Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 5056/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
Format vechi nr.3136/2009
ROMANIA
CURTEA DE APEL B
SECTIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILA NR. 5056/
Ședința publică de la 08 iulie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Cristescu Simona
JUDECĂTOR 2: Uță Lucia
JUDECĂTOR 3: Rotaru Florentina
GREFIER
*********************
Pe rol fiind pronunțarea cererii de recurs formulată de recurentul împotriva sentinței civile nr.1998 din data de 10.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.29900/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatulMinisterul Apărării Naționale,având ca obiect:"contestație împotriva deciziei de pensionare".
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la 24 iunie 2009 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 01 iulie 2009 și apoi la data de 08 iulie 2009, când a dat următoarea decizie.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului dedus judecății, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1998 din data de 10.03.2009, pronunțată în dosarul nr.29900/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a respins cererea formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimatul Ministerul Apărării, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Până la data de 15.08.2001, contestatorul a avut gradul de locotenent-colonel, iar în ultima zi de activitate fost înaintat la gradul de colonel, potrivit Ordinului Ministrului Apărării Naționale nr. MP 1034/09.08.2001.
Acesta a fost înscris la pensie militară de stat cu începere din data de 1.09.2001, în baza Legii nr. 164/2001.
Ulterior, în datele de 01.10.2004, 01.10.2005 si 01.02.2006, pensia militară a fost actualizată potrivit art. 48 din Legea nr. 164/2001.
Constatând că solda de funcție a contestatorului a fost calculată greșit, în raport de gradul de colonel, iar nu în funcție de gradul de locotenent-colonel pe care contestatorul l-a avut efectiv până la data trecerii în rezervă, s-a procedat la recalcularea pensiei pe baza coeficientului maxim de ierarhizare 3,30, conform anexei nr. 1 lit. A pct. 9 din Legea nr. 138/1999 - forma în vigoare la data de 1.02.2006.
Ca urmare, pensia militară a contestatorului s-a diminuat de la data de 01.02.2006.
Au fost emise deciziile nr. -/03.05.2008 (prin care s-a stabilit o pensie de 1926 lei, cu începere din 1.02.2006) și nr. 138/17.05.2006 (prin care s-a stabilit un debit de 6559 lei, reprezentând pensie încasată necuvenit pentru perioada 01.10.2004-01.04.2006), contestate în prezenta cauză.
Prima instanță a constatat că, potrivit art. 48, alin. 1 lit. a) din Legea nr. 164/2001, cuantumul pensiilor militare se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad sau solda funcției maxime îndeplinite, potrivit gradului militar și funcției maxime avute la data trecerii în rezervă, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condițiile prevăzute la art.22 - 25, 33 și art. 78 alin. (1). Cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă luată în considerare la calculul pensiei.
Din textul legal de mai sus rezultă, a mai reținut Tribunalul, că pensia se actualizează la fiecare majorare, atât a soldei de grad, cât și a soldei de funcție.
Actualizarea pensiei presupune că se recalculează solda lunară brută pe care ar primit-o reclamantul, dacă ar fi fost în activitate, în cuprinsul acesteia intrând atât solda de grad, cât și solda de funcție.
Din cuprinsul deciziei nr. 322/21.07.2006, s-a stabilit că, la actualizările pensiei contestatorului, s-a ținut seama atât de solda de grad, cât și de solda de funcție, iar nu doar de solda de funcție, cum în mod eronat a susținut contestatorul.
În ceea ce privește modul de calcul al soldei de grad, instanța de fond a constatat următoarele:
Potrivit art.9, alin. 1 din Legea nr. 138/1999, coeficienții de ierarhizare a soldelor de grad sunt prevăzuți în anexa nr. 1 lit.
Potrivit anexei nr. 1 lit. Caa celuiași act normativ (forma în vigoare data de 01.02.2006), pentru gradul de colonel avut de contestator până la data trecerii în rezervă, coeficientul de ierarhizare era de 1,80.
La actualizările pensiei contestatorului s-a ținut seama exact de acest coeficient.
În ce privește solda de funcție, potrivit art. 48 alin 1 lit. a) din Legea nr. 164/2001, la actualizarea pensiilor, se va avea în vedere solda funcției maxime avute la data trecerii în rezervă.
Din înscrisurile de la dosar (inclusiv din fișa de pensie), a rezultat că funcția efectiv exercitată de reclamant la data trecerii în rezervă a fost aceea de șef al Muzeului Militar Național - Filiala C, această funcție fiind corespunzătoare gradului de locotenent-colonel, grad pe care de altfel contestatorul l-a avut pe parcursul ultimei luni de activitate.
A mai reținut prima instanță că, la actualizare, se are în vedere funcția avută, adică funcția efectiv exercitată până la data trecerii în rezervă, și nu funcția pe care contestatorul ar fi putut să o exercite în raport de gradul militar pe care l-a avut.
