Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 18/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.18/AS
Ședința publică de la 13 Ianuarie 2009
Completul specializat pentru cauze privind
Conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Maria Apostol
JUDECĂTOR 2: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 3: Răzvan Anghel
Grefier - -
Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de recurenta - reclamantă, domiciliată în T,-, județul T, împotriva sentinței civile nr.2084/17.09.2008 pronunțate de Tribunalul Tulcea, în contradictoriu cu intimata - pârâtă CASA NAȚIONALĂ DE PENSII SI ALTE ASIGURĂRI SOCIALE, cu sediul în T,-, județul T, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită, conform art. 87 și urm.pr.civ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat în termenul legal, motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar. Totodată evidențiază faptul că intimata - pârâtă a depus întâmpinare și solicită judecata cauzei în lipsă, conform art. 242.pr.civ.
Instanța, având în vedere că se solicită judecata dosarului în lipsă, în baza art. 150.pr.civ. declară cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra recursului de față
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Tulcea sub nr- la data de 29 iulie 2008, formulat contestație împotriva deciziei nr. - din 13.06 2008 emisă de Casa Județeană de Pensii T, solicitând să i se recalculeze cuantumul deciziei de pensionare ținând seama de salariul tarifar, sporul de xerox, salariul de merit și orele suplimentare care i-au fost acordate în baza deciziilor: 4/12.01.1993, 12 din 14.01.1994, 1 din 16.01.1995, 8 din 19.01.1998 și 948 din 10.12.1998, decizii care au fost emise de Primăria
De asemenea, contestatoarea a cerut suspendarea executării actului administrativ până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
În motivare contestatoarea a arătat că la data de 27 martie 2008 solicitat Primăriei T aprobarea depunerii dosarului de pensie și încetarea raportului de serviciu după ce ar fi primit decizia de pensionare de la.
A precizat că la data de 30.04.2008 a primit decizia nr. - prin care i s-a adus la cunoștință că are dreptul la o pensie în cuantum de 826 lei. În sus - menționata decizie nefiind luate în calcul sporurile acordate în decursul stagiului de cotizare față de Casa de Pensii.
Ulterior, Casa de pensii T, urmare a cererii sale privind recalcularea pensiei, a revenit cu o nouă decizie de pensie, stabilindu-i o pensie în cuantum de 8353 lei, precizând că nu îi poate acorda o pensie într-un cuantum mai mare deoarece, la rubrica diferențe ore suplimentare eliberată de Primăria T înregistrată sub nr. 17561 din 20 mai 2008, aceasta nu a menționat natura acestor sporuri și temeiul legal de acordare a acestor sume
În drept contestatoarea și-a motivat contestația pe dis part. 7, 14, 8 și 15 din Legea nr. 554/2004, art. 5 al. 1 art. 41 al. 5 și 6, art. 1672al. 2 din Legea nr. 19/2000, actualizată privind sistemul de pensii și alte drepturi de muncă, coroborate cu art.98 lit. d din Legea 188/99.
În dovedire contestatoarea a depus copii xerox după deciziile nr. - din 30.04.2005 și nr. - din 30.06.2008, adresa nr. 339 din 21.07.2008, adeverința nr. 17561 din 20.05.2008, dispoziția nr. 12 din 14.01.1994, lista nominală a personalului din cadrul serviciilor publice ale Consiliului local al mun. T, care beneficiază de plata unor drepturi pe anul 1994, înregistrat sub nr. 12 din 10 ianuarie 1994, dispoziția nr. 1 din 16.01.1995, dispoziția nr. 8 din 19.01.1998, referatul nr. 1061. din 19.01.1998 lista compartimentelor din cadrul Primăriei municipiului T, ai căror salariați beneficiază de plata unor drepturi în limitele prevederilor legale începând cu data de 1.01. 1998, disp. nr. 948 din 10.12.1998, dispoziția nr. 60 din 17.01.1997 referatul nr. 14 din 16 ianuarie 1997, dovada corespondenței purtate între contestatoare și intimată
În apărare, intimata a formulat întâmpinare prin care a arătat că în perioada 1 07.1992 - 1.04.2001 contestatoarea nu a încasat permanent sporul de xerox, salariul de merit și acele diferențe despre care susține că ar reprezenta ore suplimentare. De asemenea, a precizat că deciziile enumerate în adeverința nr. 17561 din 20.05.2008 precizează doar aprobarea efectuării orelor suplimentare și nu și efectuarea efectivă a acestora, deoarece în cuprinsul său sunt înscrise doar pentru anii 1992,1993, 1994, sporadic sume încasate cu titlu diferențe A arătat intimata că, prin decizia de pensie nr. - din 13.06.2008, pensia contestatoarei a fost recalculată prin includerea la calcularea punctajului mediu anual a sporului de xerox, a salariului de merit și a compensațiilor, crescându-i și punctajul mediu anual de la valoarea de 1, 41927 la valoarea de 1,43546. iar pensia de la 826 lei la suma de 835 lei, începând cu data de 1.04.2008
Cu privire la orele suplimentare, care nu sunt înscrise în adeverința nr. 17561 din 20.05.2008 eliberată de Primăria T, pârâta a precizat că pentru perioadele lucrate anterior intrării în vigoare Legii nr. 19/2000 punctajele anuale se calculează în baza art. 164 din Legea nr. 19/2000, reținându-se că orele suplimentare nu fac parte din baza de calcul a pensiilor.
