Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 2065/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2065/R/2008
Ședința publică din data de 28 octombrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gabriella Purja vicepreședinte instanță
JUDECĂTOR 2: Adrian Repede
JUDECĂTOR 3: Marta Carmen
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta recurentă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B- împotriva sentinței civile nr. 311/F din 2 iunie 2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Bistrița -N, privind și pe reclamanta intimată, având ca obiect asigurări sociale - contestație împotriva deciziei de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamanta intimată personal, lipsind reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care
Reclamanta intimată arată că nu are alte cereri.
Nefiind cereri prealabile de formulat ori de invocat excepții, instanța declară închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamanta intimată solicită respingerea recursului declarat de Casa de pensii ca nefondat, hotărârea primei instanțe fiind temeinică și legală și solicită a fi menținută ca atare, cu obligarea pârâtei să-i plătească cheltuieli de judecată în recurs în sumă de 70 lei reprezentând cheltuieli ocazionate cu transportul la instanță.
Instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.311/F din 2 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Bistrița -N, s-a admis, ca fiind întemeiată, contestația precizată formulată de contestatoarea A, în contradicție cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B-N, s-a anulat Decizia nr.5394/19.09.2007 și intimata a fost obligată să emită o nouă dispoziție prin care să acorde contestatoarei pensie pentru limită de vârstă (cu aplicarea reducerii vârstei standard de pensionare cu 4 ani și 6 luni) și stadiu complet de cotizare, începând cu data de 25.05.2007 și să-i plătească contestatoarei drepturile bănești reprezentând pensia cuvenită pentru perioada 26.05.2007 - 01.11.2007.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin cererea înregistrată sub nr.15546 din 14 mai 2007, reclamanta a solicitat pârâtei Casa Județeană de Pensii B-N înscrierea la pensie pentru limita de vârstă.
Prin Decizia nr.5994/19 septembrie 2007, cererea reclamantei a fost respinsă cu motivarea că nu îndeplinește vârsta standard de pensionare și că vârsta standard de pensionare redusă datorită stagiului realizat în condiții deosebite și legilor speciale nu poate fi mai mică decât vârsta prevăzută de art.42 din Legea nr.19/2000, cât și datorită lipsei mențiunilor privind reținerea și virarea de CAS în cotă sporită, după 1 aprilie 1991.
În decizie s-a reținut că stagiul realizat de reclamantă în condiții deosebite (grupa II) este de 17 ani 9 luni și 13 zile și 14 ani 3 luni și 22 zile în condiții normale, rezultând astfel dreptul de a beneficia de o reducere a vârstei standard de pensionare cu 3 ani și 6 luni, care este de 59 ani și 2 luni, astfel că solicitanta nu îndeplinește vârsta standard de pensionare redusă, neavând vârsta de 55 ani și 8 luni.
Odată cu cererea de acordare a drepturilor de pensie reclamanta a depus și două adeverințe care conțin informații despre încadrarea în gradul II de muncă în perioada în care aceasta a prestat muncă în calitate de responsabil centru, tehnician, tehnician principal și șef lot construcții în perioada 16 iunie 1974 - 31 decembrie 1990, perioadă în care a fost încadrată în gradul II de muncă și adeverința în care se atestă că din 01.01.1991 - 1.02.1993 și de la 01.04.1993-31.12.1994 și din 12.06.1995 până la 30.09.1995, respectiv un total de 4 ani, 1 lună, 18 zile a fost încadrată în gradul II de muncă în calitate de șef compartiment tehnic, ambele adeverințe având ca temei legal HG nr.1223/1990.
La stabilirea perioadei lucrate de reclamantă în grupa II de muncă pârâta nu a luat în considerare perioada indicată în adeverința nr.173/ 1996 eliberată de SC"" - N, luând în calcul doar perioadele indicate în adeverința emisă de SC " Comunală și Locativă" - N, așa cum reiese din decizia atacată, potrivit căreia reclamanta a lucrat doar 17 ani 9 luni, 13 zile în grupa II. S-a menționat că nici această adeverință, valorificată de CJP, nu conține nici un fel de mențiuni cu privire la plata unei contribuții de asigurări sociale sporită și nici acest act nu a fost însoțit de alte confirmări emise de consiliul de administrație al societății angajatoare, copii ale statelor de plată din perioada vizată de acest înscris, ori fișe ale postului.
Din mențiunile făcute în carnetul de muncă al reclamantei precum și din adeverința eliberată de SC"" - N reiese că reclamanta a desfășurat activitate, la această unitate, timp de 4 ani, 1 lună și 18 zile care se încadrează în grupa II de muncă, neimpunându-se alte confirmări suplimentare cum pretinde CJP.
Aceasta deoarece, ambele adeverințele invocate sunt emise în 1996, când era în vigoare HG nr.1223/1990, privind încadrarea în muncă în vederea pensionării a unor locuri de muncă sau activități din construcții montaj, iar perioada pentru care acesta își producea efectele este întreaga perioadă muncită după data de 18 martie 1969 de persoanele care și-au desfășurat activitatea la locurile de muncă nocive, grele sau periculoase, de pe șantierele de construcții-montaj, grupuri ori întreprinderi - șantier, ce includ și bazele de producție, depozitele, laboratoarele și unitățile de mecanizare al acestora.
