Contestatie decizie pensionare Spete. Încheierea /2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - cont.dec. de pensionare-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE DREPTURI ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
ÎNCHE IERE
Ședința publică din 1 septembrie 2009
PREȘEDINTE: Sas Laura
JUDECĂTOR 2: Maierean Ana
JUDECĂTOR 3: Timofte Cristina
Grefier - -
La ordine, judecarea recursului declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în municipiul B, Calea Națională, nr.85, județul B, împotriva sentinței civile nr.857 din 23 iunie 2009 a Tribunalului Botoșani - secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal se prezintă consilier juridic, pentru pârâta recurentă, lipsă fiind reclamantul intimat.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care instanța, constatând recursul în stare de judecată, dă cuvântul la dezbateri.
Reprezentanta pârâtei recurente, referindu-se la motivele invocate în scris la dosar, a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat.
CURTEA
Din lipsă de timp pentru deliberare, în baza art.260 alin.1 cod procedură civilă,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la data de 8 septembrie 2009, ora 12,00.
Pronunțată în ședință publică, azi 1 septembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Dosar nr- - cont.dec. de pensionare-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE DREPTURI ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.1067
Ședința publică din 8 septembrie 2009
Președinte - -
Judecător - -
Judecător - -
Grefier - -
La ordine, pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în municipiul B, Calea Națională, nr.85, județul B, împotriva sentinței civile nr.857 din 23 iunie 2009 a Tribunalului Botoșani - secția civilă (dosar nr-).
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 1 septembrie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și când, din lipsă de timp pentru deliberare, conform art.260 alin.1 cod procedură civilă, pronunțarea fost amânată pentru astăzi, 8 septembrie 2009.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Botoșani sub nr- și completată ulterior, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Casa județeană de pensii B, solicitând obligarea acesteia la modificarea deciziei de recalculare a pensiei nr.84922 din 1.09.2005 și la eliberarea unei adeverințe cu salariile, sporurile și grupa de muncă de care a beneficiat în perioada lucrată la SC "M"SA
În fapt, reclamantul a arătat că în perioada 28.05.1965 - 15.01.1996 a lucrat la SC M SA (fostă Textile M), beneficiind de spor de vechime, spor de noapte, de toxicitate, de conducere (ca urmare a deținerii funcției de ajutor de maistru), spor pentru gradații și trepte, dar cu toate acestea la recalcularea pensiei Casa Județeană de Pensii B nu a ținut seama de sporurile respective, nu a introdus în baza de calcul a pensiei contribuția pentru pensia suplimentară și nici indemnizația de șomaj.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.156 din Legea nr.19/2000 coroborate cu Ordinul nr.687/2006, Ordinul nr.680/2007, Legea nr.14/1991, OUG nr.4/2005 și Codul d e procedură civilă.
Prin completarea la acțiune reclamantul a solicitat și obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii B la eliberarea unei adeverințe cu salariile, sporurile și grupa de muncă de care a beneficiat în calitate de salariat la SC M SA. Această cerere a fost întemeiată pe dispozițiile art.21 din OUG nr.39/2006 de modificare și completare a Legii nr.16/1996 și pe cele ale Legii nr.358/2002, în considerarea faptului că pârâta ar fi trebuit să preia arhiva angajatorilor aflați în lichidare judiciară.
Pârâta Casa Județeană de Pensii Baf ormulat întâmpinare prin care a invocat excepția de tardivitate a contestației față de dispozițiile art.7 alin.7 din OUG nr.4/2005 coroborat cu art.87 din Legea nr.19/2000 și excepția de prematuritate a formulării contestației, motivată de nedepunerea dovezilor pentru sporurile solicitate prin acțiune, conform dispozițiilor art.7 alin.3 din OUG nr.4/2005.
Pârâta a solicitat respingerea acțiunii reclamantului și ca nefondată, întrucât pensia acestuia ar fi fost corect stabilită, atât la data acordării pensiei pentru limită de vârstă prin decizia din 12.12.1995, cât și în urma recalculării efectuate în baza dispozițiilor OUG nr.4/2005 și HG nr.1550/2004, prin decizia din 1.09.2005.
Față de motivarea în fapt a cererii de chemare în judecată și completarea acesteia odată cu răspunsul la întâmpinare, instanța a calificat acțiunea reclamantului ca fiind o cerere de modificare a deciziei de recalculare întemeiată pe dispozițiile art.7 alin.3 din OUG nr.4/2005 și o cerere de obligare a Casa Județeană de Pensii S B la eliberarea adeverințelor, întemeiată pe dispozițiile art.21 din Legea arhivelor naționale nr.16/1996.
Prin sentința civilă nr.857 din 23 iunie 2009 Tribunalul Botoșania admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Casa județeană de pensii B cu privire la capătul de cerere de obligare la eliberarea adeverinței privind salariile și a respins, pe cale de consecință, acest capăt de cerere.
A admis în parte cererea reclamantului în sensul luării în considerare la stabilirea pensiei a indemnizației de șomaj pentru perioada 1.08.1994 - 28.04.1995.
