Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 240/2008. Curtea de Apel Iasi

] Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 240

Ședința publică de la 11 Aprilie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Daniela Pruteanu

JUDECĂTOR 2: Smaranda Pipernea

JUDECĂTOR 3: Cristina Mănăstireanu

Grefier - -

Pe rol judecarea recursului declarat de CASA JUD. DE PENSII I împotriva sentinței civile nr.17 din 11 I 2008 Tribunalului Iași, intimat fiind, având ca obiect contestație decizie de pensionare.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier jr. - pentru recurentă, lipsă intimatul.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la primul termen de judecată, nu s-a depus întîmpinare.

Președintele completului dă citire raportului asupra recursului potrivit căruia acesta este declarat în termen și motivat.

Consilier jr. depune împuternicire pentru recurentă și două sentințe reprezentînd practică judiciară în materie. Precizează că nu mai are cereri de formulat.

Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvîntul în susținerea recursului.

Consilier jr. solicită admiterea recursului pentru motivele arătate în cererea de recurs, motivele au fost prezentate punctual. In susținerea motivelor de recurs a depus și cele două sentințe reprezentînd practică judiciată.

Instanța rămîne în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față;

Prin sentința civilă nr. 17/11 ianuarie 2008 Tribunalul Iași admite în parte contestația formulată de contestatorul, domiciliat în I, B-dul - I nr. 38, bloc 4,. B,.5, județul I, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii, cu sediul în I, str. - nr. 17 - 19, bloc nr. 2 - 2

Dispune anularea deciziei nr. -/15.03.2007 emisă de intimată.

Obligă intimata să emită în folosul contestatorului o nouă decizie de pensie prin care drepturile de pensie să fie stabilite în funcție de punctajul mediu anual de 2,15001 puncte.

Obligă intimata să achite contestatorului drepturi bănești reprezentând reactualizarea cu indicele de la data plății sumei achitate acestuia ca urmare recalculării drepturilor de pensie prin decizia nr. -/15.03.2007.

Respinge capătul de cerere privind obligarea intimatei la plata de despăgubiri pentru lipsa de folosință.

Pentru a pronunța această soluție prima instanță reține că prin sentința civilă nr. 1871/11.08.2006 Tribunalului Iași și Decizia civilă nr. 848/15.12.2006 Curții de APEL IAȘI, fost admisă contestația formulată de iar Casa Județeană de Pensii fost obligată să emită o nouă decizie de pensionare, în care să determine punctajul anual la numărul de luni efectiv lucrate pentru anii 1998 (1 lună), 2001 (3 luni) și anul 2005 (9 luni); Casa Județeană de Pensii fost obligată să ia în calcul la determinarea punctajului mediu anual, salariile brute individuale realizate în perioada 1 ianuarie 2002 - 1 octombrie 2005. Drepturile acordate conform sentinței nr. 1871/11.08.2006 au fost acordate începând cu data de 1.10.2005.

În aplicarea hotărârilor judecătorești emis la data de 15.03.2007 decizia de pensionare nr. - contestată prin prezenta de sub aspectul celor reținute mai sus.

Potrivit expertizei contabile efectuate în cauză punctajul pentru anii 1967 și 1968 este diferit de cel reținut prin decizia contestată, calculul corect fiind cei prin raportarea la numărul de luni efectiv lucrate (respectiv 6,5 luni) și nu la 12 așa cum susține

În interpretarea corectă a prevederilor art. 77, 78 din Legea 19/2000 (așa cum era în vigoare la data pronunțării deciziei contestate) punctajul mediu anual trebuia să se determine prin împărțirea la numărul de luni efectiv lucrate într-un an, împărțire la 12 în condițiile în care asiguratul a lucrat efectiv numai câteva luni fiind în mod evident în defavoarea acestuia. Or nu acesta este scopul legii nr.19/2000 practica instanțelor de judecată fiind de altfel în sensul celor de mai sus.

Urmează se lua în calcul la stabilirea drepturilor cuvenite asiguratului și veniturile realizate ca ore suplimentare și plata cu ora conform adeverinței nr. 195/6.06.2007 pentru care s-au plătit cotizațiile prevăzute de lege conform calculului de la filele 165-168, reclamantul beneficiind de drepturile la pensie conform Legii 19/2000 și nu conform Legii nr. 27/1966.

De asemenea trebuie luată în considerare și adeverința nr.758/30.05.2007 emisă de Direcția Județeană pentru Tineret și Sport neavând relevanță neevidențierea în conținutul înscrisului sporurilor acordate reclamantului.

Prin urmare în mod corect s-a stabilit prin raportul de expertiză că valoarea punctajului mediu anual realizat de reclamant este de 2,15 puncte.

În consecință tribunalul a admis în parte cererea, a dispus anularea deciziei de pensii nr. -/15.03.2007 emisă de I, obligat intimata să emită în folosul contestatorului o nouă decizie de pensie prin care drepturile de pensie să fie stabilite în funcție de punctajul mediu anual de 2,15001 puncte și să- achite contestatorului drepturi bănești reprezentând reactualizarea cu indicele de inflație de la data plății sumei achitate acestuia ca urmare recalculării drepturilor la pensie prin decizia nr. -/15.03.2007.