Odată cu dobândirea gradului de colonel, reclamantul ar fi avut dreptul Ia ocuparea unei funcții superioare, însă, contestatorul nu a exercitat niciodată o funcție corespunzătoare gradului militar d e colonel, deoarece dobândirea acestui grad s-a făcut chiar în ziua în care a fost trecut în rezervă - 5.08.2001, pe de o parte, iar pe de altă parte, chiar dacă acesta ar fi continuat activitatea pe aceeași funcție și după data dobândirii gradului de colonel, tot nu ar fi avut dreptul la o altă soldă de funcție.
S-a mai reținut că, potrivit dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 138/1999, ofițerii cărora le expiră stagiul în grad și îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea nr. 80/1995, dar nu pot fi înaintați în grad din lipsă de funcții, au dreptul la 75% din diferența dintre solda gradului imediat superior și solda gradului pe care îl au, iar după expirarea încă o dată a stagiului prevăzut de Legea nr. 80/1995, ofițerii în cauză au dreptul la solda gradului imediat superior. Sumele ce se acordă în aceste condiții se includ în solda de grad. Aceste drepturi se acordă începând cu data stabilită pentru înaintările în grad, până la data obținerii gradului imediat superior, fără a se mai cere îndeplinirea în continuare a condițiilor care au determinat acordarea lor.
Concluzia Tribunalului a fost în sensul că singurul element salarial care este influențat de gradul militar superior este solda de grad, solda de funcție rămânând cea aferent funcției efectiv exercitate. Aceasta se calculează în raport de gradul militar inferior cerut pentru ocuparea funcției.
Față de aceste motive, instanța de fond a constatat că în mod corect, intimatul a recalculat solda de funcție a contestatorului in raport de gradul militar inferior cerut de lege pentru ocuparea funcției, adică în raport de gradul de locotenent-colonel, aplicând coeficientul maxim de ierarhizare de 3,30 prevăzut pentru aceste funcții, cu consecința diminuării pensiei și a reținerii debitului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs motivat, în termenul legal, contestatorul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 9 și 3041din Codul d e procedură civilă, recurentul a arătat, în esență, următoarele:
Prima instanță a interpretat greșit dispozițiile art. 48 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 164/2001, în sensul că nu a ținut seama de faptul că, pentru actualizarea soldei de funcție, trebuie avut în vedere cel mai mare dintre cele două elemente: gradul sau funcția avută la data trecerii în rezervă, oricare ar fi fost mai mare.
În mod eronat, a mai arătat recurentul, atât Tribunalul, cât și intimatul au reținut că funcția exercitată în momentul ieșirii la pensie a fost de locotenent - colonel și nu de colonel, iar actualizarea soldei de funcție trebuia să se facă raportat la coeficientul soldei de locotenent - colonel (3,30) și nu de colonel (4,30).
Or, a mai susținut recurentul, potrivit dispozițiilor art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001, până la modificare sa prin Legea nr. 479/ 2003, la actualizarea pensiei militare trebuia să se țină seama exclusiv de gradul militar avut, nu și de funcție. Textul art. 48 alin. (1) lit. a) din nr. 164/ 2001, după modificarea sa de nr. 479/ 2003 și până în prezent, are următorul cuprins:
Prin actuala formulare se poate înțelege că actualizarea pensiei nu se mai face numai în funcție de gradul avut la data trecerii în rezervă (ca până atunci) ci în funcție de cea mai avantajoasă bază de calcul (grad sau funcție) avută la data trecerii în rezervă.
Această formă a art. 48 din lege are, fără îndoială, un caracter reparatoriu pentru foștii salariați ai MApN, care au ieșit la pensie din funcții mai înalte decât gradul pe care îl dețineau; însă textul legal nu poate avea, în același timp, și un caracter punitiv, condiționând ca actualizările pensiilor să se facă ținând cont numai de nivelul (gradul) funcției avute la data trecerii în rezervă.
Acest lucru reiese foarte clar din ultima teză a textului legal sus citat, care se referă expres la "cea mai avantajoasă bază de calcul".
În concluzie, a arătat recurentul, și după intrarea în vigoare a Legii nr. 479/ 2003, actualizarea pensiei s-a făcut, în mod corect, luându-se în calcul gradul militar avut la data trecerii în rezervă - colonel - și nu nivelul (gradul) funcției avute la aceeași dată - lt. colonel -, cum în mod greșit a apreciat instanța de fond.
În plus, s-a susținut că, deși art. 48 vorbește de o opțiune pe care cadrele militare sunt chemate să o facă, și nu altcineva în locul lor, recurentul nu a fost înștiințat niciodată despre posibilitatea exercitării acestui drept.
Totodată, interpretarea dată de prima instanță dispozițiilor 48 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 164/2001, cu consecința diminuării cuantumului pensiei este în contradicție cu spiritul legislației în materia drepturilor de pensie.
În recurs nu au fost administrate probe.
Intimatul nu a depus întâmpinare.