Prin sentința civilă nr. 2084/17.09.2008 pronunțată de Tribunalul Tulceas -a respins ca nefondată acțiunea.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în esență următoarele:
Contestatoarea a fost înscrisă la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă, începând cu data de 1.04.2008, conform deciziei de pensie nr. - din 30.04.2008, având un stadiu de cotizare de 43 de ani și 3 luni și beneficiind de un punctaj mediu anual de 1,41927 puncte.
Se reține că, prin cererea nr. 18117 din 22.05.2008, contestatoarea a solicitat Casei Județene de Pensii T recalcularea pensiei sale, prin includerea în baza de calcul a punctajului mediu și a drepturilor cuprinse în adeverința nr. 17561 din 20.05.2008, eliberată de Primăria mun.
Analizând adeverința indicată, instanța de fond a constatat că în aceasta sunt cuprinse perioadele în care contestatoarea a încasat următoarele drepturi:
- perioada august 1992 - iulie 1994, în care încasat salariul de încadrare, sporul de vechime, salariul realizat, diferențe și compensații;
- perioada iulie 1994 - iunie 1996, în care încasat salariul de încadrare, salariul realizat, sporul de vechime, compensații și sporuri xerox;
- perioada iulie 1996 - decembrie 1996, în care a încasat salariul de încadrare, salariul realizat, sporul de vechime și salariul de merit;
- perioada ianuarie 1997 - aprilie 2001, în care a încasat salariul de încadrare, sporul de vechime, sporul, de xerox și compensații.
Totodată, se reține că în adeverința nr. 17561 din 20.05.2008 se menționează că sporul de xerox, salariul de merit și orele suplimentare au fost acordate conform deciziilor nr.: 4 din 12.01.1993, 12 din 14.01.1994, 1 din 16.01.1995, 8 din 19.01.1998 și 948 din 10.12.1998
Analizând și aceste decizii, instanța de fond a constatat că în perioada 1.07.1992 - 1.04.2001, contestatoarea nu a beneficiat permanent de sporul de xerox, salariul de merit și diferențele despre care aceasta susține că ar reprezenta ore suplimentare, ele fiind încasate astfel: diferențele în anii 1992, 1993 și 1994, sporul de xerox în perioada anilor 1994, 2001 și salariul de merit în anul 1996. Totodată, s-a avut în vedere că deciziile enumerate în adeverința nr. 17561 din 20.05.2008 eliberată de Primăria mun. T precizează doar aprobarea efectuării orelor suplimentare nu și efectuarea propriu zisă a acestora. În cuprinsul acesteia sunt înscrise sume încasate sporadic cu titlu de diferențe în anii 1992, 1993 și 1994.
Se mai reține că prin decizia de pensie nr. - din 13.06.2008, pensia contestatoarei a fost recalculată prin includerea la calcularea punctajului mediu anual și a sporului de xerox, a salariului de merit și a compensațiilor, stabilindu-i un punctaj mediu anual de 1,43546 puncte și o pensie în cuantum de 835 lei.
Adeverința nr. 17561/20.05.2008, eliberată de Primăria mun. T, nu face referire cu privire la aceea că ar fi beneficiat contestatoarea de drepturi salariale pentru ore suplimentare prestate, ci doar la aceea că ar fi încasat niște sume de bani cu titlu de "diferențe".
