Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 4419/2010. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
- ROMANIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.3108/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.4419/
Ședința publică din data de 16 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR 2: Ilie Nadia Raluca
JUDECĂTOR - -
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului împotriva sentinței civile nr.1558 din data de 25.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.25971/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-contestator OG - având ca obiect "contestație decizie pensionare".
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul-contestator OG personal, lipsind recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează Curții faptul că intimatul-contestator a depus la dosar prin serviciul "registratură" al secției la data de 04.06.2009 întâmpinare, având atașate un set de înscrisuri, în dublu exemplar, acte procedurale necomunicate părții recurente.
Intimatul-contestator arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții intimate asupra recursului formulat în cauză.
Intimatul-contestator solicită respingerea recursului declarat de recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului B, ca nefondat, pentru motivele dezvoltate în întâmpinare. Fără cheltuieli de judecată. Depune concluzii scrise.
Curtea declară închise dezbaterile potrivit dispozițiilor art. 150 Cod proc. civ. și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului constată următoarele:
Prin contestația înregistrată la data de 02.07.2008 pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr.25971/3/AS/2008, - a solicitat anularea deciziei nr. -/15.04.2004 privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă emisă de intimata Casa de Pensii a Municipiului B și obligarea intimatei să emită o nouă decizie de pensie în care să fie corect determinat cuantumul drepturilor de pensie, pe baza tuturor veniturilor obținute din muncă.
Prin sentința civilă nr. 1558/25.02.2009, Tribunalul Bucureștia admis în parte acțiunea formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului B, a obligat intimata să procedeze la recalcularea drepturilor de pensie ale contestatorului prin valorificarea veniturilor suplimentare menționate în adeverința nr. 710/04.06.2008 și 711/04.06.2008 emise de SC SA, începând cu data de 01.07.2008, a obligat intimata să procedeze la recalcularea drepturilor de pensie ale contestatorului prin valorificarea sporului menționat în adeverința nr. 2826/12.03.2008 emisă de Institutul Național de pentru Fizică și Inginerie " ", a mențiunilor din adeverința nr. 2828/12.03.2008 emisă de Institutul Național de pentru Fizică și Inginerie " ", a mențiunilor din adeverința nr. 1- 4845/28.11.2001 emisă de SC SA, a mențiunilor din adeverința nr. 24991/22.11.2001 și nr. 24992/22.11.2001 emise de SC SA - Sucursala B, începând cu 01.04.2008.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că este beneficiarul unei pensii stabilită în baza Legii nr. 19/2000, conform mențiunilor din copia deciziei de pensionare nr. -/14.01.2002 emisă de Casa de Pensii Sector 3 privind acordarea pensiei anticipată parțială. Prin decizia nr. -/15.04.2004 emisă de Casa de Pensii Sector 3, contestatorului i s-a stabilit dreptul la pensia pentru limită de vârstă, începând cu data de 12.07.2003.
Prin cererea înregistrată sub nr. -/05.06.2008 la Casa de Pensii Sectorul 3, contestatorul a solicitat recalcularea drepturilor de pensie prin valorificarea veniturilor suplimentare evidențiate în adeverințele nr. 710/04.06.2008 și nr. 711/04.06.2008 emise de SC SA. Cererea a fost soluționată prin răspunsul nr. 705/12.06.2008 prin care i s-a comunicat faptul că, în raport de dispozițiile OUG nr. 4/2005, adeverințele depuse nu pot fi luate în calcul la recalcularea pensiei.
Analizând mențiunile din adeverința nr. 710/04.06.2008 emisă de SC SA, Tribunalul a constatat că contestatorul a fost angajatul acestei societăți și a realizat alte sporuri, conform adeverinței de venituri nr. 711/04.06.2008, la retribuția tarifară de încadrare, respectiv la salariul de bază, care au fost incluse în baza lunară de calcul a CAS, conform art. 1 din Decretul nr. 389/1972, potrivit căruia angajatorii au fost obligați să vireze la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut și respectiv net realizat de personalul lor salariat, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri. Pe toată durata angajării au fost achitate lunar cotele de CAS, conform Legii nr. 27/1966, Decretului nr. 389/1972, Legea nr. 63/1972, Decret nr. 232/1989, OUG nr. 31/1998, etc.