Analizând întregul material probator administrat în cauză prin prisma criticilor formulate, precum și sub toate aspectele, conform art. 3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Recurentul este beneficiarul unei pensii militare de serviciu, stabilite conform prevederilor Legii nr. 164/2001, fiind trecut în rezervă la data de 1.09.2001, cu gradul de colonel și exercitând o funcție corespunzătoare gradului de locotenent-colonel, cu un coeficient de ierarhizare 3,30.
Prin decizia nr. 138/17.05.2006 emisă de Secția pensii militare și drepturi sociale în conformitate cu prevederile art. 56 din Legea nr. 164/2001, s-a stabilit un debit în cuantum de 6559 lei, reprezentând drepturi de pensie încasate necuvenit în perioada 1.10.2004-30.04.2006, ca urmare a faptului că, la actualizările din. 1.10.2004, 1.10.2005 și 1.02.2006, în mod eronat a fost luat în calcul, ca element al soldei lunare brute, un coeficient de ierarhizare al soldei de funcție de 4,30, corespunzător gradului de colonel, și nu un coeficient al soldei de funcție de 3,30, pentru gradul de locotenent-colonel - grad corespunzător funcției efectiv exercitate la data trecerii în rezervă. Prin urmare, în perioada mai sus menționată, recurentului contestator i-au fost plătite drepturi de pensie mai mari decât cele cuvenite.
Ca urmare a procesului de actualizare a pensiei militare, prin decizia de revizuire nr. -/03.05.2006, prin care a fost corectată eroarea, începând cu data de 1.02.2006, cuantumul pensiei recurentului s-a diminuat.
Contestația formulată împotriva celor două decizii a fost respinsă prin decizia nr. 322/21.07.2007 emisă de Ministerul Apărării Naționale - Comisia Contestații Pensii.
Curtea reține că nu pot fi primite criticile recurentului potrivit cărora prima instanță a interpretat și aplicat în mod eronat dispozițiile art. 48 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 164/2001.
Odată stabilit dreptul la pensie, acesta se modifică doar prin recalculare și actualizare, actualizarea fiind posibilă numai în condițiile prevăzute de art. 48 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 164/2001, republicată, ca urmare a majorării soldelor cadrelor militare în activitate.
Potrivit dispozițiilor art. 48 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 164/2001, în forma anterioară modificării aduse prin Legea nr. 479/2003, cuantumul pensiilor militare se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad și/sau solda funcției maxime ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar avut la data trecerii în rezervă, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condițiile prevăzute la art. 22 - 24.
După intrarea în vigoare a Legii nr. 479/2003, textul legal mai sus menționat a primit următoarea formulare: Cuantumul pensiilor militare se actualizează: a) ori de câte ori se majorează solda de grad și/sau solda funcției maxime ale cadrelor militare în activitate, potrivitgradului militar și funcției exercitate,avute la data trecerii în rezervă, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condițiile prevăzute la art. 22 - 24; cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă luată în considerare la calculul pensiei."
Așadar, pensia militară se actualizează prin raportare cumulativ la gradul militar avut la data trecerii în rezervă și la funcția exercitată la data trecerii în rezervă, iar nu alternativ, în funcție numai de unul dintre aceste elemente.
Din economia textului legal în forma sa modificată rezultă că nu poate fi primită susținerea recurentului în sensul că actualizarea pensiei se realizează în raport de elementul cel mai avantajos - grad sau funcție. Posibilitatea de opțiune prevăzută de textul legal aplicabil privește baza de calcul luată în considerare la calculul pensiei, conform prevederilor art. 21 din Legea nr. 164/2001.
În mod corect, instanța de fond a reținut că pensia se actualizează la fiecare majorare, atât a soldei de grad, cât și a soldei de funcție.
În ce privește solda de funcție, potrivit art. 48 alin 1 lit. a) din Legea nr. 164/2001, actualizarea pensiei se realizează în raport de solda funcției maxime avute la data trecerii în rezervă. Așadar, la actualizare se are în vedere funcția avută, adică funcția efectiv exercitată până la data trecerii în rezervă, iar nu funcția pe care contestatorul ar fi putut să o exercite în raport de gradul militar pe care l-a avut.
Așa fiind, este justă concluzia Tribunalului în sensul că singurul element salarial care este influențat de gradul militar superior este solda de grad, solda de funcție rămânând cea corespunzătoare funcției efectiv exercitate.
Pentru considerentele expuse, Curtea constată că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, ce urmează a fi menținută, astfel încât, văzând și dispozițiile art. 312 din Codul d e procedură civilă, urmează a respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul împotriva sentinței civile nr.1998 din data de 10.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.29900/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatulMinisterul Apărării Naționale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.07.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER
Red.:
Dact.: /2ex.
24.08.2009
Jud. fond.:
Președinte:Cristescu SimonaJudecători:Cristescu Simona, Uță Lucia, Rotaru Florentina