Instanța de fond a avut în vedere prevederile art. 164 alin. 1, 2 și 3 din Legea nr. 19/2000 și pct. V din Anexa la.OUG nr. 4/2005. În final, s-a arătat că legea nr. 49/192 nu face nici o referire la aceea că orele suplimentare intră în baza de calcul a pensiei, legea mai sus prezentată făcând referire doar la sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal de lucru și alte sporuri cu caracter permanent prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective sau individuale de muncă.
Împotriva acestei soluții a formulat recurs reclamanta.
În motivarea recursului a arătat că intimata Casa Județeană de Pensii a omis în calculul punctajului anumite venituri cu caracter permanent care rezultă din dispoziții cu caracter administrativ emise de Primăria Municipiului T, astfel încât s-au încălcat prevederile Legii nr. 19/2000. În acest sens a depus adeverința nr. 17561/20.05.2008 arătând că în calculul pensiei nu au fost avute în vedere veniturile trecute la rubrica "diferențe" în această adeverință și pe care le-a realizat în perioada august 1992 - iulie 1994 în baza deciziilor nr. 4/12.01.1993, 12/14.01.1994; 1/16.01.1995, 8/19.01.1998 și 948/10.12.1998.
La cererea de recurs a anexat înscrisurile de care a făcut vorbire în cuprinsul motivării acesteia.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata a arătat că în mod corect a calculat pensia recurentei și în mod corect contestația acesteia a fost respinsă de instanța de fond. În acest sens, a reiterat susținerile făcute în cuprinsul întâmpinării formulate în dosarul de fond, în sensul că din înscrisurile depuse nu rezultă existența unor venituri cu caracter permanent care ar fi trebuit luate în calcul iar unele dintre veniturile la care face referire reclamanta nu rezultă a fi fost încasate efectiv.
Analizând sentința recurată prin prisma susținerilor părților, a prevederilor legale aplicabile și a probatoriului administrat în cauză, în conformitate cu art. 3041Cod.pr.civ. Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Recurenta critică sentința recurată numai sub motivul că nu a avut în vedere că pensia ar fi trebuit stabilită luând în calcul și veniturile rezultate din adeverința nr. 17561/20.05.2008 și indicate la rubrica "diferențe", realizate în perioada august 1992 - iulie 1994 în baza deciziilor nr. 4/12.01.1993, 12/14.01.1994; 1/16.01.1995, 8/19.01.1998 și 948/10.12.1998.
În consecință, urmează ca instanța de recurs să verifice dacă în cuprinsul acestor înscrisuri sunt indicate venituri realizate de recurentă și care ar fi trebuit avute în vedere la stabilirea pensiei.
Astfel, potrivit art. 164 (2) și (3) din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
În cuprinsul adeverinței nr. 17561/20.05.2008, eliberată de Primăria Municipiului T, sunt indicate pentru fiecare perioadă salariul de încadrare, sporul de vechime de care a beneficiat, iar la rubrica "diferențe", în perioada august 1992 - iulie 1994, sunt indicate anumite sume.
Aceste sume nu au fost acordate însă în fiecare lună din perioada de referință, existând perioade în care nu s-au acordat, respectiv 01.08.1992 - 01.09.1992, 01.12.1992 - 01.02.1993, 01.08.1993 - 01.12.1993 și 01.02.1994 - 10.106.1994.
Din cuprinsul adeverinței nu rezultă cu ce titlu au fost acordate aceste sume și de altfel nu rezultă cert că aceste sume au fost plătite și s-au calculat contribuțiile pentru fondul asigurărilor sociale.
Astfel, în finalul adeverinței, se indică generic faptul că "sporul de xerox, salariul de merit și orele suplimentare au fost acordate în baza deciziilor nr. 4/12.01.1993, 12/14.01.1994; 1/16.01.1995, 8/19.01.1998 și 948/10.12.1998.
Se constată mai întâi că nu este vorba de un spor pentru ore suplimentare, în cuantum fix și cu caracter permanent, care se poate acorda în cazul în care în mod obișnuit, prin natura sa activitatea salariatului implică depășirea programului normal de lucru, ci de plata ocazională a unor ore suplimentare efectuate.
