Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 31/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.31/AS
Ședința publică de la 02 Februarie 2010
Completul specializat pentru cauze privind
Conflicte de muncă și asigurări sociale
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 2: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 3: Răzvan Anghel
Grefier - -
Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de reclamantul, domiciliat în C,-, -A,.A, parter,.1, împotriva sentinței civile nr. 292/19.06.2009 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în C,-, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru recurentul reclamant, avocat, conform împuternicirii avocațiale nr. 151/02.02.2010, depuse la dosarul cauzei, lipsind intimata pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. pr.civ.
Grefierul de ședință referă oral asupra cauzei, după care;
Apărătorul recurentului depune la dosarul cauzei adeverință medicală pentru justificarea absenței de la termenul anterior și precizează că nu mai are alte cereri, excepții de ridicat sau probe de formulat în cauză.
Instanța, având în vedere că în cauză nu mai sunt alte cereri, excepții de ridicat sau probe de formulat, în temeiul disp.art. 150.pr.civ. declară încheiate dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul recurentului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii ți înaintarea dosarului la instanța de fond pentru efectuarea unei expertize cu privire la elementele care nu au fost luate în calcul.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin cererea astfel cum a fost precizată, înregistrată cu nr- la data de 24.11.2008 pe rolul Tribunalului Constanța, reclamantul a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie anulată decizia nr.-/06.10.2008, să fie emisă o nouă decizie de acordare a pensiei pentru limită de vârstă în care punctajul mediu anual să fie calculat în funcție de documentația aflată la dosarul administrativ și în care să fie evidențiate, dacă sporurile obținute de reclamant în perioada 1982-1992 au fost avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie, cu cheltuieli de judecată.
Reclamantul a contestat decizia de pensionare nr.-/06.10.2008 pe de o parte pentru neincluderea în baza de calcul cu încadrarea corespunzătoare a condițiilor de muncă a perioadelor 06.02.1973-23.06.1975 și 07.11.1976-1.07.1977,iar pe de altă parte pentru incorecta calculație a punctelor realizate în raport de stagiile de cotizare pe condițiile de muncă,raportat la vechimea în muncă, conform actelor normative în materie, la zi. Reclamantul a solicitat instanței administrarea probei cu expertiză contabilă,care să stabilească dacă sporurile obținute de reclamant în perioada 1982-1992 au fost avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie.
În susținerea acțiunii s-au depus o serie de înscrisuri precum: decizia contestată, adeverințe eliberate de societăți care certifică sporurile de care a beneficiat reclamantul la diferite societăți unde și-a desfășurat activitatea, hotărâri judecătorești privind situația societății -. Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat instanței respingerea acțiunii reclamantului ca neîntemeiată motivat de faptul că, deși a fost preluată o parte din arhiva, intervalele de timp solicitate de reclamant nu se regăsesc la dosarul administrativ,sau mai precis nu există documente care să ateste aceste sporuri.
Prin precizările formulate pârâta a menționat, că la stabilirea drepturilor de pensie au fost valorificate atât înscrisurile din carnetul de muncă,cât și adeverințele depuse odată cu cererea de ieșire la pensie. De asemenea, acestuia i s-a stabilit, prin decizia contestată, un stagiu de cotizare realizat de 46 ani, 3 luni și 20 de zile, din care condiții speciale -29 ani 4 luni și 29 zile, condiții normale 3 ani, 10 luni, 7 zile stagiu asimilat 1 an, 3 luni, 23 zile, stagiu aferent grupei I de muncă 11 ani și 6 luni.
Instanța a luat act că la termenul din data de 27.02.2009, reclamantul a renunțat la capătul de cerere privind eliberarea adeverinței referitoare la stagiile de cotizare la asigurările sociale și sporurile salariale, de care a beneficiat în activitatea prestată la.Ch.
Astfel învestită, instanța în temeiul art.201 a încuviințat proba cu expertiză contabilă stabilind ca obiectiv calcularea punctajului mediu anual, avându-se în vedere documentația aflată la dosarul administrativ la data deschiderii drepturilor, respectiv 11.06.2008,în care să se evidențieze dacă sporurile obținute de reclamant în perioada 1982-1992 au fost avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie.