In consecință, Tribunalul a considerat că veniturile evidențiate în adeverințe trebuie valorificate în calculul punctajului mediu anual pentru a fi respectat principiul contributivității, instituit de art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite. Valorificarea se impune și prin raportate la dispozițiile art. 78 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, conform cărora numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice. În plus, valorificarea acestor sume în calculul punctajului mediu anual este în concordanță și cu dispozițiile art. 164 din Legea nr. 19/2000 deoarece incidența acestora se analizează prin coroborare cu dispozițiile art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000.
Toate aceste venituri suplimentare la care s-a făcut referire trebuie avute în vedere la calcularea drepturilor de pensie, independent de faptul că regimul juridic al contribuției de asigurări sociale din perioada în care acestea au fost realizate diferă de cel din prezent, pentru că, altfel, în prestația de asigurări sociale stabilită nu s-ar reflecta prețul plătit pentru riscul asigurat.
Tribunalul a constatat și faptul că, prin cererea înregistrată sub nr. -/27.03.2008, contestatorul a solicitat recalcularea drepturilor de pensie prin valorificarea adeverințelor 24992 și nr. 24991/22.11.2001 emisă de - B, adeverința nr. 1-4845/28.11.2001 emisă de, adeverința nr. 2828/12.03.2008 emisă de Institutul Național de pentru Fizică și Inginerie " "M, adeverința nr. 2826/12.03.2008 emisă de Institutul Național de pentru Fizică și Inginerie " " În privința acestei cereri intimata nu a făcut dovada soluționării, deși s-a împlinit termenul prevăzut de art. 86 din Legea nr. 19/2000 în care trebuia soluționată.
Din copia adeverinței nr. 2826/12.03.2008 emisă de Institutul Național de pentru Fizică și Inginerie " " rezultat că partea a beneficiat de un spor special de 6,5% în perioada 01.05.1982-30.09.1982 și de 9,5% în perioada 01.10.1982-03.01.1986. Or, potrivit dispozițiilor art. 164 alin.2 din Legea nr. 19/2000, intimata avea obligația de a utiliza în calculul punctajului mediu anual sporurile dovedite prin adeverințele emise de angajator.
Intimata nu a făcut dovada faptului că ar fi valorificat în calcul pensiei nici mențiunile din adeverințele nr. 2828/12.03.2008 emisă de Institutul Național de pentru Fizică și Inginerie " ", în care sunt evidențiate perioade lucrate în grupa a II a de muncă, din adeverința nr. 1-4845/28.11.2001 emisă de SA, în care sunt menționate sporurile de vechime realizate, mai ales că nu s-a făcut nici dovada utilizării acestora în forma prevăzută de lege și faptul că ar fi fost mai favorabil în această formă, din adeverința nr. 24991/22.11.2001 și nr. 24992/22.11.2001 emise de SC SA - Sucursala B, în care sunt evidențiate perioadele lucrate în grupa a II a de muncă.
Prin urmare, față de dispozițiile art. 164 alin. 2 și 3 din Legea nr. 19/2000, față de faptul că la stabilirea punctajului mediu anual trebuie valorificate sporul special și sporul de vechime, precum și faptul că trebuie menționate perioadele lucrate în grupa a II a de muncă, se va dispune obligarea intimatei să procedeze la recalcularea drepturilor de pensie ale contestatorului prin valorificarea sporurilor și veniturilor, începând cu 01.04.2008 (începând cu luna următoare depunerii cererii de recalculare).
În ceea ce privește susținerea în sensul că nu s-ar fi ținut cont de anii lucrați după emiterea deciziei de pensionare anticipată parțială, solicitare inclusă și în cererea înregistrată sub nr. -/27.03.2008, Tribunalul a constatat că între actele atașate cererii, conform mențiunilor din aceasta, nu se regăsesc adeverințele de certificare a stagiilor de cotizare respective. Or, potrivit dispozițiilor art. 78 alin.4 din Legea nr. 19/2000, în forma în vigoare la data depunerii cererii de recalculare, punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin.(1) și (2), se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale.
Prin urmare, pentru a se putea dispune adăugarea stagiilor de cotizare realizate după pensionare, conform mențiunilor din carnetul de muncă, era necesară și depunerea adeverinței de certificare a stagiului de cotizare. În acest sens sunt dispozițiile art. 82 alin.2 din Legea nr. 19/2000, conform cărora cererea de pensionare, împreună cu actele care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială de pensii în raza căreia se află domiciliul asiguratului, coroborate cu dispozițiile art. 95 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, conform cărora cererea de recalculare a pensiei urmează aceleași reguli procedurale privind soluționarea și contestarea, prevăzute pentru cererea de pensionare și cu dispozițiile din Secțiunea B cap. VII referitor la stabilirea și plata pensiilor din nr. 340/2001, pct. 28 lit Conform acestei prevederi, printre actele la care se face referire la art. 82 alin. (2) din lege: a) pentru pensia pentru limită de vârstă, anticipată și anticipată parțială: se regăsește și dovada certificării stagiului de cotizare. Ca atare, în prezenta cauză, nu se poate dispune în sensul solicitat sub acest aspect, partea având posibilitatea de a completa cererea de recalculare prin depunerea respectivelor adeverințe de certificare a stagiilor de cotizare la intimată, în vederea recalculării drepturilor de pensie în baza respectivei cereri.
