Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 36/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 36/AS
Ședința publică din data de 1 aprilie 2008
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Maria Apostol
JUDECĂTORI: Maria Apostol, Mariana Bădulescu Jelena Zalman
- - -
Grefier - - -
S-a luat în examinare recursul civil formulat de reclamantul, domiciliat în C,-, județul C, împotriva sentinței civile nr. 369 din 31 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr- (număr în format vechi 467/AS/2006), în contradictoriu cu intimatele pârâteCASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în C,-, județul C șiSC SA, cu sediul în C,-, județul C, având ca obiect asigurări sociale - contestație decizie pensionare (daune morale).
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul reclamant, personal și intimata pârâtă Casa Județeană de Pensii C, prin d-na consilier juridic, în baza delegației nr. 2439 din 31.03.2008, depusă la dosar, lipsind intimata pârât SC SA
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
Recursul este declarat în termenul legal, motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul reclamant, prezent personal în instanță, semnează cererea declarativă de recurs, redactată și semnată de către dl. avocat, fără împuternicire avocațială pentru redactarea recursului depusă la dosar.
Reprezentanta intimatei pârâte depune întâmpinare la recurs și învederează că un exemplar al acesteia i l-a comunicat și recurentului reclamant înainte de începerea ședinței de judecată.
Întrebate fiind, părțile arată că nu au acte de depus sau cereri noi de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.
Instanța, luând act de declarațiile părților în sensul că nu sunt înscrisuri noi de depus sau cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Recurentul reclamant, având cuvântul asupra recursului, critică hotărârea recurată învederând că instanța de fond în mod neîntemeiat a respins capătul de cerere privind acordarea daunelor morale. Arată că intimata pârâtă a emis decizia de recalculare a pensie după 15 luni de la data formulării cererii, fiind nevoit să o acționeze în judecată pentru a emite această decizie. Emiterea deciziei cu întârziere l-a afectat indirect întrucât această situație i-a agravat starea de boală dat fiind faptul că, neprimind drepturile de pensie recalculate, nu a fost în măsură să-și asigure la timp tratamentul recomandat de medic. Mai arată că prejudiciul moral constă și în suferințele psihice pe care a fost nevoit să le îndure ca urmare a lipsirii de suplimentul de pensie necesar atingerii unui nivel de trai decent, precum și de atingerea adusă onoarei și demnității cauzată de umilința statului la cozi în fața ghișeelor Casei Județene de Pensii Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată efectuate la instanța de fond, constând în onorariu de expertiză.
Reprezentanta intimatei pârâte, având cuvântul asupra recursului, învederează că prin raportul de expertiză la instanța de fond a fost calculată o diferență în cuantum de 378 lei. Astfel, apreciază că diferența rezultată nu este de natură a cauza un prejudiciu moral recurentului reclamant, care a susținut că a fost împiedicat de către intimata pârâtă să-și procure medicamentele la timp. Referitor la cheltuielile de judecată solicitate de recurent, arată că prin hotărârea pronunțată instanța de fond a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată. Solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii recurate ca fiind legală și temeinică.
Recurentul reclamant, în replică, învederează că intimata pârâtă îi datora o diferență de 50.000.000 ROL.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Reclamantul a contestat decizia de pensionare nr. - din 28 aprilie 2006 emisă de Casa Județeană de Pensii C arătând că nu s-a avut în vedere, ca stagiu de cotizare, perioada studiilor universitare și nu s-au inclus sporurile și indemnizațiile de conducere de care a beneficiat.
Pârâta a depus întâmpinare în care a arătat că pensia a fost corect determinată, avându-se în vedere perioada cursurilor universitare și perioada lucrată în grupa a II-a de muncă, urmând să se recalculeze pensia reclamantului.
La termenul din 1 noiembrie 2006 reclamantul a depus precizări la acțiune arătând că solicită anularea deciziei contestate, obligarea pârâtei să recalculeze pensia având în vedere perioada studiilor universitare, obligarea pârâtei la refacerea fișei de pensie, obligarea pârâtei să emită o nouă decizie de pensionare, obligarea pârâtei la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de daune morale.
În completarea motivării a arătat că este bolnav iar modul în care i-a fost calculată pensia l-a obligat să facă numeroase demersuri și deplasări la sediul pârâtei.
Ulterior, pârâta a depus două noi decizii de stabilire a pensiei reclamantului.
Instanța de fond a administrat în cauză proba cu expertiza contabilă pentru a se stabili care sunt drepturile finale după recalcularea pensiei și care este diferența de pensie care trebuie plătită.
Prin sentința civilă nr. 369 din 31 octombrie 2007 Tribunalul Constanțaa admis în parte acțiunea formulată de reclamant.
