Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 1782/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA nr.1782
Ședința publică din data de 8 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii B, prin reprezentant legal, cu sediul în B,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 417 din 15 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata-reclamantă domiciliată în B, Cartier Broșteni, -.18,. 1,.3, județul
Cerere de recurs scutită de la plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspuns recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii B, reprezentată de consilier juridic, conform delegației depusă la dosar, lipsind intimata reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care,
Consilier juridic, pentru recurenta pârâtă depune la dosar practică judiciară. Arată că nu mai are alte cereri de formulat și solicită cuvântul în fond.
Curtea, ia act de declarația reprezentantului recurentei pârâte, în sensul că nu mai are alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Consilier juridic, pentru recurenta pârâtă, având cuvântul solicită admiterea recursului și modificarea sentinței pronunțată de Tribunalul Buzău, iar pe fond solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Arată că potrivit dispozițiilor Legii nr.49/1992 au fost considerate sporuri cu caracter permanent: sporul de vechime în muncă, sporul pentru lucrul în subteran. De asemenea, nr.163/1963 nu reglementează acordarea unor drepturi salariale, fapt pentru care, potrivit dispozițiilor legale în materie, aceste venituri nu pot fi valorificate pentru determinarea cuantumului pensiei, întrucât nu sunt reglementate ca fiind un spor cu caracter permanent.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Buzău, reclamanta, a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii B, contestând decizia nr.-/05.11.2008, privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că pensia a fost calculată la salariul de încadrare din cartea de muncă și nu la toate veniturile brute realizate conform actelor prezentate și la care s-a plătit CAS-ul ( adeverința nr. 425/21.10.2008 și adeverința nr. 426/21.10.2008).
A mai arătat reclamanta, că plata CAS-ului la întreaga sumă câștigată nu a fost opțională, a fost obligatorie și consideră că este legal ca pensia să fie calculată la veniturile lunare la care s-a plătit CAS- ul.
Reclamanta a mai arătat că în cartea de muncă nu au fost menționate sporurile primite ( de vechime, de conducere, premiile, sporurile suplimentare ), iar în adeverința de venituri realizate, emisă de SC B SA s-au menționat că CAS - ul a fost plătit la salariile brute realizate.
În susținerea acțiunii, reclamanta a depus la dosar: decizia de pensionare, adeverințele nr. 425/21.10.2008 și nr. 426/21.10.2008, copie carte de identitate și copie de pe plicul de expediere a deciziei de pensionare.
Pârâta Casa Județeană de Pensii Baf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, arătând că reclamanta este pensionară pentru limită de vârstă, drepturile fiindu-i deschise prin decizia nr. - din 05.11.2008, că pentru stabilirea punctajelor anuale, pe lângă salariile tarifare de încadrare se valorifică și sporurile cu caracter permanent care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor potrivit legislației anterioare datei de 01.04.2001 - data intrării în vigoare Legii nr.19 / 2000 - art. 4 alin. 2 din OUG nr. 4 / 2005.
A mai arătat pârâta că, potrivit dispozițiilor actului normativ invocat, venitul suplimentar la retribuția tarifară nu face parte din sporurile cu caracter permanent, că acestea nu sunt regăsite în anexa nr. 4 ordonanței, motiv pentru care nu pot fi valorificate, că în adeverința nr.425/08.10.2008 eliberată de SC B SA se face trimitere la două acte normative în baza cărora s-au acordat veniturile suplimentare la retribuția tarifară de încadrare.