Din acest motiv și pentru că, pe parcursul procesului, a fost admisă excepția tardivității contestării deciziei nr. -/15.04.2004, acțiunea a fost admisă doar în parte.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs la data de 06.04.2009 intimata Casa de Pensii a Municipiului B, înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 11.05.2009, sub nr-.
Prin motivele de recurs formulate de recurenta-intimata și întemeiate în drept pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod de procedură civilă, cu aplicarea art. 3041Cod de procedură civilă, se solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii criticate în sensul respingerii acțiunii contestatorului - ca neîntemeiată.
Susține recurenta-intimată că drepturile de pensie ale asiguratului au fost stabilite prin valorificarea tuturor adeverințelor depuse la dosar, mai puțin cele din adeverințele emise de SC SA deoarece acestea nu fac obiectul OUG nr.4/2005 și al Legii nr.19/2000, conținând sporuri de acord si prime.
În ceea ce privește adeverințele ce atestă lucrul în grupa a II a de munca, sporul de vechime si sporul special acestea au fost valorificate.
Consideră recurenta că instanța de fond a încălcat prevederile art. 129 alin.5 Cod proc. civ. aceasta având obligația de a "stărui prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeala privind aflarea adevărului.", va putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc". Ori, în cauză, deși nu s-au administrat probe, dat fiind faptul că a fost respinsă solicitarea Casei de Pensii a Municipiului B de amânare a cauzei cu toate că existau motive întemeiate (exista o adresa emisa de conducerea in acest sens), instanța de fond, în virtutea rolului activ, ar fi trebuit sa cerceteze fondul cu mai multa stăruință, pentru aflarea adevărului.
Mai mult decât atât, s-a amânat pronunțarea la data de 25.02.2009 (adică a doua zi), in condițiile in care Casa de Pensii a Municipiului B nu a putut fi prezenta in data de 24.02.2009, iar prin adresa emisă s-a specificat faptul că timp de o săptămâna nu poate fi prezentă.
La data de 04.06.2009, intimatul contestator a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Examinând motivele de recurs față de hotărârea recurată și probele administrate în cauză, cercetând pricina sub toate aspectele deduse judecății după cum dispune art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată recursul nefondat pentru următoarele considerente:
Având în vedere motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, Curtea are a verifica susținerea recurentei asupra modului în care tribunalul a aplicat și interpretat textele de lege incidente în cauză, respectiv OUG nr.4/2005 și Legea nr.19/2000, care nu au încadrat veniturile suplimentare obținute în sistem de acord global în categoria sporurilor cu caracter permanent pe baza cărora să se stabilească punctajul anual al asiguratului.
Curtea notează că OUG nr.4/2005 se referă la recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, deci cele stabilite anterior datei de 1.04.2001, prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea prevederilor Legii nr.19/2000. În anexa OUG nr.4/2005, se arată că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual formele de retribuire în acord, pe bază de tarife sau cote procentuale, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare.
Dincolo de faptul că această dispoziție vine în contradicție flagrantă cu principiul contributivității prevăzut de art.2 lit. e din Legea nr.19/2000, dar și cu scopul ordonanței de urgență menționat în preambul, acela de a recalcula pensiile provenite din vechiul sistem public al asigurărilor sociale de stat după principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", acest act normativ nu este incident în cauză deoarece intimatul contestator a beneficiat de o pensie anticipată parțială începând cu data de 29.11.1001, în baza deciziei nr.-/14.01.2002,fiind trecut la pensie pentru muncă depusă și limită de vârstă cu începere din data de 12.07.2003,prin decizia nr. -/15.04.2004 emisă de Casa Locală de Pensii Sector 3.
În consecință, drepturilor de pensie ale intimatului-contestator îi sunt aplicabile doar dispozițiile Legii nr.19/2000, legea generală în materia asigurărilor sociale, ceea ce face superfluă orice discuție referitoare la aplicarea vreunei norme speciale cuprinse în OUG nr.4/2005.
