Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 1991/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 8274/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr.1991/
Ședința publică de la 30 Martie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Adela Cosmina Bodea
JUDECĂTOR 2: Mariana Constanța Anastasiei C -
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
Pe rol fiind, soluționarea recursurilor formulate de către recurentele și CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.5600 din data de 10.09.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, având ca obiect "contestație decizie de pensionare".
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurenta personal, legitimată de către instanță, lipsind recurenta Casa de Pensii a Municipiului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin serviciul registratură s-a depus la dosar la data de 11.12.2008, de către recurenta motive de recurs și un set de înscrisuri.
Recurenta depune la dosar un set de înscrisuri, arătând că acestea reprezintă calcule.
La interpelarea Curții, cu privire la relevanța acestor înscrisuri în soluționarea recursului, recurenta afirmă că au legătură cu cauza, fiind necesare la refacerea raportului de expertiză contabilă.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă recurentei cuvântul în susținerea recursului său și în combaterea recursului formulat de Casa de Pensii a Municipiului
Recurenta solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, trimiterea cauzei spre rejudecare pentru refacerea raportului de expertiză contabilă. Cât privește recursul formulat de Casa de Pensii a Municipiului B solicită respingerea acestuia.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.5600/10.09.2008 pronunțată în dosarul nr.3772/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis excepția tardivității formulării contestației împotriva deciziei nr.-/06.08.1997 emisă de Oficiul de Pensii Sector 2 B și,în consecință, a respins contestația formulată împotriva acestei decizii, ca tardiv formulată; a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâtei Casa de Pensii a Municipiului B; a anulat decizia nr.-/29.11.2006 emisă de Casa Locală de Pensii Sector 2; a obligat pârâta să emită o nouă decizie, prin care să stabilească în favoarea reclamantei, retroactiv, începând cu data de 01.08.2005, o pensie pentru limită de vârstă în cuantum de 439 lei, pe baza unui punctaj mediu anual de 1,48490 puncte și a unei valori a punctului de pensie de 295,56 lei; a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumelor reprezentând diferența dintre pensia cuvenită și cea efectiv încasată pe perioada 01.08.2005-31.05.2008, în sumă de 764 lei; a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumelor reprezentând diferența dintre pensia cuvenită, potrivit sentinței și cea efectiv încasată pe perioada 01.06.2008 la zi; a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 501,7 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu expert.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin decizia nr.-/29.11.2006 emisă de Casa Locală de Pensii Sector 2 B, s-a stabilit un punctaj mediu anual de 1,42350 puncte și un cuantum al pensiei de 423 lei.
Potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză,necontestat de părți, a rezultat că intimata nu a valorificat mențiunile înscrise în coloana "alte venituri" din adeverința nr.1316/29.07.2003 emisă de SC SA, pentru perioada 01.09.1969-28.02.1974,completată de adeverința nr.1219/25.06.2003.
Cuantumul diferențelor dintre pensia cuvenită și cea încasată de către contestatoare pe perioada 01.08.2005-31.05.2008 a fost determinat la suma de 764 lei.
S-a apreciat că veniturile în sistem de acord global, precum și celelalte venituri suplimentare trebuie luate în considerare la calcularea drepturilor de pensie, în raport de dispozițiile Legii nr.27/1966, art.1 din Decretul nr.389/1972, art.2 lit.e și art.78 din Legea nr.19/2000.
Chiar dacă prin art.4 al.2 și 3 din OUG nr.4/2005 legiuitorul s-a abătut de la principiul contributivității pe care îl afirmase categoric în legea nr.19/2000, tribunalul a apreciat că în speță au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, adică cele de la art.2 lit.e din Legea nr.19/2000, față de cele care decurg din acesta dar nu-l respectă, soluția contrară presupunând încălcarea principiului contributivității, cu consecința nerealizării scopului avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia.