Reclamantul nu făcut dovezi cu privire la eventualele despăgubiri pentru lipsa de folosință a sumelor datorate astfel încât instanța respins această cerere.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Casa Județeană de Pensii I, considerând-o nelegală și netemeinică.

Motivează recurenta că în mod greșit prima instanță a obligat instituția să calculeze drepturile de pensie în funcție de un punctaj mediu anual de 2,15001 puncte.

Expertul desemnat a ajuns la acest punctaj prin calcularea incorectă a punctajelor anuale.

Astfel, pentru anul 1967 deoarece contestatorul și-a început activitatea la data de 15.06.1967 nu are vechime4 12 luni în acel an, la stabilirea pensiei determinarea punctajului mediu anual s-a făcut prin împărțirea la 12, așa cum prevede Legea nr. 19/2000 și nu la numărul de luni efectiv lucrate.

Prejudiciul stabilit de expertul desemnat și la a cărei valorificare o obligă în prezent, respectiv la 6,5 luni și nu l 12. Consideră că punctajul este nelegal în situația în care Legea nr. 19/2000 reglementează că punctajul realizat în cursul unui an calendaristic se împarte la 12 (numărul lunilor dintr-un an) și nu la numărul lunilor contributive.

Formula prevăzută de Legea nr. 19/2000 respectiv împărțirea la 12 și nu la numărul de luni contributive, a urmărit ca la munca egală și la venituri egale în același an calendaristic, punctajul mediu anual să fie identic. Dacă s-ar împărți la numărul de luni lucrate în anul respectiv asiguratul ar fi favorizat în raport cu alte persoane care desfășoară activitate profesională pe parcursul întregului an calendaristic, încălcându-se astfel prevederile constituționale referitoare la egalitatea în drepturi și de tratament.

Motivează recurenta, referitor la valorificarea veniturilor realizate ca ore suplimentare, consideră că în mod greșit prima instanță a obligat instituția la valorificarea acestora deoarece potrivit art. 160 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 prevede ca vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la intrarea în vigoare a prezentei legi constituie stagiu de cotizare. Având în vedere aceste dispoziții a indicat art. 42 alin. 2 din Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat și pensie suplimentară.

De asemenea, art. 164 din Legea nr. 19/2000 nu reglementează posibilitatea includerii în calcul la terminarea punctajului anual și a sumelor obținute suplimentar ca urmare a prestării unei activități peste programul normal la o instituție diferită de cea înscrisă în carnetul de muncă. În această situație, consideră că expertul desemnat nu avea temei legal pentru valorificarea sumelor suplimentare și plata cu ora.

Mai motivează recurenta că în mod greșit instanța de fond a apreciat că nu are relevanță dacă sporurile sunt evidențiate distinct în adeverința nr. 758/30.05.2007 eliberată de Clubul Sportiv Municipal

În adeverința susmenționată se indică salariile brute de care a beneficiat contestatorul. Aceste salarii brute reprezintă salariul tarifar plus sporurile de care a beneficiat în respectiva perioadă.

La determinarea punctajului mediu anual nu sunt valorificate decât veniturile care au făcut parte din baza de calcul a pensiei potrivit legislației în vigoare la acea dată, respectiv sporurile cu caracter permanent. Din acest motiv trebuiau evidențiate distinct sumele ce reprezintă adaosuri la salariul pentru a valorifica dacă au sau nu caracter permanent.

Drepturile de pensie stabilite prin decizia nr. -/15.03.2007 privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limita de vârstă sunt corecte și legale.

Intimatul nu a formulat întâmpinare.

Recursul este nefondat.

Dispoziția judecătorilor fondului de obligare a recurentei la determinarea drepturilor de pensie cu luarea în calcul a unui punctaj mediu anual de 2,15001 puncte este în deplin acord cu dispozițiile art. 78(1) din Legea 19/2000.

Astfel deși asupra interpretării și modului de stabilire și calcul al punctajului instanțele s-au pronunțat deja prin sentința civilă 1872 din 11.08.2006 a Tribunalului Iași și respectiv decizia civilă 848 din 15 decembrie a Curții de APEL IAȘI, existând în acest sens exprimată cu autoritate de lucru judecat opinia instanțelor cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 78 al. 1 din Legea 19/2000, recurenta a refuzat să se conformeze acestor dispoziții, stăruind într-o interpretare a dispozițiilor legale suscitate care se îndepărtează de la scopul și sensul avut în vedere de legiuitor.

Curtea reține astfel că susținerile recurentei privind stabilirea punctajului de pensie pentru anul 1967 prin împărțirea veniturilor realizate în 6 luni la 12 este nu numai inechitabil dar și incorect.

