intimată și a obligat-o pe aceasta să emită o nouă decizie în care să valorifice și perioada cuprinsă între august 1949 - ianuarie 1968, cu luarea în calcul a salariilor existente în statele de plată legal întocmite, conform concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză și cu aplicarea dispozițiilor art.161 (2) din Legea nr.19/2000 republicată, pentru lunile cuprinse în perioada de mai sus, pentru care nu există state de plată legal întocmite.

A fost respinsă cererea de chemare în garanție a Consiliului Județean V formulată de intimată.

S-a reținut de instanța de fond, la pronunțarea acestei sentințe, că rin p. decizia în litigiu, prin care pensia contestatorului a fost recalculată, conform Legii nr.19/2000 republicată, intimata nu a luat în calculul pensiei contestatorului perioadele cuprinse între august 1949 - ianuarie 1968, motivat de faptul că statele de plată întocmite pentru această perioadă, care au fost preluate de către Consiliului Județean V, de către fostul angajator al contestatorului, care după decembrie 1989 încetat să mai existe, nu poartă ștampila și semnătura controlului financiar-preventiv.

Analizând carnetul de muncă al contestatorului, aflat în copie, s-a reținut că aceste perioade sunt consemnate în carnetul de muncă, act oficial care, în conformitate cu dispozițiile art.1 (1) din Decretul nr.92/1976, face dovada vechimii în muncă și a retribuției tarifare de încadrare, în care însă nu sunt trecute retribuțiile tarifare de încadrare.

Expertul desemnat în cauză a stabilit că pentru perioada august - noiembrie 1949; pentru lunile septembrie - decembrie 1959; luna ianuarie 1960; martie - mai și august - decembrie 1962; ianuarie - august 1963; septembrie - decembrie 1964; ianuarie - decembrie 1965; ianuarie - decembrie 1966; ianuarie - mai și iulie - decembrie 1967 și ianuarie 1968, există state de plată semnate și ștampilate de reprezentanții legali ai fostului angajator al contestatorului, astfel încât, s-a făcut dovada salariului obținut în perioadele descrise mai sus ce urmează a fi luate în calcul cu ocazia recalculării pensiei.

Pentru celelalte luni cuprinse în perioada solicitată de contestator prin cererea introductivă, cuprinsă între august 1949 - ianuarie 1968, pentru care nu s-au găsit state de plată întocmite în condițiile legii, salariile avute în vedere de intimată vor fi cele la care face referire art.161 (2) din Legea nr.19/2000.

Instanța a respins cererea de chemare în garanție a Consiliului Județean V, deoarece între acesta și contestator nu au existat raporturi de muncă, chematul în garanție fiind numai păstrătorul arhivei preluate de la fostul angajator care a încetat să mai existe, iar datele transmise de acesta sunt conforme cu situațiile existente în arhiva preluată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, intimata Casa Județeană de Pensii

Se arată, în motivarea recursului formulat, că sentința de mai sus este nelegală și netemeinică față de motivul de casare prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, arătând, în esență, că în mod greșit instanța a obligat-o la emiterea unei noi decizii de pensie prin luarea în calcul a perioadei august 1949 - ianuarie 1968, fără a se avea în vedere că pentru anumite luni nu există existență primară doveditoare, iar pentru alte luni, statele de plată existente nu sunt întocmite conform prevederilor Decretului nr.92/1976.

Față de acest motiv se solicită admiterea recursului și modificarea sentinței civile atacate, în sensul respingerii contestației formulate.

Recursul declarat de intimată este nefondat.

În mod corect instanța de fond a admis contestația formulată și a obligat pe intimata-recurentă să emită o nouă decizie în care să valorifice și perioada cuprinsă între august 1949 - ianuarie 1968, cu luarea în calcul a salariilor existente în statele de plată.

Într-adevăr, potrivit art.1 (1) din Decretul nr.92/1976, carnetul de muncă reprezintă pentru perioada solicitată de contestator actul oficial cu care se face dovada vechimii în muncă și a retribuției tarifare de încadrare.

Potrivit art.161(2) din Legea nr.19/2000, republicată, "în condițiile în care pentru o anumită perioadă în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare de certificare".

Se constată astfel că, din copia carnetului de muncă depusă la dosar de contestator, rezultă ca lucrată perioada cuprinsă între august 1949 - ianuarie 1968, însă, așa cum a reținut și instanța de fond, nu pentru întreaga perioadă s-au găsit state de plată întocmite în condițiile legii.

În raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză s-a concluzionat și s-au arătat în mod concret perioadele în care contestatorul a lucrat și s-a precizat, din verificările efectuate, că există state de plată semnate și ștampilate de reprezentanții legali cu veniturile înscrise în adeverința depusă la dosar și care trebuie luate în calcul la stabilirea punctului de pensie.

La dosar s-au depus de către contestator și mai multe adeverințe din care rezultă activitatea desfășurată în perioada respectivă.

Rezultă astfel că, atâta vreme cât atât din carnetul de muncă, cât și din adeverințele depuse la dosar, în perioada respectivă, august 1949 - ianuarie 1968, intimatul-contestator a desfășurat activitate în câmpul muncii, în mod corect instanța a anulat decizia emisă de intimată și a dispus emiterea unei noi decizii cu luarea în calcul și a perioadei respective, precum și a veniturilor realizate și calculate în raportul de expertiză efectuat în cauză.

Sentința astfel pronunțată fiind legală și temeinică, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, se va respinge ca nefondat recursul formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, împotriva sentinței civile nr.904 din 29 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimați fiind contestatorul și chematul în garanție CONSILIUL JUDEȚEAN.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 12 februarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.

,

Red. Grefier,

Tehnored.

2 ex./14.02.2008

Jud.fond: /

Președinte:Paulina Ghimișliu
Judecători:Paulina Ghimișliu, Laura Ioniță

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 14/2008. Curtea de Apel Pitesti