În acest sens, mai trebuie avut în vedere că prin dispoziția nr. 4/12.01.1993 emisă de primarul Municipiului T, s-a stabilit că reclamanta face parte din personalul care va efectua cel mult 360 de ore suplimentare anual, conformitate cu art. 15 din Legea nr. 40/1991.
Aceasta este o dispoziție de principiu care stabilește un număr maxim de ore suplimentare care se puteau efectua, dată în aplicarea art. 15 din Legea nr. 40/1991 care impunea o dispoziție a șefului ierarhic pentru a se putea presta muncă suplimentară.
Pe de altă parte, alin. 1 al art. 15 din aceeași lege (devenit art. 13 la republicarea legii în 08.09.1993, cu același conținut) stabilea că orele prestate peste durata normală a timpului de lucru de personalul încadrat în funcții de execuție se compensează cu timp liber corespunzător iar dacă munca astfel prestată nu a putut fi compensată cu timp liber corespunzător, orele suplimentare se vor salariza cu un spor din salariul de bază astfel: a) 50% din salariul de bază pentru primele două ore de depășire a duratei normale a zilei de lucru; b) 100% din salariul de bază pentru orele următoare și pentru orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează.
Așadar, nu era vorba de un spor cu caracter permanent ci de unul eventual (acordat doar în cazul în care orele suplimentare lucrate nu se puteau compensa cu ore libere) și sporadic (acordat doar dacă se efectuau ore suplimentare de muncă și doar dacă acestea nu puteau fi compensate cu ore libere) și al cărui cuantum era variabil, în sensul că procentul de 50% sau 100% nu se aplica la salariul lunar de bază ci la partea din salariu cuvenită pentru numărul de ore suplimentare efectuate, și acesta fiind la rândul său variabil.
Apoi, art. 10(1) din Legea nr. 40/1991 (devenit art.7 la republicarea legii în 08.09.1993, în esență cu același conținut) stabilea că personalul încadrat pe funcții de specialitate poate primi un salariu de merit de până la 15% aplicat la salariul de bază care face parte din acesta.
Așadar, salariul de încadrare indicat în adeverința nr. 17561/20.05.2008 include și salariul de merit.
Rezultă că, sumele indicate la rubrica "diferențe" în perioada august 1992 - iulie 1994 au fost acordate fie cu titlu de spor de xerox fie ca plată pentru orele suplimentare, astfel încât nu rezultă nici în ceea ce privește sporul de xerox că ar fi avut un caracter permanent.
Cum suma indicată la acea rubrică este una globală, fără a se indica din ce se compune, astfel încât nu este cert că în cuantumul acesteia mai era inclus vreun spor care să aibă caracter permanent.
Este adevărat că recurenta a depus deciziile nr. 4/12.01.1993, 12/14.01.1994; 1/16.01.1995, 8/19.01.1998 și 948/10.12.1998.
Dar, cuprinsul acestora este neclar.
Astfel, prin dispoziția nr. 12/14.01.1994 emisă de primarul Municipiului T se aprobă plata orelor suplimentare, acordarea unor zile suplimentare de concediu și plata unor sporuri. În ceea ce o privește pe recurentă, din anexa la dispoziție, rezultă acordarea a 5 zile suplimentare de concediu pentru compensarea orelor suplimentare dar este barată coloana de tabel pentru sporul de 5% pentru activități de xerografiere, fără a se evidenția plata unor ore suplimentare.
Dispoziția nr. 1/16.01.1995 este emisă de primarul Municipiului T în același scop iar în anexă, referitor la recurentă se reține și în acest caz 5 zile suplimentare de concediu pentru compensarea orelor suplimentare dar este barată coloana de tabel pentru sporul de 5% pentru activități de xerografiere, fără a se evidenția plata unor ore suplimentare.
În dispoziția nr. 8/19.01.1998 emisă de primarul Municipiului T se indică acordarea a 3 zile de concediu suplimentar pentru compensarea orelor suplimentare și acordarea unui spor de 15% pentru activități de xerografiere pentru anul 1998.
Aceleași drepturi sunt stabilite pentru recurentă în dispoziția nr. 948/10.12.1998 emisă de primarul Municipiului T, pentru anul 1999.
Așadar, doar pentru anii 1995 și 1998 este indicată plata unui spor de 15% pentru lucrări de xerografiere, prin mențiunea "da" în tabelul anexă la dispoziții în coloana corespunzătoare acestui spor, în dispozițiile anterioare neindicându-se acest spor pentru recurentă.