De altfel, Curtea reține că acest aspect a fost deja tranșat într-un prim ciclu procesual încheiat prin sentința civilă 1872/11.08.2006 a Tribunalului Iași sentință menținută prin decizia civilă 848/15.12.2006 a Curții de APEL IAȘI, și care în mod temeinic și legal a stabilit că prin art. 78 al. 1 din Legea 19/2000 legiuitorul a stabilit la modul general formula de calcul a punctajului mediu anual luând în considerare totalul veniturilor realizate în decursul unui an calendaristic (ce are 12 luni) și împărțirea acestuia la numărul de luni lucrate.

A da o altă interpretare acestei dispoziții ar însemna ca la stabilirea punctajului mediu anual să se aplice formule de calcul diferite pentru cei ce au lucrat întregul an calendaristic - adică 12 luni față de cei care din anumite considerente au lucrat mai puțin de 12 luni. O astfel de interpretare ar conduce la aplicarea a două formule de calcul diferite, pentru prima categorie procentul fiind stabilit prin împărțirea veniturilor realizate în 12 luni la numărul de luni lucrate adică la 12, în timp ce pentru cei din a doua categorie, veniturile realizate în perioada lucrată nu s-ar mai împărți la numărul de luni lucrate, ci la un număr prestabilit, ceea ce ar conduce la o interpretare și aplicare inechitabilă a legii, pentru situații analoge -aplicându-se formule de calcul diferite.

Prin urmare criticile recurentei se dovedesc a fi nefondate și urmează a fi respinse. Și susținerea recurentei privind greșita luare în calcul a veniturilor obținute de contestator ca ore suplimentare, se dovedește a fi nefondată.

Recurenta în mod greșit susține și că art. 164 din Legea 19/2000 nu reglementează posibilitatea includerii în calcul la determinarea punctajului și a sumelor obținute suplimentar, dând o interpretare proprie și acestor dispoziții.

Astfel, potrivit art. 164 alin. 1 din Legea 19/2000 "la determinarea punctajelor anuale până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se utilizează salariile brute sau nete după caz, în conformitate cu modul de înregistrare al acestora în carnetul de muncă, astfel:

a) salariile brute până la data de 1 iulie 1977;

b) salariile nete de la data de 1 iulie 1977 și până la 1 ianuarie 1991;

c) salariile brute de la data de 1 ianuarie 1991.

Din nici o mențiune a textului enunțat mai sus nu rezultă și nu se poate regăsi susținerea recurentei.

Atâta timp cât în lege este menționat faptul că se iau în calcul salariile brute, sau după caz nete, aceasta nu înseamnă că sunt excluse veniturile obținute din ore suplimentare. O atare interpretare este eronată, cu atât mai mult cu cât din înscrisurile depuse la dosar a rezultat că pentru munca astfel prestată s-a mai și achitat contribuția de pensii.

Nici o dispoziție din Legea 19/2000 nu prevede excluderea veniturilor obținute ca urmare a muncii suplimentare depuse pentru care s-a și făcut dovada achitării CAS.

În consecință și acest motiv de recurs va fi respins ca nefondat.

În fine, și ultima critică formulată de recurentă se dovedește a fi nefondată în contextul în care aceasta susține că în mod greșit instanța de fond a luat în considerație salariile brute obținute de contestator și nu le-a limitat la veniturile care reprezentau baza de calcul a pensiei potrivit legislației în vigoare la acea dată, respectiv sporurile cu caracter permanent.

Curtea reține că și această interpretare dată de recurentă legii este în contradicție cu dispozițiile enumerate mai sus, respectiv cu art. 164 alin. 1 lit. a-

Potrivit acestor dispoziții legiuitorul a indicat expres că la determinarea punctajelor se utilizează salariile brute sau nete, după caz.

Textul nu limitează deci veniturile ce pot fi luate în calcul la sumele contributive pe care în fapt le invocă recurenta.

Legiuitorul a prevăzut expres că se iau în calcul salariile brute sau nete, iar instanța de fond, a aplicat corect aceste dispoziții, în contextul în care la dosar au fost depuse dovezi din care rezultă cu certitudine care au fost veniturile brute și nete obținute de contestator.

De altfel recurenta nici nu a negat existența diferențelor între sumele reținute de ea pentru calculul pensiei și sumele evidențiate în înscrisurile depuse de contestator și pe care a refuzat să le ia în calcul.

În consecință Curtea constată că în mod corect, temeinic și legal instanța de fond a dat eficiență și concluziilor expertizei contabile efectuate în cauză și care a reliefat sumele cu care contestatorul a fost prejudiciat prin interpretarea eronată a textului de lege de către recurentă.

Așa fiind, pentru toate cele ce preced, Curtea constată că în cauză recursul Casei Județene de Pensii I este nefondat, drept pentru care, în temeiul disp. art. 312 Cod procedură civilă îl va respinge menținând ca legală și temeinică sentința civilă nr. 17 din 11.01.2008 a Tribunalului Iași.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de Casa Județeană de Pensii I, prin reprezentant legal, împotriva sentinței civile nr. 17/11.01.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 11.04.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

Grefier

Red.

Tehnored.

2 ex.

19.05.2008

Tribunalul Iași:

- -

-

Președinte:Daniela Pruteanu
Judecători:Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea, Cristina Mănăstireanu

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 240/2008. Curtea de Apel Iasi