Obligație de a face. Decizia 5325/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 5219/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5325R
Ședința publică din data de 5 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Sprînceană Camelia Mioara
JUDECĂTOR 2: Ilie Nadia Raluca
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol judecarea recursului formulat de recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr. 4427 din 25.05.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Civilă, Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.17931/3/AS/2009, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect obligație "de a face".
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul, prin serviciul registratură, a depus la dosar întâmpinare, la data de 28.09.2009.
Cutea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare, având în vedere că s-a solicitat, de către recurentă, ca judecata să se desfășoare și în lipsă.
CURTEA
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.4427/25.05.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B; a obligat pârâta la recalcularea drepturilor de pensie cuvenite reclamantului
începând cu data de 01.12.2005, cu luarea în considerare și a veniturilor atestate de adeverința nr. 1283 din 18.08.2007, fără cheltuieli de judecată.
În considerente a reținut că reclamantul a fost pensionat în baza Legii nr. 3/1977, iar printr-o cerere înregistrată la pârâtă, a solicitat recalcularea pensiei cu valorificarea adeverinței nr. 1283/2007, cerere nesoluționată însă.
Potrivit adeverinței, reclamantul a fost încadrat la Proiect, iar în perioada 01.03.1994-01.12.1996 a lucrat cu J de normă și a primit un salariu lunar care nu apare menționat în carnetul de muncă.
Conform adeverinței, unitatea angajatoare a calculat și virat conform legislației în vigoare contribuțiile de asigurări sociale.
Instanța a apreciat că acțiunea reclamantului este întemeiată și a admis-o, pentru considerentele care vor fi expuse.
Potrivit art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, sistemul public de pensii se organizează și funcționează având ca principiu de bază, printre altele, principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Cum potrivit art. 76 și urm. din lege cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie, iar punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare, se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani, corespunzător stagiului complet de cotizare. Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv, din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună, care se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar, din luna respectivă, comunicat de
Deci esența determinării cuantumului pensiei o constituie contribuția individuală în perioada de cotizare.
În aceste condiții, nu ar putea exista nici un argument pertinent pentru care sumele primite și pentru care s-au virat contribuțiile legale obligatorii, să nu fie avute în vedere la calcularea pensiei, baza de calcul constituind-o tocmai contribuțiile de asigurări sociale plătite.
În consecință, și drepturile de asigurări sociale trebuie să fie corespunzătoare, neputându-se accepta ideea că obligațiile persoanelor de a participa la sistemul public nu au drepturi de asigurări sociale corelative congruente.
Pentru considerentele expuse, instanța a admis acțiunea și a obligat pârâta la recalcularea drepturilor de pensie cuvenite reclamantului începând cu data de 01.12.2005, cu luarea în considerare și a veniturilor atestate de adeverința nr. 1283/18.08.2007 și a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva sus menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Casa de Pensii a Municipiului B, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.
În susținerea recursului, a arătat că reclamantul, prin cererea de chemare în judecată, solicită: recalcularea drepturilor de pensie, cu valorificarea adeverinței nr.1283 din 18.08.2007, în care sunt prevăzute venituri suplimentare provenite din lucrul în acord global.
Sentința instanței de fond este criticabilă sub aspectul analizării probelor administrate, al aplicării greșite a prevederilor legale, dispozitivul acesteia ducând la o îmbogățire fără justă cauză a reclamantei prin încălcarea atât a principiului contributivității, cât și a prescripției dreptului la acțiune.
În ceea ce privește data acordării drepturilor de pensie reclamantei, de către instanța de fond ( din 01.12.2005) recurenta a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, pentru următoarele motive:
- acțiunea a fost introdusă la data de 27.04.2009 pe rolul Tribunalului București;
- din 27.04.2009, respectând termenul general de prescripție de 3 ani conform Decretului nr.167/1958, drepturile trebuiau acordate, cel mult din 27.04.2006 și nu așa cum instanța de fond a dispus din 01.12.2005.
Recurenta a menționat că s-a încălcat și principiul rolului activ al judecătorului, acesta având îndatorirea de a invoca din oficiu încălcarea normelor imperative (cum ar fi excepția prescripției dreptului material la acțiune), precum și îndatorirea de a stărui prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corecta a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.