În baza art.78 raportat la art.155 lit.d din Legea nr.19/2000, tribunalul a anulat decizia nr.-/29.11.2006 emisă de Casa Locală de Pensii Sector 2 B, iar în baza art.89 al.1 a obligat pârâta să emită o nouă decizie prin care să stabilească în favoarea reclamantei, retroactiv, începând cu 01.08.2005, o pensie pentru limită de vârstă în cuantum de 439 lei pe baza unui punctaj mediu anual de 1,48490 puncte și a unei valori a punctului de pensie de 295,56 lei, conform raportului de expertiză contabilă.
Întrucât pârâta a calculat și plătit reclamantei drepturi de pensie în cuantum mai mic decât cel cuvenit, tribunalul a obligat intimata la plata către reclamantă a sumelor reprezentând diferența dintre pensia cuvenită potrivit sentinței și cea efectiv încasată pe perioada 01.08.2005-31.05.2008 în sumă de 764 lei conform raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs motivat în termenul legal intimata Casa de Pensii a Municipiului B și contestatoarea.
Recursul formulat de Casa de Pensii a Municipiului B este întemeiat pe dispozițiile art.304pct.9 Cod pr.civilă.
Recurenta arată că în speță este vorba despre punctul de vedere al expertului (nespecializat în asigurări sociale) în raport de actele luate în considerare la emiterea deciziei de pensie de către singura instituție abilitată să efectueze această operațiune.
Se arată că Ministerul Muncii, familiei și egalității de șanse este conform HG nr.381/2007 art.3, singurul organ cu atribuții privind aplicarea legislației privind protecția socială și că un raport de expertiză nu poate stabili un punctaj sau un cuantum al pensiei (stabilirea pensiei fiind atributul exclusiv al Casei de pensii), ci poate cel mult să precizeze ce anume nu s-a luat în calcul, unde anume s-a greșit, etc. un raport de expertiză trebuie să fie un punct de reper pentru instanță.
Preluând punctul de vedere al expertului și stabilind un anumit punctaj, tribunalul și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești, realizând o imixtiune în activitatea unei instituții publice cu atribuții specifice și exclusive în domeniul pensiilor.
Recurenta solicită admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii.
Recurenta solicită rejudecarea procesului, pentru următoarele motive:
- deși în ședința din 10.09.2008 a depus la dosar adeverințele de spor de la Mecanică, instanța nu a ținut cont de ele;
- instanța de fond a luat în calcul numai adeverința emisă de SC SA pe care a depus-o imediat ce a obținut-o;
- recalcularea pensiei pentru limită de vârstă trebuia să fie dispusă din iulie 2004 și nu din iulie 2005;
- în ceea ce privește excepția tardivității, recurenta menționează că a contestat în termen decizia nr.-/06.08.1997, așa cum rezultă din AR/05.09.1977 și din semnătura sa la casa de pensii;
Oficiul de pensii, în perioada celor 5 ani care au constituit baza de calcul a pensiei, a folosit alți coeficienți decât cei oferiți de SC SA, în ceea ce privește indexarea.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor art.3041Cod pr.civilă,Curtea apreciază ambele recursuri ca nefondate pentru considerentele ce urmează:
În ceea ce privește recursul declarat de Casa de Pensii a Municipiului B, Curtea îl găsește nefondat. Conform art.201 (1) Cod pr.civilă, expertiza este una din probele admisibile în procesul civil (deci și în cazul unui litigiu de asigurări sociale), atunci când pentru lămurirea unor împrejurări de fapt instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști.
Împrejurarea că instanța de fond a încuviințat efectuarea unui raport de expertiză contabilă concludent și pertinent cauzei și a reținut concluziile acestuia, necontestate de părți, nu reprezintă o depășire a atribuțiilor puterii judecătorești, întrucât potrivit art.1169 cod civil "cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească".
Recurenta nu a contestat (recuzat) nici expertul desemnat și nici nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză.
Sentința recurată este legală și temeinică, întrucât a fost emisă conform dispozițiilor legale în materia asigurărilor sociale, astfel cum nu se poate reține că instanța de fond a încălcat legea.
