Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 5699/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 4614/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA nr. 5699R
Ședința publică de la 19 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dragoș Alin Călin A -
JUDECĂTOR 2: Nadia Raluca Ilie
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol fiind, soluționarea recursului formulat de către recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B împotriva sentinței civile nr.3078 din data de 10.04.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect "contestație decizie de pensionare".
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimatul prin avocat, ce depune împuternicire avocațială nr.-/16.10.2009, lipsind recurenta Casa de Pensii a Municipiului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin serviciul registratură s-a depus la dosar la data de 16.09.2009, de către intimat, întâmpinare în dublu exemplar.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă avocatului intimatului cuvântul în combaterea recursului.
Intimatul, prin avocat, solicită respingerea recursului declarat de Casa de Pensii a Municipiului B, ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate, conform motivelor expuse în cuprinsul întâmpinării. Fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr- la data de 13.08.2008, reclamantul a chemat in judecata parata CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța sa anuleze decizia nr. -/2008 emisă de Casa de Pensii Sector 3 B și să oblige parata la emiterea unei decizii de pensie prin care sa i se recalculeze pensia pentru limita de vârsta cu luarea in considerare si a sporului pentru lucru sistematic peste program atestat de adeverința nr. 2020 din 03.06.2008 emisă de "", de adeverința nr. 1398 din 06.06.2008 emisă de "" și de adeverința nr. 2241 din 02.06.2008 emisă de - precum și să oblige parata la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de derularea prezentei cauze.
Prin sentința civilă nr.3078/10.04.2009 Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis în parte acțiunea formulata de reclamantul împotriva paratei CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B; a anulat decizia nr. -/2008 emisă de Casa de Pensii Sector 3 B; a obligat parata sa emită o decizie, prin care sa recalculeze pensia pentru limita de vârsta cuvenita reclamantului, retroactiv, începând cu data de 01.08.2008, cu luarea in considerare si a tuturor veniturilor atestate de adeverința nr. 2020 din 03.06.2008 emisă de SC SA, adeverința nr. 1398 din 06.06.2008 emisă de SC SA și adeverința nr. 2241 din 02.06.2008 emisă de - SA; a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiat.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Din buletinul de calcul si inscrisurile atașate se constata ca parata nu a valorificat sporul pentru lucru sistematic peste program atestat de adeverința nr.2020 din 03.06.2008 emisă de "", de adeverința nr.1398 din 06.06.2008 emisă de "" și de adeverința nr.2241 din 02.06.2008 emisă de -.
Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat. Prin art. 1 Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat se dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat. Se observa, așadar, ca pentru toate aceste sume angajatorii calculau si virau contribuții de asigurări sociale, aspect confirmat si de către angajatorul emitent al adeverinței din cauza de fata.
O data reținut acest aspect, se cuvin a fi precizate dispozițiile art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora "sistemul public se organizează si funcționează având ca baza principiul contributivitatii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite".
Acest principiu este dezvoltat in dispozițiile următoare din același act normativ, in secțiunile referitoare la modul de calcul al drepturilor de pensie. Astfel, potrivit art. 78 alin.l din Legea nr. 19/2000 punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.
Prin art. 4 alin. 2 și 3 din OUG nr. 4/2005 legiuitorul se abate de la principiul contributivitatii pe care îl afirmase categoric in Legea nr. 19/2000 si precizează că sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioarei datei de 1.04.2001, au făcut parte din
baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajelor sunt enumerate în anexele ordonanței. Acestea pot fi dovedite prin înscrisurile din carnetele de muncă sau prin adeverințe întocmite conform legii de către foștii angajatori.
Sintetizând, noua reglementare privind calculul drepturilor de pensie, instituita prin Legea nr. 19/2000, este construita in jurul acestui principiu fundamental, si anume ca orice element salarial efectiv incasat pe parcursul intregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul si/sau angajatorul (in funcție de reglementarea in vigoare) au achitat statului contribuții de asigurări sociale, trebuie sa se reflecte in cuantumul pensiei.
Pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei de 01.04.2001, data intrării in vigoare a Legii nr. 19/2000, acest principiu este respectat. Pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementarilor anterioare, soluția trebuie sa fie aceeași, conform principiului "ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet".
diferite asupra chestiunii in discuție intre casele de pensii si instanțele judecătorești sunt generate de inconsecventa legiuitorului.
Pe de o parte, se afirma in art. 2 al legii cadru principiul contributivitatii, mai sus menționat.