A obligat Biroul local de expertize judiciare din cadrul Tribunalului Botoșani să restituie reclamantului suma de 250 lei reprezentând diferență avans onorariu expert.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Analizând cu prioritate excepțiile invocate, potrivit art.137 cod procedură civilă, a respins excepțiile tardivității și prematurității formulării acțiunii invocate de pârâtă, prin întâmpinare.
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Casa Județeană de Pensii B pentru capătul de cerere privind obligarea la eliberarea adeverinței, instanța a reținut că, atât potrivit art.34 alin.5 și art.40 alin.2 lit.h din codul muncii cât și potrivit art.4 alin.3 din OUG nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, obligația legală a eliberării adeverințelor cu privire la sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare de care a beneficiat salariatul revine angajatorilor "care poartă întreaga răspundere cu privire la valabilitatea și corectitudinea acestora".
În cauză, conform înscrisurilor trimise de lichidatorul judiciar, prin sentința nr.106 din 8.05.2007 a Tribunalului Botoșani definitivă și irevocabilă prin nerecurare, s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei SC "M"SA B - succesoare în drepturi a Întreprinderii Textile "M" B - și radierea acesteia din registrul comerțului. Or, în acest caz, art.18 alin.1 din Legea arhivelor naționale nr.16/1996, în forma în vigoare la data radierii din registrul comerțului a SC M SA B, prevedea că " În cazul desființării, în condițiile legii, a unui creator de documente, persoană juridică, fără ca activitatea acestuia să fie continuată de altul, documentele cu valoare istorică, în sensul prevederilor art.2, cât și cele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare la asigurări sociale ale cetățenilor, vor fi preluate de Arhivele naționale sau de direcțiile județene ale Arhivelor naționale".
Așadar, nu pârâtei Casa Județeană de Pensii B îi revenea obligația legală a preluării documentelor cu valoare practică a fostei SC M SA B și nici a eliberării adeverințelor la cererea persoanelor fizice interesate, ci direcției județene a arhivelor. Așa fiind, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Casa Județeană de Pensii B, nefiind titulara obligației în raportul material dedus judecății, cu consecința respingerii cererii de eliberare a adeverinței de către această pârâtă.
Referitor la fondul cererii de modificare a deciziei de recalculare a pensiei, tribunalul a reținut că, reclamantul nu a depus actele doveditoare cerute de art.7 alin.3 din OUG nr.4/2005, susținând că angajatorul a fost desființat și că instituția prevăzută de Legea nr.16/1996 nu a preluat documentele cu valoare practică ale angajatorului.
Nefiind dată culpa reclamantului pentru neobținerea adeverințelor, a fost respinsă excepția de prematuritate a formulării cererii de modificare invocată de pârâtă și a fost admisă cererea reclamantului de efectuare a unei expertize, în vederea extragerii datelor necesare din arhiva SC M SA B depozitată în prezent la terțul SC, care nu este însă succesorul fostului angajator, probă la care însă reclamantul renunțat.
-se la proba cu expertiză și fiind respinsă proba cu martori solicitată de reclamant, pentru motivele consemnate în încheierea de ședință din 19 ianuarie 2009 a primei instanțe, s-a apreciat că în cauză nu au fost probate alte date și elemente decât cele utilizate de Casa Județeană de Pensii B la recalcularea pensiei prin decizia din 1.09.2005.
În consecință, instanța a analizat decizia contestată în raport de înscrisurile aflate în dosarul de pensie, constatând întemeiată doar pretenția reclamantului referitoare la perioadele de acordare a șomajului și ca nefondate restul criticilor exprimate prin acțiune.
Astfel, reclamantul nu a probat că ar fi beneficiat de spor pentru munca de noapte, spor de toxicitate, spor pentru gradațiile corespunzătoare funcțiilor deținute și spor de conducere.
Potrivit adeverinței fișei de pensie eliberată de SC M SA B și mențiunilor din carnetul de muncă al reclamantului, acesta a lucrat o perioadă de 26 de ani și 29 de zile în grupa a II-a de muncă. Această împrejurare a fost avută în vedere de pârâtă, astfel cum rezultă din mențiunile exprese din decizia emisă la 12.12.1995 privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă, precum și din buletinul de calcul al deciziei de recalculare a cărei modificare se solicită.
Referitor la sporul de vechime, s-a observat din desfășurătorul cu datele luate în considerare de pârâtă la stabilirea pensiei că, deși acesta nu a fost înregistrat în carnetul de muncă al reclamantului, cu toate acestea, la stabilirea punctajelor anuale au fost aplicate dispozițiile art.164 alin.3 lit.a din Legea nr.19/2000, fiind inclus în baza de calcul începând cu 1.03.1970. Începând cu data de 1.01.1994 salariul reclamantului a fost înscris în carnetul său de muncă sub formă de fracție, astfel încât la stabilirea punctajului mediu anual a fost luat în calcul numărătorul fracției care reprezenta salariul tarifar de încadrare plus sporurile cu caracter permanent.
Conform calculului punctajului suplimentar și buletinului de calcul reclamantul a contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2% și 3% și, în funcție de această contribuție, a beneficiat de o creștere a punctajului conform art.165 alin.1din Legea nr.19/2000, respectiv de un punctaj suplimentar de 4,46109 puncte.
