Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 2037/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2037/R/2009
Ședința publică din 19 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Daniela Griga
JUDECĂTORI: Daniela Griga, Laura Dima Sergiu Diaconescu
- -
GREFIER: - -
S-au luat în examinare recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C împotriva sentinței civile nr. 1037 din 16 aprilie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, privind și pe intimata, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reclamanta intimată asistată de avocat, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul a fost formulat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de taxa judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin memoriul de recurs pârâta recurentă a solicitat judecarea cauzei în lipsa sa de la dezbateri.
Curtea, din oficiu, invocă motivul de ordine publică, prevăzut de art. 306, alin.2 proc.civ. întrucât minuta nu este semnată de către unul din asistenții judiciari.
Reprezentanta reclamantei intimate solicită admiterea excepției.
Curtea reține cauza în pronunțare pe excepția invocată.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1037 din 16 aprilie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, s-a admis acțiunea formulată de către reclamanta împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii C și în consecință s-a anulat Decizia nr. 24079/30.09.2008.
A fost obligată pârâta să emită o nouă decizie de pensionare pentru reclamantă cu luare în considerare a grupei a II-a de muncă, pentru perioada 01.11.1972-01.04.1990 în procent de 100% conform Adeverinței nr. 3846/18.12.2008 emisă de către C-
A fost obligată pârâta să-i achite reclamantei suma de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, prin Decizia nr. /30.09.2008, reclamantei i s-a respins cererea de înscriere la pensie pentru limită de vârstă deoarece nu sunt îndeplinite condițiile de reducere a vârstei standard de pensionare. S-a reținut de asemenea că aceasta nu a desfășurat activitate in grupa a II-a de muncă (7).
Conform Decretului Lege nr.68/1990 și a nr.HG1223/1990 locurile de muncă în care activitatea se încadrează în grupa I-a și a II-a de muncă urmau a fi precizate, de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății și Comisia Națională pentru Protecția, rezultatul acestei activități fiind concretizat în Ordinul nr.50/1990.
Punctul 6 din acest ordin prevede că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa I-a sau a II-a de muncă se va face de către conducerea unităților, cu consultarea organizațiilor sindicale, ținându-se seama de condițiile concrete din fiecare unitate.
Dovada activității în muncă a unui salariat se face cu carnetul de muncă în care se fac înscrierile cu privire la activitatea prestată, condițiile de muncă, funcția și salarizarea, precum și cu alte acte emise de către unitate.
Din copia actelor depuse la dosarul cauzei respectiv, copia carnetului de muncă (62-84) și din Adeverința nr.3846/18.12.2008 (85 ) rezultă că reclamanta a făcut dovada că în perioada 01.11.1972-01.04.1990 a lucrat în grupa a II-a de muncă, în procent de 100% din timp lucrat, în cadru C-
Așa fiind, instanța a considerat că intimata, în mod nejustificat refuză recunoașterea acestei perioade ca fiind nelucrată în grupa a I-a de muncă, în pofida faptului că nici un act normativ nu impune prezentarea altor dovezi.
Mai mult, intimata, depășindu-și atribuțiile, a refuzat recunoașterea pentru contestator a duratei de vechime în muncă corespunzătoare grupei a II-a de muncă, adăugând la prevederile legale poziția sa, deși acestea nu îi dau acest drept.
Referitor la prevederilor art. 782alin. l si 2 din Legea nr. 19/2000 așa cum a fost completată si modificată, (introdus prin art. I din OUG nr. 100/27.08.2008), asigurații care au desfășurat activitate in locul de muncă încadrate in grupa I si a II-a de muncă potrivit legislației anterioare datei de 01.04.2001, vor beneficia de 0,50 puncte pentru fiecare an de spor, respectiv 0,04166 puncte pentru fiecare lună de spor. Cei ce si-au desfășurat activitatea in grupa a II-a de muncă, vor beneficia de 0,25 puncte pentru fiecare an de spor, respectiv 0,02083 puncte pentru fiecare lună de spor.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii C, solicitând admiterea acestuia și modificarea sentinței atacate, cu respingerea acțiunii.
