Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 5324/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 3867/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5324R
Ședința publică din data de 5 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Sprînceană Camelia Mioara
JUDECĂTOR 2: Ilie Nadia Raluca
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol judecarea recursului formulat de recurenta Casa de Pensii a Municipiului, împotriva sentinței civile nr.2243 din 18.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.17889/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect "contestație decizie de pensionare".
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Cutea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare, având în vedere că s-a solicitat ca judecata să se desfășoare și în lipsă.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2243 din 18.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.17889/3/AS/2008, a fost admisă, în parte, acțiunea formulată de reclamantul, împotriva pârâtei Casa de Pensii a Municipiului B, a fost anulată deciziile nr.-/20.03.2008, emisă de Casa Locală de Pensii Sector 6 B, nr.-/22.05.2008, emisă de Casa Locală de Pensii Sector 3 B, și a fost obligată pârâta să emită o decizie, prin care să recalculeze pensia de invaliditate cuvenită reclamantului, retroactiv, începând cu data de 01.03.2005, pe baza unui punctaj mediu anual de 0,65845 puncte.
Prin aceeași sentință, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea sub celelalte aspecte.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, prin buletinul de calcul nr.-, emis de Casa de Pensii Sector 6 prin care s-a recalculat pensia în baza OUG nr.4/2005 au fost recalculate drepturile de pensie pentru limită de vârsta cuvenite reclamantului, în conformitate cu prevederile Legii nr.19/2000.
S-a constatat din buletinul de calcul atașat deciziei contestate că, pârâta nu a luat în considerare veniturile suplimentare cu caracter permanent, venituri atestate de adeverințe și carnetul de muncă.
Astfel, veniturile realizate în sistem de acord global, precum și celelalte venituri suplimentare trebuie luate în considerare la calcularea drepturilor de pensie, iar retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce înseamnă că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
S-a arătat că Legea nr.27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat, iar prin art.1 Decretul nr.389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat.
S-a ținut seama că art.78 din Legea nr.19/2000 stipulează că: "punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică" și că dispozițiile art.4 al.2 și 3 precizează că sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care potrivit legislației anterioarei datei de 1.04.2001 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajelor sunt enumerate în anexele ordonanței și că acestea pot fi dovedite prin înscrisurile din carnetele de muncă sau prin adeverințe întocmite conform legii de către foștii angajatori.
În privința formelor de retribuire în acord s-a arătat că se menționează în anexa 1 OUG nr.4/2005 că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare. Aceeași soluție este menționată pentru "alte sporuri care nu au avut caracter permanent".
S-a avut în vedere că la pct.IV din același act normativ, legiuitorul a optat pentru luarea în calcul a oricăror sporuri acordate de către ministerele de resort, conform actelor normative în vigoare în diverse perioade, evidențiate împreună cu salariile aferente în statele de plată și pentru care s-a datorat si s-a virat contribuția de asigurări sociale.
S-a apreciat că, în speță, au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, adică cele de la art.2 lit.e din Legea nr.19/2000, față de cele care decurg din acesta dar nu-l respectă, pentru că soluția contrară ar presupune încălcarea principiului contributivitatii, cu consecința nerealizării scopului avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia.
S-a reținut că formele de retribuire prin acord într-adevăr nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, care conform art.10 din Legea nr.3/1977 era constituită din retribuții tarifare, însă conform reglementărilor aceluiași act normativ dreptul la pensie era recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale ori acestea se stabileau în raport de câștigul brut realizat iar nu de cel tarifar.
S-a precizat că noua reglementare privind calculul drepturilor de pensie, instituită prin Legea nr.19/2000, este construită în jurul principiului fundamental, și anume că orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) au achitat statului contribuții de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei.
De asemenea, s-a motivat că pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei de 01.04.2001, data intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, acest principiu este respectat, iar pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementărilor anterioare, soluția trebuie să fie aceeași, conform principiului "ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet".
Astfel, s-a menționat că "sistemul public se organizează și funcționează având ca bază principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite".
S-a apreciat că ceea ce interesează nu este caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri, ci faptul că statul și-a încasat drepturile la momentul cuvenit, iar când vine rândul asiguraților să primească o contraprestație din partea statului, aceasta trebuie să fie corespunzătoare, pentru a nu se rupe echilibrul raportului juridic dintre părți.