Din cele ce preced, rezultă că instanța de fond nu a realizat o imixtiune în activitatea intimatei și nici nu a săvârșit acte ce intră în atribuțiile altor organe în stat ( Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse) cum susține recurenta, întrucât potrivit dispozițiilor art.87 și art.155 din Legea nr.19/2000, instanțele judecătorești (tribunalul ca instanță de fond) exercită controlul de legalitate și temeinicie a modului de stabilire și recalculare a drepturilor de pensie și celorlalte drepturi de asigurări sociale.
În ceea ce privește recursul declarat de recurenta, Curtea îl apreciază de asemenea ca nefondat.
Sentința recurată a avut în vedere stabilirea punctajului lunar și anual, cu luarea în considerare a tuturor veniturilor obținute de contestator pe întreg stagiul de cotizare, rezultate din înscrisurile depuse la dosarul cauzei până la emiterea deciziei contestate, nr.-/29.11.2006. Totodată, s-au luat în considerare și procentele de indexare acordate conform notei.
Expertiza efectuată în cauză a analizat adeverințele nr.963/22.04.1998, nr.2635/24.06.2003, nr.145/25.05.2004, nr.-/ 27.06.2003, nr.1621/26.06.2003, nr.14/1316/28.06.2004, nr.7664/ 09.06.2003, reținând doar adeverința nr.1316/29.07.2003 eliberată de SA completată de adeverința nr.1219/25.06.2003.
Susținerile recurentei în sensul că nu i s-au luat în calcul adeverințele emise de Mecanică, care au fost depuse la dosar la termenul din 10.09.2008 nu vor putea fi luate în considerare, întrucât, așa cum s-a menționat deja, în raport de obiectul dosarului - contestația împotriva deciziei nr.-/29.11.2006, tribunalul nu putea avea în vedere alte adeverințe decât cele depuse la dosar până la emiterea deciziei contestate. Pe de altă parte, din dosar nu rezultă că aceste adeverințe au fost depuse la dosar la termenul din 10.09.2008, iar adeverințele din dosarul de recurs sunt eliberate ulterior emiterii deciziei contestate, recurenta nefăcând dovada depunerii lor la Casa de pensii în vederea valorificării.
În mod corect s-a dispus recalcularea pensiei pentru limită de vârstă începând cu data de 01.08.2005, data punerii în plată a deciziei contestate și nu cu data de 1 iulie 2004,cum solicită recurenta, motivele invocate de către recurentă neavând relevanță în cauză.
Curtea reține sub acest aspect că recurenta a fost beneficiara unei pensii de invaliditate până la data de 01.08.2005.
În ceea ce privește critica privind soluționarea excepției tardivității contestației împotriva deciziei nr.-/06.08.1997, Curtea reține că prezentul dosar se află în al doilea ciclu procesual. În primul ciclu procesual s-a stabilit de către instanța de fond că decizia de pensionare din 06.08.1997 a fost contestată tardiv, soluție menținută prin Decizia de casare nr.4170/R/30.11.2007, dosarul fiind trimis spre rejudecare numai sub aspectul analizei deciziei de pensionare nr.-/29.11.2006. Ca urmare, Curtea nu va putea reține nici acest motiv de recurs.
Motivul de recurs vizând procentele de indexare acordate de nu va putea de asemenea fi primit, întrucât, așa cum rezultă din cuprinsul raportului de expertiză desemnat în cauză a avut în vedere și acest aspect la verificarea punctajului lunar și anual, iar adeverința eliberată de SC SA nr.14417/01.03.2007 depusă în recurs de către recurentă nu va putea fi avută în vedere, aceasta fiind eliberată ulterior emiterii deciziei contestate.
Față de celemenționate, Curtea nu va putea reține criticile recurentei-contestatoare, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză efectuat în cauză.
Ca urmare, în baza dispozițiilor art.312 (1) Cod pr.civilă, Curtea va respinge ambele recursuri ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate recurentele și CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.5600 din data de 10.09.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
C
GREFIER
Red.
Dact.LG/2 ex.29.04.2009
Jud.fond:;
Președinte:Adela Cosmina BodeaJudecători:Adela Cosmina Bodea, Mariana Constanța Anastasiei