Prin sentința civilă nr. 292/19.06.2009 pronunțată de Tribunalul Constanțas -a admis acțiunea și în consecință s-a anulat decizia nr. -/06.10.2008 emisă de intimată, a fost obligată intimata să emită o nouă decizie de acordare a pensiei pentru limită de vârstă cu data deschiderii drepturilor 11.06.2008 având în vedere un punctaj mediu anual de 4,18923, a fost obligată intimata să plătească reclamantului drepturile restante reprezentând diferența dintre punctajul astfel stabilit și cel aflat efectiv în plată, începând cu data de 11.06.2008 și a fost obligată pârâta la plata, către reclamant, a sumei de 1100 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut:
Din analiza raportului de expertiză administrat în cauză coroborat cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei instanța a reținut că expertul la determinarea punctajului anual a luat în calcul, în plus față de pârâtă, sume omise de aceasta, cum ar fi sporul de lucru pe mare de 50% de la 01.05.1982 la 01.08.1985 și de la 01.12.1985 până la 01.04.1992, aplicat asupra tuturor drepturilor salariale,conform adeverinței 8361/14.05.2008 eliberată de C, a indemnizațiilor de concediu medical aferent lunilor noiembrie 2005 și februarie 2006, cât și a salariului tarifar lunar mai mic luat în calcul de pârâtă în contradicție cu carnetul de muncă.
Astfel pentru aceleași perioade punctajul mediu anual obținut prin expertiză pentru întreaga perioadă de contribuție de 46 ani, 3 luni și 20 zile este de 4,18923 puncte, punctaj superior celui stabilit de pârâtă prin decizia contestată.
Instanța a luat act că pârâta nu a avut obiecțiuni la raportul de expertiză administrat în cauză, iar cu privire la obiecțiunile reclamantului au fost respinse.
Considerente care au impus această soluție s-au bazat pe situația că a stagiului contributiv calculat de reclamant respectiv de 51 de ani,4 luni și 23 zile nu are nici o relevanță la stabilirea punctajului mediu anual în condițiile în care numărul de puncte realizate se împarte la stagiul complet de cotizare, care în speța dedusă judecății este de 25 ani.
Referitor la consemnarea în raportul de expertiză a vârstei standard de 65 ani în loc de 63 ani și 4 luni, instanța a reținut că în mod eronat expertul a consemnat vârsta de 65 ani, acest fapt neprejudiciind-l pe reclamant, care a beneficiat de reducerea maximă a vârstei standard de pensionare crea nu poate fi mai mică de 50 de ani.
Referitor la obiecțiunea cu nr.3, - în care reclamantul a criticat faptul că analizând tabelele cu perioadele contributive întocmite de pârâtă și de expert referitoare la veniturile salariale menționate în carnetul de muncă și adeverințele angajatorilor au fost omise unele perioade contributive privind încadrarea conform condițiilor de muncă aferente grupei a I-a și faptul că nu au fost depuse listele cu salarii medii de referință pentru calculul punctajelor lunare și anuale,precum și listele cu punctajele anuale aferente deciziei pârâtei -, instanța a respinge și aceste obiecțiuni ca nefondate, în condițiile în care reclamantul, deși avea la dispoziție întreg materialul probator aflat la dosar respectiv dosarul administrativ și raportul de expertiză, nu precizează punctual, ce perioade consideră că au fost omise.
Referitor la listele cu punctaje nedepuse, instanța a reținut că la dosarul cauzei a fost depusă întreaga documentație care a stat la baza emiterii deciziei de pensionare.
Cu privire la obiecțiunea cu nr.4, - prin care reclamantul este nemulțumit de faptul că în raportul de expertiză, a fost trecut sporul de vechime de 3% încă din prima lună a perioadei contributive,ianuarie 1973-iunie 1975, fiind în schimb omise alte perioade de înscriere corectă,reală a sporului de vechime conform carnetului de muncă și adeverințelor de la angajatori, fapt ce consideră reclamantul a condus la diminuarea numărului de puncte realizat -, instanța analizând raportul de expertiză din perspectiva criticilor formulate a constatat că expertul în mod legal a avut în vedere dispozițiile art.164 din.19/2000. Față de obiecțiunea cu nr.5 - unde reclamantul a considerat că sporul de 50%, nu a fost calculat în maniera prevăzută de legiuitor, atât în privința cuprinsului întregii perioade, cât și aplicarea cotei de 50% doar asupra unor venituri parțiale -, instanța a reținut din raportul de expertiză de la dosar că expertul a luat în calcul sporul de 50% aplicat asupra tuturor drepturilor salariale,drept pentru care va respinge și această obiecțiune,inclusiv critica referitoare la calculul pensiei suplimentare aspect nedovedit de reclamant,care face simple supoziții.
În fine, referitor la obiecțiunea cu nr.6 - prin care reclamantul a considerat că expertul nu a ținut seama la calculul drepturilor de pensie de actele normative conexe și modificatoare ale Legii 19/2000 emise după anul 2005 - instanța a reținut că din nou reclamantul face simple supoziții neprobate, fapt ce a condus la respingerea și acestei obiecțiuni.
Pentru toate aceste considerente, instanța va admite acțiunea reclamantului cu consecința anulării deciziei nr.-/06.10.2008 emisă de intimată, va obliga pârâta să emită o nouă decizie de acordare a pensiei pentru limită de vârstă cu data deschiderii drepturilor 11.06.2008 având în vedere punctajul mediu anual stabilit în raportul de expertiză.
Va fi obligată intimata să plătească reclamantului drepturile restante reprezentând diferența dintre punctajul astfel stabilit și cel aflat efectiv în plată,începând cu data de 11.06.2008,data deschiderii drepturilor de pensie. Referitor la cheltuielile de judecată solicitate, instanța în temeiul art.274 alin3. va reduce onorariul avocatului ales al reclamantului la suma de 500 lei, considerându-l nejustificat de mare în raport cu munca prestată de avocat - în special referitor la conținutul obiecțiunilor și motivat de faptul că reclamantul a renunțat la unul din capetele de cerere și va obliga pârâta la plata, către reclamant a sumei de 1100 lei cheltuieli de judecată reprezentând o parte a onorariului de avocat și onorariul expertului.
Împotriva acestei soluții a formulat recurs reclamantul. În motivarea recursului său acesta a arătat următoarele: nu au fost reținute de către instanța de fond toate elementele care rezultă din înscrisurile de la dosar; raportul de expertiză conține erori de calcul; au fost ignorate mențiunile din carnetul de muncă și adeverințele depuse în sensul că anumite perioade lucrate în grupa I de muncă și în condiții speciale în sensul Legii nr.226/2006 au fost ignorate deși sunt înscrise în carnetul de muncă respectiv perioada 06.02.1973 - 23.06.1975 și perioada 01.01.1977 - 01.07.1977; modul în care a fost luat în considerare sporul de vechime este eronat; nu s-a calculat sporul de 50% la toate veniturile indicate în adeverințele emise de angajatori; în mod greșit s-a acceptat vârsta standard de pensionare de 65 ani avută în vedere de pârâtă iar nu vârsta de 63 ani și 4 luni prevăzută în Anexa 3 la Legea nr. 19/2000 redusă în conformitate cu Legea nr. 226/2006 pentru activitatea desfășurată în grupa I de muncă ceea ce influențează stagiul suplimentar realizat; în cauză este necesară realizarea unei contra expertize.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a susținerilor părților, a prevederilor legale aplicabile și a probatoriului administrat în cauză, în conformitate cu art. 3041Cod.pr.civ. Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Este adevărat că art.164 alin. 3 din Legea nr. 19/2000 prevede un anumit cuantum al sporului de vechime pentru perioada 01.03.1970 - 01.04.1992 care trebuie luat în calcul la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariu, ca spor cu caracter permanent. Dar, așa cum a arătat Curtea Constituțională în considerentele Deciziei nr. 43/2007, acest spor trebuie avut în vedere așa cum acesta este înregistrat în carnetul de muncă sau este dovedit cu adeverințe eliberate de unități și numai pentru cazurile în care nu se poate face această dovadă, textul de lege stabilește procentele, diferențiate pe perioade și în raport cu vechimea în muncă, la care se calculează valoarea sporului de vechime.
Potrivit art.164 alin. 4 din Legea nr. 19/2000, pentru perioada de după 1 aprilie 1992 sporul de vechime utilizat la stabilirea punctajelor anuale este cel înregistrat în carnetul de muncă.
Din adeverința nr. 8361/14.05.2008 emisă de SC SA rezultă sporul de vechime după cum urmează:
- pentru perioada 01.11.1982-01.09.1983 - 3%
- pentru perioada 01.09.1983 - 1.11.1987 - 6%
- pentru perioada 01.11.1987 - 01.06.1991 - 9%
- pentru perioada 01.06.1991 - 01.04.1992 - 12%.
În raportul de expertiză apare sporul de vechime după cum urmează:
- pentru perioada februarie 1973 - iunie 1975 - 3%
- pentru perioada noiembrie 1976 - mai 1978 - 0%
- pentru perioada mai 1978 - aprilie 1983 - 3%
- pentru perioada mai 1983 - august 1983 - 5%
- pentru perioada septembrie 1983 - aprilie 1988 - 9%
- pentru perioada mai 1988 - martie 1992 - 12%.
Potrivit art. 164 (3) din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare. Sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor anuale este următorul:
a) perioada 1 martie 1970 - 1 septembrie 1983:
3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5 - 10 ani;
5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10 - 15 ani;
7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15 - 20 de ani;
10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;
b) perioada 1 septembrie 1983 - 1 aprilie 1992:
3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3 - 5 ani;
6% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5 - 10 ani;
9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10 - 15 ani;
12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15 - 20 de ani;
15% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani.
În cauză, se constată că expertul desemnat în cauză nu a calculat în mod corect acest spor.
Astfel, din anexa la raportul de expertiză realizat în cauză de expert rezultă că expertul a avut în vedere un procent de 0% pentru sporul de vechime începând cu luna aprilie 1992.
Este adevărat că în adeverința nr. 8361/14.05.2008 emisă de SC SA sporul de vechime nu mai este indicat după 01.04.1992.
Rezultă astfel că expertul nu a făcut aplicarea prevederilor art. 164 alin. 4 din Legea nr. 19/2000 și nu a verificat înscrierile din carnetul de muncă referitoare la sporul de vechime, fiind necesară suplimentarea raportului de expertiză.
Pe de altă parte, expertul nu a explicat în raportul de expertiză motivul pentru care a avut în vedere un anumit spor de vechime pentru diferite perioade sau nu a avut în vedere nici un astfel de spor.
În ceea ce privește perioada de activitate în grupa I de muncă, se constată că pentru perioada 06.02.1973 - 23.06.1975 și perioada 01.01.1977 - 01.07.1977 expertul a reținut că reclamantul a activat în condiții normale însă, în carnetul de muncă seria - nr. -, pentru aceste perioade, apar înscrise mențiuni potrivit cărora reclamantul a activat în condițiile prevăzute la punctul 62 din Anexa 2 la Ordinul nr. 59/1969 (poziția 8, 11 și 17).
Potrivit prevederilor pct. 62 din Anexa 2 la Ordinul Ministerului Muncii nr. 59/1969 pentru stabilirea locurilor de muncă cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării, se încadra în grupa II de muncă cuprinzând locurile de muncă cu condiții vătămătoare, grele sau periculoase și activitatea continuă de curățire și de reparare a utilajelor și a instalațiilor tehnologice, precum și a recipienților, care se utilizează la fabricarea, prepararea, transportul sau depozitarea produselor chimice (activitate continuă).
Această activitate se regăsește la pct.94 din Anexa II la Ordinul nr.50/1990 încadrată tot în grupa II de muncă.
Potrivit art. 1(1) din Decretul nr.92/1976, "carnetul de munca este actul oficial prin care se dovedește vechimea in munca, vechimea neîntreruptă in munca, vechimea neîntreruptă in aceeași unitate, vechimea in funcție, meserie sau specialitate, timpul lucrat in locuri de munca cu condiții deosebite, retribuția tarifara de încadrare si alte drepturi ce se includ in aceasta.
Față de aceste prevederi și față de prevederile art. 82 alin.2 și art.160 alin. 5 din Legea nr. 19/2000 și pct. 28 lit.a) din subsecțiunea VII, secțiunea B din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000, aprobate prin Ordinul nr. 340/2001 al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, rezultă că datele cuprinse în carnetul de muncă sunt suficiente pentru stabilirea drepturilor de pensie raportat la grupa II de muncă în perioada 06.02.1973 - 23.06.1975 și în perioada 01.01.1977 - 01.07.1977.
Atributul încadrării în grupa II de muncă revenea conducerii societății, care avea informațiile necesare și care era deci în măsură să nominalizeze persoanele cu activitate în grupa II de muncă, potrivit condițiilor concrete în care lucra.
Ca urmare, este responsabilitatea angajatorului încadrarea activității în grupe speciale de muncă a activității desfășurate de fiecare salariat, față de condițiile concrete de desfășurare a acesteia, și câtă vreme înscrierea din carnetul de muncă, în cazul de față, nu a fost anulată, recurenta pârâtă nu poate ignora această mențiune pentru simplul motiv că în opinia sa este eronată.
Se constată că instanța de fond, în legătură cu încadrarea activității în condiții deosebite nu a verificat mențiunile din carnetul de muncă și nici nu le-a comparat cu datele reținute în raportul de expertiză, indicând doar faptul că reclamantul nu a precizat "punctual, ce perioade consideră că au fost omise", fără a da eficiență prevederilor art. 129 alin.5 Cod.pr.civ.
Este adevărat că pentru perioada 06.02.1973 - 23.06.1975 și perioada 01.01.1977 - 01.07.1977 nu se poate reține încadrarea în grupa I de muncă astfel cum susține recurentul, adeverințele prezentate de reclamant (nr. 851/26.04.2006, 8361/14.05.2008 și 8362/14.05.2008,eliberate de SC SA) vizând perioada începând cu luna noiembrie 1977 în care reclamantul a lucrat în cadrul societății Grup a cărei continuatoare este SC SA, perioadă care apare și în raportul de expertiză încadrată în prevederile Legii nr.226/2006. Adeverințele eliberate de SC SA nu pot viza activitatea din perioada 06.02.1973 - 23.06.1975 și perioada 01.01.1977 - 01.07.1977 când reclamantul a activat în cadrul Combinatului de . Chimice ulterior devenit SC SA în baza HG nr. 1213/1990 publicată în Of. nr. 13 bis din 21.01.1991 (punctul 119 din Anexa I).
Totuși, raportul de expertiză nu a avut în vedere toate datele care rezultă din carnetul de muncă în sensul celor arătate anterior iar aceste aspecte trebuie lămurite pentru justa soluționare a cauzei.
Și din acest motiv este necesar să se completeze și să se refacă pentru perioadele în discuție calculele de către expertul desemnat în cauză.
În ceea ce privește beneficiul stagiului suplimentar ca efect al aplicării prevederilor Legii nr. 226/2006 se constată însă că susținerile reclamantului nu sunt întemeiate.
Astfel, potrivit art.78(8) din Legea nr. 19/2000, asigurații care, după îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă, reglementate de prezenta lege, contribuie o anumită perioadă la sistemul public, regăsindu-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 5, beneficiază de majorarea punctajului realizat în această perioadă cu 0,3% pentru fiecare lună, respectiv cu 3,6% pentru fiecare an suplimentar.