De asemenea, chiar dacă în dispozițiile respective se prevede acordarea unor zile suplimentare de concediu nu este cert că reclamanta nu a primit ulterior și drepturi bănești pentru eventuale ore suplimentare efectuate.
Se constată astfel că în mod corect instanța de fond a reținut că în perioada la care face referire recurenta, aceasta nu rezultă a fi beneficiat de alte sporuri cu caracter permanent decât cele reținute deja de intimată.
Pe de altă parte, trebuie avut în vedere că potrivit literei B art. VII (referitor la stabilirea și plata pensiilor) pct. 28 lit. a) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000, aprobate prin Ordinul nr. 340/2001 emis de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, actele la care se face referire la art. 82 alin. (2) din lege, pentru pensia pentru limită de vârstă, anticipată și anticipată parțială, sunt, între altele: carnetul de muncă (original și copie) și adeverința privind sporurile și adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă.
Așadar, sporurile de care a beneficiat asiguratul în timpul activității se dovedesc cu carnetul de muncă sau adeverința eliberată de angajator iar nu cu alte înscrisuri care cuprind eventual dispoziții ce au constituit temeiul acordării unor drepturi salariale. Această limitare legală a posibilității de probă este justificată prin aceea că deși este posibil ca anumite sporuri, spre exemplu, să fi fost acordate, actul prin care au fost acordate să fi fost eventual revocat sau din alte motive drepturile salariale să nu fi fost încasate și să nu se fi plătit contribuții de asigurări sociale. De aceea, dacă nu au fost înscrise în carnetul de muncă, angajatorul trebuie să își asume răspunderea pentru datele înscrise în adeverințe, în sensul atestării plății unor drepturi salariale și plății contribuțiilor de asigurări sociale, astfel cum rezultă din documentele de evidență contabilă.
În acest sens trebuie avut în vedere că prin dispoziția nr. 8/19.01.1998 s-a stabilit plata sporului pentru lucrări de xerografiere pentru anul 1998 iar prin dispoziția nr. 948/10.12.1998 s-a stabilit plata sporului pentru lucrări de xerografiere pentru anul 1999.
Așadar, aceste două dispoziții stabilesc în principiu acordarea sporului determinând data de la care începea să se acorde sporul dar nu probează acordarea efectivă a sporului în continuare, pe parcursul întregului an și în mod continuu, lunar.
De aceea angajatorul trebuie să ateste pentru trecut plata efectivă a drepturilor salariale și virarea la bugetul asigurărilor sociale a contribuțiilor corespunzătoare.
De asemenea, angajatorul trebuie să indice în mod concret cu ce titlu s-a plătit salariatului fiecare sumă de bani, pentru a se putea verifica caracterul permanent al drepturilor obținute.
Or, adeverința nr. 17561/20.05.2008 indică o sumă globală cu titlu de "diferențe" fără a rezulta în ce constau aceste diferențe și dacă ele provin din acordarea unui spor cu caracter permanent.
Desigur, în măsura în care angajatorul emite o nouă adeverință în care să indice în concret ce cuprindea suma cu titlu de "diferențe", respectiv cuantumul sumelor componente și titlul cu care au fost acordate și în ce temei, recurenta poate formula o nouă cerere în condițiile art. 169 din Legea nr. 19/2000, pentru a se verifica de către Casa Județeană de Pensii C dacă drepturile salariale indicate pentru perioada de referință cuprind sau nu vreun spor cu caracter permanent acordat acesteia iar soluția dată cererii poate fi contestată în justiție.
În raport de înscrisurile existente și prezentate la această dată însă, în mod corect instanța de fond a respins acțiunea astfel încât va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul civil formulat de recurenta - reclamantă, domiciliată în T,-, județul T, împotriva sentinței civile nr.2084/17.09.2008 pronunțate de Tribunalul Tulcea, în contradictoriu cu intimata - pârâtă CASA NAȚIONALĂ DE PENSII SI ALTE ASIGURĂRI SOCIALE, cu sediul în T,-, județul T, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13.01.2009.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond:;
redactat jud. - 12.02.2009
dispozitiv - gref.-
2 ex./13.02.2009
Președinte:Maria ApostolJudecători:Maria Apostol, Mariana Bădulescu, Răzvan Anghel