Referitor la perioadele în care reclamantul a beneficiat de indemnizație de șomaj, pârâta a susținut că ar fi luat în considerare salariile minime pe economie conform dispozițiilor art.163 din Legea nr.19/2000, însă din analiza tabelelor cu datele și elementele care au condus la determinarea punctajului mediu anual s-a constatat, că pentru perioada 1.08.1994 - 27.04.1995, nu a fost înscrisă nici o sumă contributivă.
Drept urmare, prima instanță a admis în parte cererea reclamantului de modificare a deciziei de recalculare și a obligat pârâta să ia în considerare la calculul pensiei și sumele reprezentând indemnizația de șomaj aferente perioadei sus-menționate.
Aceasta întrucât conform art.160 alin.1 din Legea nr.19/2000, "vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la intrarea în vigoare a prezentei legi constituie stagiu de cotizare". Or, conform art.15 din Legea nr.1(1991, perioada pentru care o persoană este îndreptățită să primească ajutor de șomaj "constituie vechime în muncă și în aceeași unitate".
De altfel, și după intrarea în vigoare a Legii nr.19/2000, art.78/1 alin.1 din acest act normativ a prevăzut că "Numărul de puncte realizat de șomeri se calculează prin raportarea cuantumului drepturilor bănești lunare acordate la salariul mediu brut lunar din luna respectivă comunicat de Institutul național de statistică".
În acest context, instanța a apreciat că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art.163 alin.1 și 3 din Legea nr.19/2000, referitoare la utilizarea salariului minim pe economie la calculul punctajului anual, deoarece perioada de șomaj nu este enumerată printre situațiile prevăzute de art.38 sau de pct.A II 41 din Ordinul nr.340/2001.
Întrucât reclamantul a renunțat la efectuarea expertizei iar expertul a efectuat până la momentul renunțării cheltuieli apreciate la suma de 50 lei, în temeiul art.23 din OG nr.2/2000, tribunalul a dispus restituirea către reclamant a diferenței de 250 lei, din onorariul provizoriu de 300 lei achitat în contul expertului.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii B, susținând că hotărârea este nelegală, din buletinul de calcul anexat la decizia de pensie rezultând că la stabilirea punctajului mediu anual a fost valorificată perioada în care intimatul a beneficiat de șomaj.
A mai susținut că a luat în considerare, în mod corect și legal, salariul minim pe economie la calculul punctajului mediu anual al reclamantului, pentru perioadele de șomaj efectuate înainte de 1.04.2001, utilizând dispozițiile art.163 alin.1 din Legea nr.19/2000, incidente în cauză, perioada avută în vedere de prima instanță situându-se evident înaintea apariției Legii nr.19/2000.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și în raport de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că este fondat.
Legea nr.19/2000 are în vedere la calculul punctajului mediu anual, două perioade, respectiv cea dinaintea intrării în vigoare a legii, adică 1.04.2001 și cea ulterioară acesteia.
Dispozițiile art.164 din Legea nr.19/2000 evidențiază modul de calcul al punctajului pentru perioadele anterior intrării în vigoare a legii, deci înainte de 1.04.2001, iar cele ale art.78 alin.1 fac trimitere la modul de calcul al punctajului de după data intrării în vigoare a Legii nr.19/2000.
Anterior Legii nr.19/2000 în vigoare a fost Legea nr.3/1977, act normativ în baza căruia s-a stabilit pensia inițială a contestatorului.
Așadar, în speță, aplicabile sunt dispozițiile art.163 alin.1 din Legea nr.19/2000 care fac referire la perioadele asimilate care au constituit vechime în muncă utilă la pensie până la data apariției Legii nr.19/2000, aplicându-se în mod corespunzător numai pentru aceste perioade, în sensul că la determinarea punctajului mediu anual se utilizează pentru perioadele de șomaj efectuate înainte de 1.04.2001 salariul minim pe economie, din perioada respectivă.
Față de dispozițiile legale menționate se constată că în mod întemeiat recurenta a luat în considerare la calcularea punctajului mediu anual al contestatorului salariile minime pe economie pentru perioada 1.08.1994 - 28.04.1995 soluția de modificare a deciziei nr.84922 din 1.09.2005 fiind nelegală.
În consecință, Curtea, constatând critica adusă sentinței întemeiată, va admite recursul în temeiul disp.art.312 raportat la art.304 pct.9 și 3041cod procedură civilă și modificând în totalitate sentința atacată, va respinge acțiunea ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în municipiul B, Calea Națională, nr.85, județul B, împotriva sentinței civile nr.857 din 23 iunie 2009 a Tribunalului Botoșani - secția civilă (dosar nr-).
Modifică în totalitate sentința civilă nr.857 din 23 iunie 2009 a Tribunalului Botoșani în sensul că:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii B, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 8 septembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnodact.
Jud.fond:
-
2 ex. 21.09.2009
Președinte:Sas LauraJudecători:Sas Laura, Maierean Ana, Timofte Cristina