În memoriul de recurs s-a arătat că G nr.1223/1990 permite încadrarea in grupa de munca pentru: "Personalul care este în activitatea și care a lucrat la locurile de munca sau activitățile cu condiții de munca nocive, grele sau periculoase de pe șantierele de construcții-montaj, grupurile de șantiere si întreprinderile șantier, inclusiv unitățile de deservire ale acestora: bazele de producție, depozitele, laboratoarele, unitățile de mecanizare se încadrează in grupa a II-a de munca in vederea pensionarii, pentru întreaga perioada efectiv lucrata după 18 martie 1969.
S-a mai precizat că nu există nici un temei pentru încadrarea in aceste prevederi a profesiei respective, care prin natura ei nu implica propriu-zis acele condiții grele, caracterizate prin condiții nefavorabile de microclimat, prezenta noxelor, prin risc deosebit, prin expunere fizica la pericole faptice care apar in timpul procesului de producție, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare, suprasolicitare fizica sau nervoasa. Nu se pot asimila atribuțiile primitor-distribuitor cu cele ale muncitorului care lucrează efectiv in condițiile descrise conform hotărârii.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de apel apreciază că recursul este nefondat, urmând să îl respingă pentru următoarele considerente:
Pârâta Casa Județeană de Pensii Caf ormulat critici împotriva hotărârii primei instanțe care pot fi încadrate conform art. 306 alin. (3) Cod procedură civilă în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Din copia actelor depuse la dosarul cauzei respectiv, copia carnetului de muncă (62-84) și din Adeverința nr.3846/18.12.2008 (85 ) rezultă că reclamanta a făcut dovada că în perioada 01.11.1972-01.04.1990 a lucrat în grupa a II-a de muncă, în procent de 100% din timp lucrat, în cadru C-
Conform art. 1 din HG 1223/1990 personalul care este în activitate și care a lucrat la locurile de munca sau activitățile cu condiții de munca nocive, grele sau periculoase de pe șantierele de construcții-montaj, grupurile de șantiere și întreprinderile-șantier, inclusiv unitățile de deservire ale acestora: bazele de producție, depozitele, laboratoarele, unitățile de mecanizare se încadrează în grupa a II-a de munca în vederea pensionării, pentru întreaga perioada efectiv lucrata după 18 martie 1969.
Art. 2 din același act normativ stipulează că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa a II-a de munca, se face de consiliile de administrație, împreună cu sindicatele libere din unități, acestea răspunzând de valabilitatea și corectitudinea încadrării în grupele de muncă.
În consecință, stabilirea grupelor de muncă în care sunt încadrate persoanele nu este atributul casei de pensii, care are doar competența de a stabili pensia în baza actelor depuse de asigurați (conform art. 82 alin. 2 din Legea 19/2000), inclusiv a adeverințelor emise de unități cu privire la încadrarea persoanelor în grupele de muncă.
De asemenea, conform principiului contributivității prevăzut de art. 2 lit. e) din Legea 19/2000 fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite. Neluarea în considerare a grupei a II-a de muncă, deși s-au plătit contribuțiile la asigurări sociale aferente acesteia ar determina încălcarea flagrantă a principiului contributivității și anihilarea aplicării corespunzătoare a acestuia în vederea atingerii scopului pentru care a fost edictat.
Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că prima instanță a aplicat corect dispozițiile legale incidente în cauză, motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, nefiind întemeiat.
Drept urmare, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii C împotriva sentinței civile nr. 1037 din 16.04.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o casează în întregime și în consecință trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, Tribunalul Cluj.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 19 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECATORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./Dact.
4 ex./04.11.2009
Jud.fond. și
Președinte:Daniela GrigaJudecători:Daniela Griga, Laura Dima Sergiu Diaconescu