S-a mai precizat de pârâtă că dispozițiile nr.191/1963 nu reglementează acordarea unor drepturi salariale, fapt pentru care, potrivit dispozițiilor legale în materie, aceste venituri nu pot fi valorificate pentru determinarea cuantumului pensiei, întrucât nu sunt reglementate ca fiind sporuri cu caracter permanent, precum și faptul că prin art.78 alin. 4 așa cum a fost modificat prin Legea nr. 250/2007, începând cu data de 01.08.2007, la calculul punctajului mediu anual s-au utilizat veniturile brute care au constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, așa cum au fost virate de angajator.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr.417 din 15 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, s-a admis acțiunea, a fost obligată pârâta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantei cu luarea în considerare a veniturilor înscrise în adeverințele emise de SC SA
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamanta a fost salariată la SC B SA și a realizat în perioada noiembrie 1974 - martie 2001 venituri suplimentare la retribuția tarifară de încadrare, care au avut caracter permanent și, deși nu au fost trecute în cartea de muncă, acestea au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, iar pe toată durata angajării această societate a achitat lunar cotele de asigurări sociale, inclusiv contribuția la
pensia suplimentară, situație de fapt ce rezultă din adeverințele nr. 425/21.10.2008 și nr. 426/08.10.2008, atașate la filele 7- 10 dosar.
Instanța de fond a constatat că reclamanta este pensionar pentru limită de vârstă conform deciziei nr. -/05.11.2008 - din cuprinsul căreia nu rezultă că au fost luate în calcul veniturile înscrise în adeverințele emise de SC B SA, așa cum a confirmat și pârâta în întâmpinare.
Sub acest aspect, tribunalul a reținut că potrivit prevederilor art.2 lit. e) din Legea nr.19/2000, drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Conform prevederilor art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr.19/2000, baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale a asiguraților o constituie salariul individual brut realizat lunar, inclusiv sporurile și adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, iar în raport de acest salariu brut se calculează minimul de puncte realizat în fiecare lună în vederea determinării punctajului anual al asiguratului, conform art. 78 alin. 1 din Legea nr. 19/2000.
Instanța de fond a mai reținut că sporurile cu caracter permanent prevăzute de legislația anterioară anului 1989 erau acordate lunar, fiind incluse în câștigul brut realizat și impozitate în conformitate cu prevederile art.1din Decretul 389/1972 care prevedea obligația unității de a vira la bugetul asigurărilor de stat o contribuție de 15 % asupra câștigului brut realizat de personalul lor salarial.
A apreciat instanța de fond că, în speță, veniturile realizate de către reclamantă sub formă de venituri suplimentare la retribuția tarifară de încadrare au fost evidențiate în adeverințele nr. 425 și 426 din 21.10.2008, fiind incluse în salariul brut lunar pentru care angajatorul a achitat contribuția la bugetul asigurărilor sociale în perioada noiembrie 1974 - octombrie 2001, conform prevederilor legale aplicabile la momentul respectiv și din acest motiv solicitările reclamantei de recalculare a pensiei apar ca fiind întemeiate.
De altfel, chiar dispozițiile Legii nr. 19/2000, respectiv ale art. 78 alin. 4, se statuează că punctajul asiguratului se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale.
La art. 78 alin. 1 din aceeași lege se precizează ce înseamnă salariul brut lunar, incluzându-se și sporurile și adaosurile, sau după caz, se iau în calculul punctajului anual venitul lunar asigurat, ceea ce înseamnă că se ia în calcul toate
veniturile suplimentare cu caracter permanent pentru care s-a plătit contribuția de asigurări sociale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii D, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în baza art. 304 pct.9 pr.civilă.
În motivarea recursului, învederat că, potrivit Legii nr.49/1992, nu erau considerate ca fiind sporuri cu caracter permanent și nu erau luate în considerare la stabilirea punctajului mediu anual, corespunzător perioadelor datei de 01.04.2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie sau după timp, pe baze de tarife sau rate procentuale.
Mai mult decât atât, s-a arătat că OUG nr.4/2005, aprobată prin Legea nr.78/2005, enumeră în anexă sporurile care se utilizează la determinarea punctajului anual. Cu acest prilej se menționează că nu sunt luate în calcul formele de atribuire în acord, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 01.04.2001.
De asemenea, recurenta a arătat că, potrivit art.164 din Legea nr.19/2000, se utilizează la determinarea punctajelor anuale, salariile brute sau nete în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă, precum și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare.