Cât privește motivul de recurs referitor la greșita aplicare de către tribunal a principiului contributivității în cauză, Curtea îl va înlătura. Este de observat că, în procesul de calculare a dreptului de asigurări sociale, recurenta-intimată trebuia să aplice întocmai dispozițiile art.78 din Legea nr.19/2000, adică să determine punctajul anual al asiguratului și cuantumul pensiei. Prin urmare, trebuiau luate în considerare acele sporuri și adaosuri obținute de fostul salariat pe lângă salariul tarifar pentru care sunt îndeplinite două condiții, respectiv dacă au făcut parte din baza de calcul a contribuției de asigurări sociale și dacă s-au plătit contribuțiile la fondul de asigurări sociale.
Ori, forma de retribuire în acord global reglementată de art.2 și următoarele din Legea nr.57/1974 presupunea că retribuirea muncii se făcea "pe baza principiului socialist al repartiției după cantitatea, calitatea și importanța socială a muncii, în funcție de contribuția la dezvoltarea producției materiale și spirituale a întregii societăți, de rezultatele obținute din muncă". Conform art.12 alin.1 din Legea nr.57/1974, salariații erau retribuiți în acord global atunci când o formație de lucru, un colectiv încheia cu unitatea un contract cuprinzând angajamente reciproce, în vederea realizării tuturor sarcinilor ce-i revin pentru executarea unor obiecte ori lucrări, sau pentru obținerea unei producții.
După generalizarea acordului global intervenită începând cu 1.09.1983, în baza Legii nr.2/1983, se prevedea că, pe lângă retribuția tarifară, salariatul beneficia ca parte variabilă a retribuției, de venituri suplimentare, pe calea adaosului de acord, a participării la beneficii, premiilor și a altor stimulente, sporurilor, indemnizațiilor și compensațiilor prevăzute de lege (art.4 din Legea nr.2/1983).
Legea nr.27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de unitate și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat, iar art.1 din Decretul nr.389/1972 dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul salariat.
Prin urmare, legislația în materia pensiilor, cunoscută ca fiind vechiul sistem al asigurărilor sociale de stat, reglementa atât posibilitatea obținerii de către salariat a veniturilor în sistemul acordului global, dar și obligația unităților de a calcula contribuția salariatului pe baza acestor venituri la fondurile de asigurări sociale și de a vărsa această contribuție, cu scopul evident de a fi luate în considerare la data stabilirii drepturilor de pensie. De altfel, dreptul la pensie al tuturor cetățenilor care au desfășurat activitate permanentă pe baza unui contract de muncă și pentru care unitățile au depus contribuția la fondul de asigurări sociale de stat era în mod expres prevăzut de art.3 din Legea nr.3/1977.
Întrucât veniturile obținute de intimatul-contestator în acord global au avut caracter permanent în sensul Legii nr.49/1992, au constituit bază de calcul pentru contribuția de asigurări sociale, iar contribuția individuală a fost achitată după cum atestă fostul angajator SC SA în adeverința nr. 711/04.06.2008 care completează adeverința nr.710/04.06.2008, înscrisuri care fac dovada deplină până la înscriere în fals, aceste venituri trebuie valorificate la recalcularea drepturilor de pensie. Ori, tocmai această prestație de asigurări sociale obținută pe baza contribuției anterioare la fondul de asigurări reprezintă o aplicație a principiului contributivității.
În fine, sub aspectul datei de la care se va face recalcularea, este de menționat faptul că instituția recurentă trebuie să facă aplicarea dispozițiilor art. 169 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, drepturile de pensie recalculate acordându-se cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare, adică, în speță, începând cu data de 01.07.2008.
Considerațiile recurentei asupra rolului activ al instanței de judecată și asupra probelor pe care le poate încuviința pentru aflarea adevărului vor fi înlăturate. Rolul activ al instanței nu poate avea o valoare juridică superioară principiului disponibilității, adică al dreptului și obligației părților de a urmări finalizarea acțiunii civile, dar și de a-și proba pretențiile și apărările, după cum prevede în mod expres art. 129 alin. 1 Cod de procedură civilă.
Urmează așadar a se constata legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate de instanța de fond, iar în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului împotriva sentinței civile nr.1558 din data de 25.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.25971/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-contestator .
OGIrevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - - -
GREFIER
Red./ tehn./2 ex./07.05.2009
Tribunalul București
Judecători fond,
Președinte:Bodea Adela CosminaJudecători:Bodea Adela Cosmina, Ilie Nadia Raluca