Pe de alta parte, același legiuitor limitează fara nicio justificare rezonabila aplicarea acestui principiu, in cuprinsul OUG nr. 4/2005, inlaturand din calculul pensiilor anumite venituri si sporuri obținute anterior datei de 01.04.2001, pe motiv ca nu ar fi avut caracter permanent. Tot in OUG nr. 4/2005 se recunoaște posibilitatea valorificării unor venituri, in măsura in care pentru acestea s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale.
Instanța apreciază ca ceea ce interesează nu este caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri, ci faptul ca statul si-a incasat drepturile la momentul cuvenit, iar cand vine rândul asiguraților sa primească o contraprestatie din partea statului, aceasta trebuie sa fie corespunzătoare, pentru a nu se rupe echilibrul raportului juridic dintre parti.
Prin urmare, in prezenta acestei dualități de reglementare, revine instanței judecătorești sarcina de a hotari ca principiul contributivitatii afirmat in art. 2 din Legea nr. 19/2000 si dezvoltat in art. 78 alin. 1 din același act normativ primează si ca, independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri si de faptul ca au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, acestea trebuie luate in considerare la stabilirea drepturilor de pensie.
Pentru considerentele mai sus expuse, tribunalul, văzând și dispozițiile art. 155 lit. d și f din Legea nr. 19/2000 a apreciat ca fiind întemeiată acțiunea formulată și în baza art. 89 din aceeași lege a anulat decizia nr. -/2008 emisă de Casa de Pensii Sector 3 B și a obligat parata să emită o decizie prin care sa recalculeze pensia pentru limită de vârstă ce i se cuvenea reclamantului, retroactiv, începând cu data de 01.08.2008, cu luarea in considerare si a tuturor veniturilor atestate de adeverința nr.2020 din 03.06.2008 emisă de "", de adeverința nr.1398 din 06.06.2008 emisă de "" și de adeverința nr.2241 din 02.06.2008 emisă de -
Instanța a înlăturat solicitarea reclamantului de obligare a paratei la plata cheltuielilor de judecata, acestea nefiind dovedite, motiv pentru care a respins acest capăt de cerere, ca neîntemeiat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs motivat, în termenul legal, recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Recurenta solicita admiterea recursului, casarea in totalitate a sentinței pronunțate de către instanța de fond, conform art. 304, pct. 4 si 9 precum si art. 304 ind. 1 Cod procedura civila coroborate cu dispozițiile art. 312, alin. (3), teza a II-a Cod procedura civila, rejudecarea in fond a cauzei si respingerea in tot a acțiunii reclamantului si susține că prin hotărârea pronunțata instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești (art. 304, pct. 4 Cod procedura civila), sentința civila fiind data cu incalcarea legii (art. 304, pct. 9 Cod procedura civila).
Motivul de casare prevăzut de art. 304, pct. 4 a figurat si in Codul d e procedura civila din 1948 ("când instanța a depășit puterea ce ii este data prin "), subliniindu-se ca el are in vedere depășirea de către judecători a atribuțiilor conferite prin legi, incursiunea lor in domeniul altor puteri constituite, in dauna ordinii constituționale si a interesului public.
Tribunalul Bucureștia reținut in considerentele sentinței civile recurate ca in mod greșit Casa Locala de Pensii sector 3 nu a luat in considerare sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal de lucru, spor menționat in adeverințele depuse de reclamant, apreciind ca aceasta soluție ar reprezenta o incalcare a principiului contributivitatii statuat in art. 2, lit. e) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale.
In privința veniturilor obținute de cu titlu de spor pentru lucrul sistematic peste programul normal de lucru, conform adeverințelor menționate, se învedereaza următoarele: Potrivit literaturii juridice de specialitate ( -Teoria generala a dreptului", Editura, B, 1994, pag. 163-164), normele juridice se clasifica, dupa sfera aplicării lor, ii norme generale si norme speciale.
Normele generale se caracterizează prin aceea ca au sfera
cea mai larga de aplicabilitate intr-un domeniu sau intr-o ramura de
drept. In domeniul drepturilor de asigurări sociale Legea nr.19/2000 reprezinta dreptul comun.
Normele speciale sunt aplicabile unei sfere restrânse de relații, ele derogând de la dreptul comun ( specialia generalibus derogant). Actele normative referitoare la sporuri sunt, in în domeniul drepturilor de asigurări sociale, norme cu caracter special.
Dat fiind faptul ca normele speciale sunt derogatorii, in
procesul aplicării lor ele cunosc un regim restrictiv, fiind de stricta
interpretare.
Întrucât potrivit nr.OUG 4/2005, aprobata prin Legea nr. 78/2005, norma juridica ce are caracter special, nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual formele de retribuire care nu au avut caracter permanent, obligarea noastră la emiterea unei decizii cu luarea in calcul a veniturilor menționate in cele trei adeverințe este netemeinica si nelegala.