Pentru aceste considerente, recurenta consideră că pentru perioadele anterioare datei de 01.04.2001, veniturile suplimentare vor fi valorificate la calculul pensiilor cu condiția ca acestea să fi făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare și să fi fost înregistrate în carnetul de muncă până la data de 01.04.1992 ( când a intrat în vigoare legea nr.49/ 1992 ), iar ulterior acestei date să fi avut caracter permanent.
În schimb, recurenta arată că veniturile în acord global obținute de către reclamantă nu reprezintă sporuri cu caracter permanent ci o formă de remunerare, în funcție de realizarea indicatorilor, reglementată de legislația în vigoare la aceea dată - art. 12 din Legea nr.12/1974.
Prin considerarea veniturilor în acord global ca fiind valorificabile în calculul pensiilor, instanța de fond a nesocotit prevederile nr. 191/1963 considerând că intimata contestatoare a beneficiat de drepturi salariale în baza acestui act normativ, deși reglementarea acestuia nu consideră retribuirea în acord ca încadrându-se în categoria drepturilor salariale.
În recurs nu au fost formulate probe noi.
Legal citată, intimata reclamantă nu a formulat întâmpinare la recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, în funcție de prevederile legale aplicabile cauzei, și sub toate aspectele conform art.3041pr. civilă, Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Reclamanta a fost salariată la SC SA B și a realizat în perioada noiembrie 1974 - martie 2001, venituri suplimentare la retribuția suplimentară de încadrare, care nu au fost trecute în cartea de muncă, dar pentru care s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale, conform adeverințelor nr.425/2008 și nr. 426/2008, care atestă plata în acord între noiembrie 1974 - martie 2001, atașate la filele nr. 7-10 dosar fond.
Prin decizia nr.-/05.11.2008, reclamanta a fost pensionată pentru limită de vârstă, iar la calculul pensiei sale nu au fost luate în calcul veniturile înscrise în adeverințele emise de SC SA B, aspect care a fost recunoscut și de către pârâtă în întâmpinare.
Potrivit Legii nr.49/1992, nu erau considerate ca fiind sporuri cu caracter permanent și nu erau luate în considerare la stabilirea punctajului mediu anual, corespunzător perioadelor datei de 01.04.2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie sau după timp, pe baze de tarife sau rate procentuale.
OUG nr.4/2005, aprobată prin Legea nr.78/2005, enumeră în anexă sporurile care se utilizează la determinarea punctajului anual. Cu acest prilej se menționează că nu sunt luate în calcul formele de atribuire în acord, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 01.04.2001.
Potrivit art.164 din Legea nr.19/2000, se utilizează la determinarea punctajelor anuale, salariile brute sau nete în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă, precum și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare.
Pentru aceste considerente, pentru perioadele anterioare datei de 01.04.2001, veniturile suplimentare vor fi valorificate la calculul pensiilor cu condiția ca acestea să fi făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare și să fi fost înregistrate în carnetul de muncă până la data de 01.04.1992 ( când a intrat în vigoare legea nr.49/ 1992 ), iar ulterior aceste date să fi avut caracter permanent.
Veniturile în acord global obținute de către reclamantă nu reprezintă sporuri cu caracter permanent, ci o formă de remunerare, în funcție de realizarea indicatorilor, reglementată de legislația în vigoare la aceea dată - art. 12 din Legea nr.12/1974.
În consecință, văzând și disp. art. 312 alin. 1. pr.civilă, Curtea va admite recursul, va modifica în tot sentința și, pe fond, va respinge ca neîntemeiată acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii B, prin reprezentant legal, cu sediul în B,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 417 din 15 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata-reclamantă domiciliată în B, Cartier Broșteni, -.18,. 1,.3, județul
Modifică în tot sentința și pe fond, respinge ca neîntemeiată acțiunea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 8 octombrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.Ț/
5 ex./16.10.2009
dosar fond- - Tribunalul Buzău
judecători fond-;
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3120/2006
Președinte:Ioana Cristina ȚoluJudecători:Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina