Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 332/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR 332/AS
Ședința publică din data de 24 noiembrie 2009
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 2: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 3: Maria Apostol
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în- C, județul C, împotriva sentinței civile nr. 56 din 2 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în C,-, - 3,. B,. 55, județul C, având ca obiect asigurări sociale - contestație decizie pensionare.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 17.11.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea în cauză la data de 24.11.2009, când a pronunțat următoarea hotărâre:
CURTEA
Cu privire la recursul civil de față:
Casa Județeană de Pensii Cad eclarat recurs la 8.04.2009 împotriva sentinței civile nr. 56/2.02.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În fapt:
Prin acțiunea înregistrată inițial sub nr. 312AS/2006 pe rolul Tribunalului Constanța, reclamanta - a formulat contestație împotriva deciziei nr. -/30.06.2005 emisă de Casa Județeană de Pensii C, solicitând anularea actului și obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei din sistemul public, însoțită de buletinul privind evaluarea.
În considerente s-a arătat că decizia comunicată nu are aplicată ștampila cu titulatura instituției pârâte, nu are atașat buletinul de calcul (formularul ) și nici formularul privind datele și elementele care au condus la stabilirea punctajului mediu anual și a stagiului de cotizare.
La termenul din 29.05.2006 s-a arătat că prin prezenta cerere se înțelege să se conteste și decizia nr. -/12.04.2006, iar prin precizările depuse la termenul din 30.04.2007 au fost menționate și criticile de nelegalitate.
S-a arătat de către reclamantă că și în acest caz sunt încălcate prevederile imperative ale art. 2 din Ordinul nr. 525/2002, coroborate cu art. 20 alin. 2 din Normele metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, aprobate prin nr.HG 1550/2004.
Reclamanta a menționat că nu au fost comunicate buletinul de calcul și desfășurătorul privind punctajul mediu anual, că nu au fost întregite la leu fracțiunile de leu, în favoarea pensionarei și că nu se regăsesc datele privitoare la stagiul suplimentar.
S-a apreciat că lipsa, de pe fiecare filă a anexelor deciziei, a ștampilei rotunde și a numărului de cod al persoanei care a emis buletinul de calcul, precum și trimiterea deciziei peste termenul legal de 15 zile de la emitere, prevăzut în art. 7 alin. 2 din nr.OUG 4/2005, constituie un summum de nereguli care lipsesc de eficiență juridică actele emise.
S-a solicitat, pe cale de consecință, anularea și a deciziei din 12.04.2006, cu obligarea Casei Județene de Pensii C la revizuirea din oficiu a greșelilor invocate.
Noi precizări asupra petitului cererii de chemare în judecată au fost aduse la termenul din 5.09.2007, când reclamanta a menționat că nu a fost luată în considerare, potrivit mențiunilor din carnetul de muncă (pag. 14, nr. crt. 5) luna septembrie a anului 1953, calculul punctajului fiind inițiat cu luna noiembrie a aceluiași an.
S-a solicitat să se constate că pentru determinarea punctajului aferent perioadei 01.10.1972-01.09.1973 s-a luat în calcul o valoare greșită a venitului total cuvenit ca urmare a neutilizării sporului de vechime de 10%, în condițiile unei vechimi de peste 20 de ani, astfel cum se prevede în art. 167 alin. 3 lit. "a" din Legea nr. 19/2000.
Prin sentința civilă nr. 393/21.11.2007 a Tribunalului Constanța - secția civilă au fost respinse ca nefondate pretențiile reclamantei, însă prin decizia civilă nr. 68AS/20.05.2008, Curtea de APEL CONSTANȚA -secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale a admis recursul declarat de recurenta reclamantă, a casat hotărârea atacată și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe.
Instanța de control judiciar a reținut, în considerente, că în mod greșit tribunalul a apreciat că reclamanta nu mai era în termen să conteste decizia datată 12.04.2006, cu atât mai mult cu cât precizările necesare, legate de nelegalitatea actului, au putut fi formulate doar după depunerea anexelor acestei decizii.
S-a considerat că în mod eronat instanța de fond a apreciat că în cadrul contestației formulate împotriva deciziei emise pe temeiul nr.OUG 4/2005 nu se pot analiza aspecte referitoare la stagiul contributiv, vechimea în muncă, sporuri și, ca regulă, la orice alte elemente avute în vedere la stabilirea dreptului de pensie. Curtea a reținut, în acest context, că instanța poate verifica în baza dispozițiilor legale corectitudinea calculului punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului Constanța sub nr-, iar la termenul din 14.11.2008 s-a depus întâmpinare de către Casa Județeană de Pensii C, prin care s-a invocat comunicarea formularelor solicitate. Instituția pârâtă a menționat că punctajul mediu anual a fost identic în cele două decizii, întrucât datele avute în vedere au fost cele care fuseseră deja fructificate.
Pârâta Casa Județeană de Pensii Caa rătat că punctajul mediu anual actual, de 1,78706, a fost determinat pe baza documentației existente la dosarul de pensionare.
La termenul din 12.12.2008 și în respectarea dispozițiilor art. 315 Cod procedură civilă s-a pus în discuție completarea probatoriului în sensul efectuării unei expertize contabile judiciare pentru stabilirea punctajului mediu anual, prin raportare la neincluderea în baza de calcul a perioadei 01.10.1953-01.11.1953, nerotunjirea la întreg a veniturilor în favoarea pensionarei, neluarea în calcul a sporului de vechime de 10% începând cu 01.10.1972, precum și stabilirea corectă a punctajului corespunzător stagiului suplimentar și a eventualelor diferențe de drepturi de pensie care rezultă din punctajul mediu anual stabilit prin expertiză și punctajul mediu anual stabilit prin decizia nr. -/12.04.2006.
Reclamanta și-a exprimat în scris opinia potrivit căreia nu achiesează la efectuarea unei asemenea probe, apreciind că pe aspectul calculului punctajului nu se impune formularea părerii unui expert.
Prin concluziile scrise depuse în termenul de pronunțare reclamanta a desfășurat propriul calcul referitor la punctajul mediu, fiind depus și un "raport de revizuire" întocmit de mandatarul părții.
Calculul numărului de puncte corespunzător stagiului de cotizare al reclamantului și al punctajului mediu anual cuvenit în urma procedurii de recalculare a drepturilor de pensie constituie, însă, o chestiune ce nu implică doar interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 77 și 78 din Legea nr. 19/2000, ci în primul rând urmărirea corectitudinii algoritmului, aspect care intră exclusiv în competențele expertului contabil judiciar. Astfel fiind, constatând că după ce s-a dispus asupra acestei probe și asupra onorariului, partea a refuzat să plătească suma și având în vedere că după închiderea dezbaterilor părților nu mai pot depune probe, s-a reținut că în speță sunt incidente prevederile art. 170 alin. 3 Cod procedură civilă.
Este de principiu că pentru cazurile în care instanța urmează să își fundamenteze soluția pe considerentele unei expertize judiciare, devin incidente dispozițiile art. 201 și următoarele Cod procedură civilă, iar în speță, în virtutea rolului activ statuat prin art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă s-a pus în discuție din oficiu și s-a dispus efectuarea unei expertize contabile, fără însă a se nega principiul disponibilității părții în procesul civil și propriile obligații ce îi incumbă reclamantului în temeiul art. 129 alin. 1 Cod procedură civilă.
Acestea sunt considerentele pentru care nu a fost analizată justețea calculelor prezentate la dosar de către reclamantă prin mandatar (inclusiv sub aspectul eventualelor diferențe neachitate), rolul instanței în acest caz rezumându-se la verificarea legalității celor două decizii, prin prisma criticilor punctuale și a respectării prevederilor Legii nr.19/2000.
În speță, controlul jurisdicțional al legalității și temeiniciei deciziilor emise la 30.06.2005 și 12.04.2006 se raportează la următoarele critici regăsite constant în precizările scrise:
- ineficacitatea actelor administrative, determinată de absența unor elemente formale ( ștampilă, nr. de cod al salariatului care a prelucrat datele, lipsa formulatelor tip anexă la decizie, necomunicarea deciziei într-un anumit termen etc.);
- neîntregirea la leu a fracțiunilor, conform art.76 alin. 3 din lege;
- nerecunoașterea și lipsa valorificării stagiului suplimentar, conform art. 78 alin. 8 din lege (inclusiv sub aspectul nemajorării punctajului cu 3,6% pentru fiecare an suplimentar);
- neluarea în calcul a stagiului de cotizare prevăzut de Legea nr. 3/1977 câtă vreme drepturile sale de pensie s-au deschis începând cu 01.09.1990;
- neincluderea în baza de calcul a perioadei 01.09.1953-01.10.1953 ca stagiu de cotizare;
- înregistrarea eronată a sporului de vechime de 7% (față de cel corect, de 10%) pentru perioada 01.10.1972-01.11.1972-corespunzător unei vechimi în muncă de peste 20 de ani.
Prin sentința civilă nr. 56/2.02.2009 pronunțată de Tribunalul Constanțas -a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta -, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C și au fost anulate deciziile nr. -/30.06.2005 și nr. -/12.04.2006, cu obligarea pârâtei să emită o nouă decizie de recalculare a drepturilor de pensie ale reclamantei, în temeiul nr.OUG 4/2005, prin includerea în baza de calcul a unui spor de vechime de 10% pentru perioada 01.10.1972-01.11.1972.
A fost respinsă cererea, sub aspectul celorlalte pretenții.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
1. Cu privire la lipsa efectelor juridice ale deciziilor de pensionare - ca acte administrative cu statut special - determinată de absența unor elemente de ordin formal din conținutul acestora, s-a reținut că această critică este neîntemeiată.
Definiția legală a actului administrativ, statuată cu titlu general prin art. 2 lit. "c" din Legea nr. 554/2004, conferă acestuia forța juridică de a genera, modifica sau stinge raporturi juridice, prin învestirea autorității emitente cu puterea publică.
Prin urmare, decizia de stabilire/recalculare a pensiei, care intră în sfera mai largă a noțiunii de act administrativ (chiar dacă este supusă unei jurisdicții distincte), își produce efectele în măsura în care intră în circuitul juridic, odată cu comunicarea ei către titularul dreptului.
Lipsa anexelor necesare identificării calculului reținut de casa teritorială de pensii sub aspectul stagiului de cotizare/ punctajului nu pot constitui, astfel, temeiul unei anulări a actului, cu atât mai mult cu cât aceste elemente se regăsesc în cuprinsul actului administrativ supus controlului jurisdicțional potrivit art. 87 din Legea nr. 19/2000.
Acest fapt este dovedit de împrejurarea că titularul dreptului poate contesta în instanță decizia emisă de casa de pensii doar în termenul legal, fără ca acest termen să poată fi prorogat până la complinirea eventualelor elemente cu caracter formal invocate de reclamantă.
Ori, este evident că prin caracter inform al actului administrativ, să atragă sancțiunea nulității acestuia, nu se înțelege absența ștampilei ori a altor mențiuni de certificare internă, ci a celor care țin de înseși efectele lui: emitentul, numărul și data emiterii actului, numele titularului dreptului și elementelor de identificare a acestuia.
Pe de altă parte, sunt neîntemeiate și susținerile referitoare la nelegalitatea comunicării deciziei din 12.04.2006 într-un termen mai de 15 zile de la data emiterii sale, acest aspect neimplicând nulitatea sau sancțiunea decăderii, prin prisma art. 7 alin. 2 din nr.OUG 4/2005.
Aceste considerente exclud, așadar, criticile de nelegalitate formulate global de către reclamantă, pe aspectele arătate.
2. Cât privește neîntregirea la leu a fracțiunilor de leu conform art. 76 alin. 3 din Legea nr. 19/2000:
Conform acestui text, " La determinarea cuantumurilor pensiei conform alin. 1 și 2 fracțiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarilor".
Această obligație legală a fost însă respectată de către casa județeană de pensii, întrucât atât la data emiterii deciziei nr. -/30.06.2005, cât și la data stabilirii drepturilor recalculate la 12.04.2006, pensia pentru limită de vârstă în cuantum de 5.281.821 lei ROL (528,1821 lei RON) a fost întregită la leu, cu stabilirea în favoarea reclamantei a unei pensii de 529 lei, iar nu de 528 lei.
Interpretarea indusă de -, potrivit căreia aceste prevederi se aplică prin rotunjirea la leu a sporurilor ori a altor drepturi salariale la momentul calculării punctajului mediu anual, este contrară textului menționat, dar și prevederilor art. 78 alin. 1 teza a II-a din Legea nr. 19/2000.
O asemenea susținere principiul de calcul statuat prin art. 78 din lege, conform cu care numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportareasalariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile,care a constituit baza de calcul a contribuțiilor individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de.
Textul exclude, așadar, "rotunjirea" sumelor regăsite ca atare în carnetul de muncă și în documentele eliberate de angajator, casa de pensii fiind obligată să respecte întru totul și să includă în calcul doar valoarea menționată în aceste documente, fiind de neacceptat denaturarea prin "majorarea în folosul pensionarului" a acestor sume în condițiile în care doar cele înscrise au constituit baza calculului virărilor CAS către buget.
În realitate, textul art. 76 alin. 3 din lege trebuie interpretat în corelare cu alin. 1 și 2, norma referindu-se explicit la "cuantumul pensiei" astfel cum rezultă acesta din înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare cu valoarea punctului de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie ori a recalculării.
Astfel fiind, după cum s-a arătat, în cauză a fost efectuată operațiunea impusă de acest text, beneficiara pensiei primind lunar 529 lei cu acest titlu, iar nu 528 lei.
Pentru aceste considerente, a fost înlăturată ca nefondată această critică de nelegalitate.
3. În privința nevalorificării stagiului suplimentar realizat de reclamantă, în sensul prevederilor de art. 78 alin. 8 din Legea nr.19/2000.
Textul enunțat dispune: " Asigurații care, după îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă, reglementate de prezenta lege, contribuie o anumită perioadă la sistemul public, regăsindu-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 5, beneficiază de majorarea punctajului realizat în această perioadă cu 0,3% pentru fiecare lună, respectiv cu 3,6% pentru fiecare an suplimentar".
Norma este, în acest sens, lipsită de echivoc, în sensul că stagiul suplimentar constituie acea perioadă de stagiu realizată de asigurat până la data depunerii cererii de pensionare, dar după îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă.
Reclamanta a susținut în mod eronat că stagiul suplimentar ar fi echivalent cu diferența dintre stagiul de cotizare realizat de asigurat și stagiul complet reglementat de lege, întrucât atât textul art. 78 alin. 8, cât și precizările aduse acestui text prin Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 19/2000, exclud o asemenea interpretare.
Spre deosebire de stagiul adăugat (care constituie perioada de stagiu realizat după pensionare și care poate fi valorificată în condițiile art. 95 din lege), stagiul suplimentar este realizat până la momentul depunerii cererii de pensionare în condițiile art. 83 din lege, dar după îndeplinirea cumulativă a condițiilor de pensionare prevăzute în Anexa 3 Legii nr. 19/2000 referitoare la vârsta standard și stagiul complet.
Fiind, astfel, exclusă interpretarea făcută de reclamantă, luând în considerare și faptul că asiguratei i-au fost deschise drepturile sub imperiul Legii nr. 3/1977, care stabilea o altă modalitate de calcul a drepturilor de pensie (art. 78 alin. 8 fiind aplicabil doar drepturilor deschise după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, pensiile deschise anterior datei de 01.04.2001 având doar beneficiul recalculării conform nr.HG 1550/2004 și nr.OUG 4/2005), a fost respinsă susținerea legată de nemajorarea punctajului în raport de acest text.
4. Asupra considerentelor privind nesocotirea stagiului de cotizare la care urma să se raporteze punctajul reclamantei, s-a reținut că și acestea sunt nefondate.
Prin deciziile nr. - din 30.006.2005 și respectiv, nr. - din 12.04.2006, Casa Județeană de Pensii Caf ăcut aplicarea prevederilor nr.OUG 4/2005 în sensul evaluării în etapa a II-a, de la 01.07.2005, a punctajului pensiei reclamantei.
Conform art. 1 din nr.OUG 4/2005, " din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, se recalculează în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență".
Textul art. 2 alin. 1 din același act normativ dispune în sensul că: " Recalcularea prevăzută la art. 1 se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, precum și a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență".
În speță, casa de pensii a făcut dovada calculării pensieiprin raportare la stagiul de cotizare de 25 de ani, recunoscut reclamantei la data deschiderii drepturilor conform Legii nr. 3/1977, punctajul astfel stabilit (prin împărțirea la acest stagiu a numărului de puncte realizat) fiind de 1,78706.
5. În privința neincluderii în baza de calcul a perioadei 01.09.1953- 01.10.1953 ca stagiu de cotizare:
În carnetul de muncă al reclamantei, pag. 14 nr. crt. 5, este consemnată mențiunea "Școala de Cadre B", precum și calitatea de elevă începând cu 01.09.1953.
Mențiunea fost efectuată în carnetul de muncă în baza adeverinței nr. 1077/ 18.10.1956 eliberată de unitatea arătată.
Actul atestă că "tovarășa - () a fost eleva școlii noastre în perioada 1 septembrie 1953-31 august 1955" și că documentul a fost eliberat pentru a fi utilizat la stabilirea "vechimii în câmpul muncii".
Potrivit art. 20 alin. 2 pct. 3 din Legea nr. 3/1977, se consideră vechime în muncă și perioada în care o persoană încadrată în muncă a urmat cursuri de pregătire profesională sau politică.
Întrucât reclamantei i-au fost deschise drepturile de pensie în condițiile Legii nr. 3/1977, rezultă că dispozițiile legale anterioare referitoare la vechimea în muncă, asimilate astăzi stagiului de cotizare, urmează a fi respectate, în absența unei prevederi contrare.
Aceste aspecte nu au, totuși, o importanță reală în contextul dat de Legea nr. 19/2000, întrucât ceea ce este supus reevaluării la pensiile deschise sub imperiul Legii nr. 3/1977 este punctajul, iar nu stagiul (vechimea în muncă).
Cât privește, însă, includerea în calculul punctajului mediu anual a perioadei de pregătire politică, instanța va reține că nici în carnetul de muncă și nici în adeverința nr. 1077/1956 nu se regăsesc elementele de calcul privitoare la sumele primite și dacă pentru acestea s-au achitat contribuții CAS la buget.
Ori, în aceste condiții, reevaluarea acestei perioade ține de aplicarea OUG nr. 19/2007 (anume, de la 01.07.2007), care stabilește modul în care se procedează în această situație și care nu va putea fi luată în considerare în critica vizând deciziile emise pe temeiul OUG4/2005, în care se pun în discuție drepturile reevaluate de la 01.07.2005.
Pentru aceste motive nu a fost reținută critica formulată în legătură cu aceste două decizii, referitoare la neluarea în calcul la determinarea punctajului, a perioadei menționate.