A anulat decizia de pensionare nr. - din 28 aprilie 2006.
A obligat pârâta să emită o nouă decizie de pensionare cu includerea studiilor universitare - stagiu asimilat.
A obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 378 lei cu titlu de diferențe cuvenite până la data de 3 ianuarie 2007.
A respins capetele de cerere privind refacerea fișei de pensie și obligarea pârâtei la plata daunelor morale, ca nefondate.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut următoarele aspecte:
Prin decizia de pensionare nr. - din 28 aprilie 2006 emisă de Casa Județeană de Pensii C s-a stabilit în beneficiul reclamantului dreptul la o pensie în cuantum de 4.991.811 lei vechi corespunzător unui stagiu de cotizare complet de 30 ani. Punctajul mediu anual a fost stabilit la 1,86560.
La termenul din 13 decembrie 2006 pârâta, prin reprezentant, a depus la dosar noua decizie de pensie - nr. - din 7 decembrie 2006. Aceasta stabilea un punctaj mediu de 3,09816 și un stagiu de cotizare de 48 ani, 11 luni și 1 zi, rezultând o valoare a pensiei de 916 lei începând cu 1 septembrie 2005.
Anterior termenului din 14 martie 2007 pârâta, prin reprezentant, a depus la dosar o nouă decizie de pensie - nr. - din 3 ianuarie 2007 prin care s-a revizuit decizia nr. - din 7 decembrie 2006. Această din urmă decizie stabilea un punctaj mediu de 3,19555 și un stagiu de cotizare de 48 ani, 11 luni și 1 zi, rezultând o valoare a pensiei de 945 lei începând cu 1 septembrie 2005.
În aceste condiții, la termenul din 14 martie 2005 reclamantul, prin reprezentant, a solicitat proba cu expertiza pentru a determina care sunt drepturile finale după recalcularea pensiei și care este diferența de pensie care trebuie plătită.
Potrivit art. 164 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă, astfel:
a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;
b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;
c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.
La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salarii, se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salarii se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate
în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
În conformitate cu art. 38 alin 1 lit. b din Legea nr. 19/2000, în sistemul public se asimilează stagiului de cotizare și perioadele necontributive, denumite perioade asimilate, între care și perioada în care beneficiarul a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora.
Reclamantul a depus Diploma nr. 35154 din 8 aprilie 1955 eliberată de Institutul I - Facultatea de Electrotehnică, secția industriei și agriculturii, din care rezultă că a absolvit această facultate.
De asemenea, a depus adeverința nr. 7554 din 28 septembrie 2005 eliberată de SA C din care rezultă indemnizațiile de conducere de care a beneficiat.
S-a stabilit prin raportul de expertiză întocmit în cauză, că prin ultima decizie de pensionare s-a luat în calcul și perioada studiilor universitare, neindicându-se nicio altă eroare de calcul. Expertul a determinat o valoare a drepturilor restante de 1.407 lei. În urma obiecțiunilor formulate de pârâtă, care a probat plata unei părți din drepturile restante de pensie, prin răspunsul la obiecțiuni expertul a stabilit un rest de plată de numai 387 lei.
În soluționarea cererii, instanța a avut în vedere concluziile raportului de expertiză.
Întrucât sesizarea instanței a vizat decizia de pensionare nr. - din 28 aprilie 2006, iar stagiul asimilat, constând în perioada cursurilor universitare nu a fost avut în vedere la emiterea acestei decizii ci doar ulterior, această decizie a fost anulată cu obligația pârâtei de a emite o decizie care să aibă în vedere și această perioadă.
De asemenea, a fost obligată pârâta să achite drepturile restante în cuantumul stabilit de expert a se fi înregistrat până la data de 3 ianuarie 2007.
A fost respinsă, însă, cererea de refacere a fișei de pensie întrucât, a apreciat instanța de fond, aceasta constituie o operațiune administrativă care este anterioară și subsumată operațiunilor de emitere a unei noi decizii corecte sub aspectul stabilirii perioadei contributive.
S-a respins capătul de cerere care viza daunele morale, reținându-se că determinarea greșită a pensiei a cauzat reclamantului un anumit disconfort și l-a determinat să efectueze anumite demersuri pentru rezolvarea situației sale dar, prezenta hotărâre constituie o satisfacție morală suficientă.
Reclamantul nu a probat alte împrejurări deosebite, care să îi fi provocat suferințe morale de asemenea natură încât să justifice acordarea unei reparații morale, contrar art. 1169 din Codul civil.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, care a formulat critici numai cu privire la modul de soluționare al capătului de cerere referitor la daunele morale.