În consecință, în mod nelegal, intimata CJP nu a luat în considerare, perioada lucrată în grupa II de muncă, indicată în adeverința eliberată de SC"" - N și tribunalul a reținut că potrivit celor două adeverințe depuse de reclamantă la dosarul de pensionare, aceasta a prestat efectiv activitate care se încadrează în gupa II de muncă o perioadă de 20 de ani, 8 luni și 15 zile și nu doar de 17 ani 9 luni, 13 zile cât a reținut CJP.
Potrivit art.42 din Legea nr.19/2000, pentru vechime în gradul II de muncă de peste 20 ani reclamanta beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 4 ani și 6 luni și nu doar cu 3 ani și 6 luni cum a reținut pârâta.
Reclamanta fiind născută la 24.09.1952 vârsta ei standard de pensionare este de 59 ani și 2 luni, la care se aplică reducerea de 4 ani și 6 luni, astfel că aceasta este îndreptățită să beneficieze de pensie pentru limită de vârstă, prin reducerea vârstei standard de pensionare la împlinirea vârstei 54 ani și 8 luni, vârstă pe care reclamanta a împlinit-o la 24 mai 2007, anterior emiterii deciziei de respingere a cererii, decizie emisă la 19 septembrie 2007, astfel că reclamanta este îndreptățită să beneficieze de pensie pentru limită de vârstă și vechime integrală cu reducerea vârstei standard de pensionare începând cu data de 25.05.2007, astfel că acțiunea a fost admisă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B-N, solicitând modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii și menținerii deciziei de respingere a dreptului de înscriere la pensia pentru limită de vârstă nr.5394/2007 a reclamantei.
În motivele de recurs arată că cererea reclamantei a fost respinsă întrucât nu îndeplinește cumulativ, potrivit prevederilor art.42 din Legea nr.19/2000, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public.
Din adeverințele nr.173/13.05.1996 emisă de SC - N și nr.821/14.05.1996 emisă de SC - N, rezultă că reclamata este încadrată în grupa a II-a de muncă, însă nu s-a făcut mențiunea cu privire la reținerea CAS-ului așa cum dispune Legea nr.49/1992, deoarece CAS-ul se calculează diferențiat pentru grupe de muncă.
Mai arată că potrivit prevederilor nr.HG1223/1990, numai personalul care își desfășoară activitatea, cel puțin 70% din programul de lucru în condiții de șantier de construcții-montaj, se încadrează în grupa a II-a de muncă pentru perioadele lucrate după 18.03.1969, dacă era în activitate la 01.02.1990. Nu pot fi încadrate în grupa a II-a de muncă persoanele care nu lucrează nemijlocit în activități specifice de construcții montaj și nici personalul de conducere.
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate de pârâtă, Curtea reține următoarele:
Așa cum rezultă foarte clar din recursul formulat de pârâtă, ceea ce a determinat prezentul litigiu este faptul că pârâta nu a luat în considerare în vederea stabilirii dreptului la pensie al reclamantei, a perioadei lucrată în grupa a II-a de muncă, dovedită că adeverința eliberată de SC "" - N din care rezultă că a prestat efectiv activitate ce se încadrează în grupa Ii de muncă o perioadă de 20 ani, 8 luni și 15 zile și nu doar de 17 ani, 9 luni și 13 zile cât a reținut pârâta Casa Județeană de Pensii B-
Dar, așa cum corect a reținut și tribunalul, refuzul pârâtei nu se justifică n condițiile în care conform Decretului-Lege nr.68/1990 și nr.HG1223/1990, locurile de muncă în care activitatea se încadrează în grupa I și II de muncă urmau a fi precizate de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății și Comisia Națională pentru Protecția, fapt concretizat prin ordinul nr.50/1990.
La punctul 6 din acest ordin se prevede că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa I sau II de muncă se face de către conducerea societăților, cu consultarea organizațiilor sindicale, ținându-se seama de condițiile concrete din fiecare unitate.
Rezultă așadar că instituția pârâtei nu a avut și nu are nici o competență în a stabili grupele de muncă din care a făcut parte activitatea desfășurată de un angajat potrivit normelor legale mai sus menționate, astfel că nu poate să facă abstracție de existența unei astfel de încadrări în grupa de muncă.
Așa fiind, raportat și la cele reținute de instanța de fond, în sentința recurată, față și de dispozițiile art.299 și 312.proc.civ. Curtea va respinge ca nefondat recursul pârâtei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B împotriva sentinței civile nr. 311/F din 02.06.2008 a Tribunalului B-ța N pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numita recurentă să plătească intimatei suma de 70 lei cheltuieli de judecată (transport) în recurs.
Irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică, azi, 28 octombrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
Red.AR
Dact./2ex.
11.12.2008
Președinte:Gabriella PurjaJudecători:Gabriella Purja, Adrian Repede, Marta Carmen