6. Cu referire la includerea în baza de calcul a punctajului mediu anual a sporului de vechime de 10% pentru perioada 01.10.1972-01.11.1972:
Mențiunea aflată la nr. crt. 1 pag. 14 din carnetul de muncă indică începerea activității reclamantei ca salariată la Școala de 7 ani nr. 10 C, cu 01.10.1952.
Potrivit art. 164 alin. 3 teza ultimă din Legea nr. 19/2000, sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor anuale este următorul:
a) perioada 1 martie 1970 - 1 septembrie 1983:
3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;
5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;
7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 de ani;
10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani.
Ori, de la 01.10.1972, asigurata îndeplinea cerința înregistrării unei vechimi în muncă de peste 20 de ani, motiv pentru care în mod greșit casa de pensii nu i-a luat în calcul, de la 01.10.1972, un procent de 10 pentru vechime, ci unul de 7.
În raport de toate aceste considerente, s-a admis în parte acțiunea reclamantei -, cu consecința anulării deciziilor nr. -/30.06.2005 și -/12.04.2006, pârâta urmând a fi obligată să emită o nouă decizie de recalculare a drepturilor de pensie ale reclamantei, în temeiul nr.OUG 4/2005, prin includerea în baza de calcul a unui spor de vechime de 10% pentru perioada 01.10.1972 - 01.11.1972.
A fost respinsă ca nefondată cererea sub aspectul celorlalte pretenții.
Critica sentinței prin motivele de recurs a vizat în esență următoarele:
În mod nejustificat a fost admisă cererea reclamantei întrucât aceasta a beneficiat urmare emiterii deciziei de recalculare, de un drept de pensie în mod corect recalculat, prin luarea în calcul a sporului de vechime de 10% pentru perioada 01.10.1972 - 01.11.1972.
În consecință, emiterea unei noi decizii de recalculare în baza sentinței pronunțate de Tribunal conduce în mod nejustificat la o dublă acordare a drepturilor aferente acestui spor de vechime.
În drept, au fost invocate prevederile art. 3041Cod procedură civilă.
Recursul nu este fondat.
Curtea, analizând sentința atacată din perspectiva criticilor formulate prin motivele de recurs îl va respinge ca nefondat pentru următoarele considerente:
Articolul 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 statuează următoarele: "Sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor anuale este următorul:
a) pentru perioada 1 martie 1970 - 1 septembrie 1983
3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;
5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;
7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 de ani;
10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani.
Din cuprinsul Buletinului de Calcul 2 rezultă că în perioada 01.10.1972 - 1 noiembrie 1972 reclamantei i s-a luat în considerare un spor de vechime de 133 lei care are semnificația unui procent de 7% în loc de 10% cât i s-ar fi cuvenit ținând cont de împrejurarea că reclamanta avea o vechime de peste 20 ani în acel moment.
Tribunalul a dispus anularea deciziei de pensionare pe acest considerent și a obligat la emiterea unei noi decizii de recalculare a drepturilor de pensie ținând cont de faptul că sporul de vechime ce trebuia luat în calculul punctajului era în procent de 10% și nu de 7%.
În această situație este lipsită de substanță critica formulată de recurentă nefiind posibilă o dublă acordare a drepturilor aferente acestui spor de vechime, ci de înlocuire a sporului greșit luat în calcul cu cel prevăzut de textul de lege mai sus arătat.
Pe cale de consecință, Curtea, găsind criticile neîntemeiate, va respinge recursul în baza art. 312 Cod procedură civilă, hotărârea atacată fiind legală și judicios pronunțată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul civil declarat de recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în- C, județul C, împotriva sentinței civile nr. 56 din 2 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în C,-, - 3,. B,. 55, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 noiembrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Jud.fond. /
Red.dec.Jud. -
gref.
2 ex./ 11.12.2009.
Președinte:Mariana BădulescuJudecători:Mariana Bădulescu, Jelena Zalman, Maria Apostol