Arată recurentul că instanța nu a luat în considerare tardivitatea cu care i s-a soluționat cererea de către Casa Județeană de Pensii, respectiv după 15 luni de la data la care a intrat în posesia tuturor actelor.
Tocmai această atitudine i-a cauzat prejudicii, iar prejudiciul constă în suferințele psihice pe care le-a îndurat, lipsindu-i suplimentul la pensie necesar atingerii unui nivel de trai aproape decent.
Recurentul mai arată, de asemenea, că, fiind bolnav, a avut nevoie să apeleze la împrumuturi pentru a face față cheltuielilor cu medicația și că a fost umilit deoarece era obligat sa stea la cozi în fata ghișeelor intimatei.
Prin întâmpinare, Casa Județeană de Pensii Cas olicitat respingerea recursului ca nefondat arătând că nu se impunea admiterea cererii privind daunele morale deoarece nu a fost dovedită legătură dintre prejudiciul suferit și fapta ilicită săvârșită cu vinovăție de către Casa Județeană de Pensii
Recursul este fondat, urmând să fie admis pentru următoarele considerente:
Reclamantul a solicitat obligarea Casei Județene de Pensii C la plata daunelor morale în valoare de 5.000 lei, daune care se raportează la întârzierea cu care s-a dat curs cererilor de recalculare a pensiei.
Instanța constată ca reclamantul s-a adresat Casei Județene de Pensii C cu mai multe cereri de recalculare a pensiei sale, respectiv, la datele de 28 iulie 2005, 30 septembrie 2005 și 10 ianuarie 2006.
Rezolvarea acestora a venit abia în luna ianuarie 2007, când a fost emisă decizia nr. - din 3 ianuarie 2007, întârzierea fiind substanțială.
Natura despăgubirilor și cuantumul lor a făcut obiectul precizărilor de la termenul din 1 noiembrie 2006, când s-a solicitat obligarea pârâtei la plata daunelor morale în valoare de 5.000 lei reprezentând echivalentul prejudiciului pe care creditorul îl suferă ca urmare a executării cu întârziere a obligației.
Ele au menirea de a compensa prejudiciul suferit de creditor pentru executarea cu întârziere a obligației de către debitor și pot fi cumulate cu executarea în natură a obligației.
Nu se poate reține că reclamantului nu i s-au produs suferințe din moment ce se afla într-o stare avansată de boală care presupunea o intervenție chirurgicală pentru care acesta nu dispunea de resurse financiare.
Prin urmare, nu se poate reține că reclamantul nu a înregistrat un prejudiciu și că nu este îndreptățit la plata daunelor solicitate, atâta vreme cât acesta a primit o recalculare a drepturilor la pensie abia în ianuarie 2007, adică după aproximativ 17 luni de la data înregistrării cererii.
Chiar dacă drepturile la pensie se achită retroactiv, începând cu data de la care reclamantul este îndreptățit, aceasta nu acoperă în întregime prejudiciul reclamat deoarece sumele cuvenite și neîncasate înainte de ianuarie 2007 nu mai au aceeași valoare la momentul la care se încasează, ca urmare a inflației intervenită în decursul acestei perioade mari de timp.
De asemenea, nu trebuie uitat că, în toată această perioadă, reclamantul a fost lipsit de singura sursa financiară care ar fi putut să-i asigure un trai decent și să achite medicația necesară, mai ales că a suferit intervenții chirurgicale costisitoare.
Raportând dispozițiile art. 998 - 999 cod civil la situația de fapt arătată, Curtea constată ca reclamantul este îndreptățit la repararea prejudiciului
suferit ca urmare a executării cu întârziere a obligației de către Casa Județeană de Pensii C, iar prima instanță a respins acest capăt de cerere în mod nejustificat.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, va fi admis recursul și modificată în parte sentința civilă atacată în sensul obligării pârâtei la plata sumei de 2.000 lei cu titlu de daune morale, această sumă fiind apreciată ca suficientă în raport de prejudiciul suferit de reclamant.
PENTRUA CESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul civil formulat de reclamantul, domiciliat în C,-, județul C, împotriva sentinței civile nr. 369 din 31 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr- (număr în format vechi 467/AS/2006), în contradictoriu cu intimatele pârâteCASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în C,-, județul C șiSC SA, cu sediul în C,-, județul
Modifică în parte sentința în sensul că obligă la plata daunelor morale în cuantum de 2.000 lei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 1 aprilie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Maria Apostol, Mariana Bădulescu Jelena Zalman
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud. fond -,
Red. dec. jud. -/18.04.2008
gref. -
4 ex./18.04.2008
Președinte:Maria ApostolJudecători:Maria Apostol, Mariana Bădulescu Jelena Zalman