Prin urmare, în prezenta acestei dualități de reglementare, s-a considerat că revine instanței judecătorești sarcina de a hotărî că principiul contributivității afirmat în art.2 din Legea nr.19/2000 și dezvoltat în art.78 alin.1 din același act normativ primează și că, independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri și de faptul că au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, acestea trebuie luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie.
În ședința publică din data de 26.11.2008, s-a dispus întocmirea unui raport de expertiză contabilă cu următoarele obiective: determinarea cuantumului pensiei la data de 1.03.2005 în baza OUG nr.4/2005 cu luarea în considerare a tuturor veniturilor obținute pe întreg stagiu de cotizare; determinarea diferenței dintre pensia ce i se cuvenea și cea efectiv încasată pe perioada 01.03.2005 la zi și stabilirea corectitudinii debitului rezultat din decizia contestată.
De asemenea, în ședința publică din data de 18.02.2009 a fost depus raportul de expertiză prin care s-a stabilit valoarea debitului în sumă de 1473 lei, în raport cu suma de 1547 lei, stabilită de Casa de Pensii, o diferență încasată în plus de 1473 lei, precum și pensia cuvenită la data de 01.03.2005 în suma de 1946,102 lei corespunzătoare pentru un punctaj mediu anual de 0,65845 puncte.
Împotriva acestei hotărâri s-a formulat recurs de către intimata Casa de Pensii a Municipiului B, care a criticat-o pentru nelegalitate și invocând dispozițiile atrt.304 pct.5 și 9.pr.civ. și art.3041pr.civ.
Se susține că hotărârea pronunțată încalcă formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2 pr.civ. și a fost pronunțată cu încălcarea legii. Potrivit considerentelor sentinței, instanța de fond a preluat concluziile raportului de expertiză ad. litteram, transformând în argumente calculele efectuate de expert, fără a motiva de ce a acceptat concluziile expertului.
Analizând actele și lucrările de la dosarul cauzei, în raport de criticile formulate cât și de dispozițiile legale incidente în materie, Curtea reține că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Conform art.105 alin.2 pr.civ. - actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcționar necompetent se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor. În cazul nulităților prevăzute anume de lege, vătămarea se presupune până la dovada contrarie.
Instanța de fond a preluat concluziile raportului de expertiză, la care pârâta nu a formulat obiecțiuni numai în privința diferenței dintre pensia ce i se cuvenea reclamantei și cea efectiv încasată pe perioada 1.03.2005 la zi, în condițiile în care instanța a determinat dispozițiile legale pe baza cărora se stabilește pensia cuvenită și nu expertul.
Față de aceste aspecte, Curtea reține că dispozițiile art.304 pct.5 pr.civ. nu sunt incidente în cauză, pârâta neputând invoca o vătămare a drepturilor sale procesuale și procedurale întrucât raportul de expertiză i-a fost comunicat în termenul legal, iar aceasta nu a înțeles să formuleze obiecțiuni cu privire la modul de calcul efectuat de expert.
În ceea ce privește incidența dispozițiilor art.304 pct.9 pr.civ. Curtea constată împrejurarea că recurenta s-a limitat doar a enunța aceste motiv de modificare a hotărârii judecătorești atacate fără a preciza în concret care sunt dispozițiile încălcate sau aplicate greșit de către instanța de fond.
Examinând pricina prin prisma dispozițiilor art.3041pr.civ. Curtea reține că instanța de fond a stabilit în mod corect că principiul contributivității consacrat în dispozițiile art.2 și 78 alin.1 din Legea nr.19/2000, primează independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri, pentru stabilirea drepturilor de pensie.
Față de aceste considerente, în baza dispozițiilor art.312 alin.1 pr.civ. Curtea va respinge, recursul ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta Casa de Pensii a Municipiului, împotriva sentinței civile nr.2243 din 18.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.17889/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER,
Red:
Dact.: /2ex.
19.10.2009
Jud. fond:;
Președinte:Sprînceană Camelia MioaraJudecători:Sprînceană Camelia Mioara, Ilie Nadia Raluca