Folosind expresia "îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă", legiuitorul a înțeles să acorde acest beneficiu persoanelor care, deși au îndeplinit condițiile de pensionare pentru limită de vârstă, au continuat să contribuie la sistemul public de pensii. Legea nr. 19/2000 stabilește în art. 41 alin. 1 și 2 care sunt aceste condiții cumulative: vârsta standard de pensionare determinată conform alin. 2 și stagiul minim de cotizare.
Prin urmare, chiar dacă asiguratul s-a pensionat anterior îndeplinirii vârstei standard de pensionare prin valorificare beneficiului oferit legea, respectiv cu reducerea vârstei standard de pensionare, stagiul suplimentar se determină tot prin raportare la vârsta standard. A considera că stagiul suplimentar se referă la vârsta standard redusă ar însemna acordarea unui dublu beneficiu asiguratului. Însă, legiuitorul, reglementând în favoarea asiguraților care au desfășurat activitate în condițiile grupei I sau II de muncă, a stabilit că aceștia beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare, fără a reglementa în favoarea acestora și beneficiul majorării corespunzătoare a stagiului suplimentar.
În ceea ce privește "sporul de 50%" invocat de recurent și modul de aplicare a acestuia, se are în vedere că potrivit art.3 din Decretul nr. 388/1976, personalul care lucra pe platformele de foraj sau pe navele maritime cu care se executau lucrările de prospecțiuni geologice, geofizice si geotehnice, precum si alte lucrări sau activități necesare forajului, beneficiau pe timpul efectiv lucrat pe platforme sau nave, de drepturile de retribuire care se acordau la lucrările geologice si de foraj in baza reglementarilor in vigoare, majorate cu 50%.
Așadar, nu era vorba de un spor de 50% aplicat la salariul de încadrare ci de o majorare cu 50% a indemnizației.
Așa cum rezultă din adeverința 8361/14.05.2008 eliberată de SC SA, această majorare a fost aplicată asupra tuturor drepturilor salariale,indicându-se în mod expres că acestea erau constituite din salariu și sporuri.
Ca urmare, expertul trebuie să calculeze drepturile salariale totale ale reclamantului, pentru a determina ulterior punctajul mediu anual, în acest mod, raportat la prevederile legale indicate.
Totodată, expertul trebuie să aibă în vedere elementele prevăzute de Legea nr. 19/2000 pentru determinarea punctajului mediu anual, inclusiv Anexa 3 la această lege.
Având în vedere concluzia Curții pe baza elementelor deja expuse cu privire la necesitatea completării raportului de expertiză efectuat în acuză, restul erorilor de calcul invocate de recurent, fiind erori matematice, care nu implică dezlegarea unor probleme de drept, urmează a fi avute în vedere de instanța de fond la stabilirea obiectivelor suplimentului la raportul de expertiză și în aprecierea probei administrate cu ocazia soluționării acțiunii.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 312 raportat la art. 305 Cod.pr.civ. se va admite recursul și se va trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Constanța pentru suplimentarea probatoriului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul civil formulat de reclamantul, domiciliat în C,-, -A,.A, parter,.1, împotriva sentinței civile nr. 292/19.06.2009 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în C,-, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Constanța.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, la 02 februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - |
Jud.fond:;
jud. - 17.02.2010
- gref.
4 ex./24.02.2010
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
CĂTRE,
TRIBUNALUL CONSTANȚA
Vă înaintăm dosarul nr- al Curții de APEL CONSTANȚA privind recursul civil formulat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 292/19.06.2009 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, având ca obiect contestație decizie de pensionare, întrucât prin decizia civilă nr.31/AS/02.02.2010 Curtea a admis recursul, a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Constanța.
Prezentul dosar conține ____ file și are atașat dosarul cu același nr. al Tribunalului Constanța (178 file).
Președinte complet,
- -
Grefier,
- -
Președinte:Mariana BădulescuJudecători:Mariana Bădulescu, Jelena Zalman, Răzvan Anghel