În ceea ce privește luarea în calcul a sporurilor din adeverința depusă la Sector 4, recurenta a menționat următoarele:
- nu este conformă cu prevederile OUG nr.4/2005, nu îndeplinește condițiile de fond și de formă ( prevăzute de pct. VI din Anexa );
- adeverința nu poate fi valorificată, deoarece nu îndeplinește condițiile de fond și de formă prevăzute de nr.OUG 4/2005 și Ordinul 340/2001 ( Normele metodologie ale Legii nr.19/2000), respectiv art.40: "În situația prezentării și a altor acte de vechime în muncă prevăzute de lege, menționate la art. 160 alin. 5 din lege, acestea trebuie să fie emise cu respectarea prevederilor art. 11 alin. 2 din Decretul nr. 92/1976.
Actele de vechime în munca privind activitatea desfășurata vor cuprinde:
- denumirea unității;
- perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere și de încetare a raportului de muncă, precum și precizarea modului de încadrare - pe durata nedeterminată sau determinata, prin transfer în interesul serviciului sau la cerere;
- menționarea temeiurilor legale pe baza cărora a avut loc încadrarea, modificarea sau încetarea contractului de muncă;
- funcția, meseria sau specialitatea exercitată;
- salariul tarifar de încadrare, precum și alte drepturi ce se includ în acesta.
Actele vor purta număr, data eliberării, ștampila unității, precum și semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest
sens de conducerea unității".
În drept, ținând cont de cele expuse mai sus și de prevederile art.304 pct. 8 și 9 și art. 3041Cod proc. civ. și ale Legii nr. 19/2000 cu modificările și completările ulterioare, OUG nr.4/2005, recurenta solicită admiterea recursului, și a excepției prescripției, modificarea sentinței civile nr.4427 pronunțate în ședința publică din 25.05.2009 de către Tribunalul București - Secția a-VIII-a, în sensul respingerii acțiunii reclamantului, ca netemeinică și nelegală.
Cercetând recursul declarat prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că acesta este fondat.
Astfel, excepția prescripției dreptului material la acțiune este neîntemeiată, față de incidența în speță a prevederilor art. 7 alin. 5 din OUG nr. 4/2005, care dispune că, prin derogare de la prevederile art. 95 și 169 din Legea nr. 19/2000, drepturile de pensie modificate în baza unor acte doveditoare noi față de cele utilizate la recalculare, se acordă de la data plății drepturilor recalculate, cu respectarea termenului general de prescripție, calculat începând cu luna înregistrării cererii.
Or, adeverința nr. 1283/18.08.2007 a fost depusă la Casa de pensii a Sectorului 4 la data de 20.08.2007, în interiorul termenului de prescripție de 3 ani de la data recalculării, anume 01.12.2005, astfel că în mod legal și temeinic a dispus prima instanță ca revizuirea drepturilor recalculate în baza adeverinței, să se facă începând cu această dată.
Cât privește motivele de recurs referitoare la mențiunile pe care trebuie să le cuprindă adeverințele, potrivit pct. VI din Anexa nr. 1 la OUG nr. 4/2005 și art. 11 alin. 2 din Decretul nr. 92/1976, se constată că, deși le-a invocat, recurenta nu a arătat în ce mod acestea nu au fost respectate, mai ales că, adeverința în litigiu respectă cerințele de formă referitoare la denumirea unității, data eliberării, numărul, ștampila, semnătura, precum și pe cele de fond referitoare la perioada în care s-a lucrat, timpul de lucru (J de normă), salariile obținute, pentru care s-a făcut mențiunea calculului și virării contribuțiilor de asigurări sociale, neexistând astfel vreun impediment valabil pentru valorificarea acestor venituri la calculul drepturilor de pensie.
În consecință, potrivit celor expuse, Curtea constată că hotărârea primei instanțe e legală și temeinică, iar recursul, nefondat, urmând a fi respins ca atare, în aplicarea art. 312 alin.1 din pr. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr. 4427 din 25.05.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Civilă, Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.17931/3/AS/2009, în contradictoriu cu intimatul .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.10. 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red:
Tehnored:
2 EX./06.10.2009
Jud. fond:
Președinte:Sprînceană Camelia MioaraJudecători:Sprînceană Camelia Mioara, Ilie Nadia Raluca