In concluzie, instanța de fond a incalcat principiul juridic conform căruia norma juridica speciala deroga de la cea cu caracter general si se aplica cu întâietate.
Intimatul a formulat întâmpinare, onsiderând ca puterea judecătoreasca are atribuția de a rosti dreptul, adică deține iurisdictio, care - emite unei instanțe de judecata sa tranșeze litigii prin interpretarea legii si a convențiilor încheiate intre părțile aflate in conflict, iar prin actul juridictional, in finalitatea sa, sa tinda la salvgardarea ordinii juridice.
În cauza sunt aplicabile atat Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale - norma generala - cat si OUG nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat - Norma specială.
Chiar daca in OUG nr. 4/2005 - norma speciala - se face vorbire despre faptul ca din calculul pensiilor se inlatura anumite venituri si sporuri obținute anterior datei de 01.04.2001, pe motiv ca nu ar fi avut caracter permanent, in aceeași Ordonanța se regăsesc si reglementari care recunosc posibilitatea valorificării unor venituri, in măsura in care pentru acestea s-au achitat contribuții de asigurări sociale.
De asemenea art. 2 al Legii nr. 19/2000 norma generala in materia asigurărilor sociale vorbește stipulează in mod expres " sistemul public se organizează si funcționează având ca baza principiul contributbutivitatii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite".
Astfel, având in vedere faptul ca pentru aceste venituri, indiferente daca au avut caracter permanent sau nepermanet au fost achitate contribuțiile de asigurări sociale, nu se incalca nici una din normele legale prin luarea lor in calcul la stabilirea cuntumului pensiei.
Se apreciaza astfel ca instanța de fond face practic o coroborare a textelor legale aplicabile in cauza, norme speciale si norme generale, fara sa isi depășească atribuțiile puterii judecătorești prin aplicarea normei generale in defavoarea normei speciale, aceasta facand si o intepretare a dispozitiilor textelor legale in judecarea cauzei.
Pentru toate aceste motive, se solicita respingerea recursului, ca neîntemeiat.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor formulate în cererea de recurs, conform dispozițiilor art. 3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că recursul recurentei-pârâte Casa de Pensii a Municipiului B este nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare:
La stabilirea drepturilor de pensie cuvenite intimatului reclamant, recurenta parata nu a valorificat sumele încasate ca urmare a salarizării în acord global înscrise în adeverința nr. 2020 din 03.06.2008 emisă de SC SA, adeverința nr. 1398 din 06.06.2008 emisă de SC SA și adeverința nr. 2241 din 02.06.2008 emisă de - SA.
Veniturile realizate in sistem de acord global, precum si celelalte venituri suplimentare trebuie luate in considerare la calcularea drepturilor de pensie, pentru următoarele considerente:
Retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat. Prin art. 1 Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat se dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupracâștigului brut realizat de personalul lor salariat.Se observa, așadar, ca pentru toate aceste sume angajatorii calculau si virau contribuții de asigurări sociale, aspect confirmat si de către angajatorul emitent al adeverinței din cauza de fata.
O data reținut acest aspect, se cuvin a fi precizate dispozițiile art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora "sistemul public se organizează si functioneaza avand ca baza principiul contributivitatii, conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite".
Acest principiu este dezvoltat in dispozitiile urmatoare din acelasi act normativ, in sectiunile referitoare la modul de calcul al drepturilor de pensie. Astfel, potrivit art. 78 alin.1 din Legea nr. 19/2000 punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportareasalariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile,sau, după caz, avenitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.
Prin art. 4 alin. 2 și 3 din OUG nr. 4/2005 legiuitorul se abate de la principiul contributivitatii pe care îl afirmase categoric in Legea nr.19/2000 si precizează că sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioarei datei de 1.04.2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajelorsunt enumerate în anexele ordonanței.Acesteapot fi dovedite prin înscrisurile din carnetele de muncă sau prin adeverințe întocmite conform legii de către foștii angajatori.
În privința formelor de retribuire în acord, în anexa 1 OUG nr. 4/2005 se menționează că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare. Aceeași soluție este menționata pentru "alte sporuri care nu au avut caracter permanent".
In aceeași Anexa a OUG nr. 4/2005, la pct. IV, legiuitorul optează pentruluarea in calcula oricăror sporuri acordate de către ministerele de resort, conform actelor normative in vigoare in diverse perioade, evidențiate împreuna cu salariile aferente in statele de plata si pentru cares-a datorat si s-a virat contributia de asigurari sociale.
Apreciem că în speță au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, adica cele de la art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, fata de cele care decurg din acesta dar nu-l respectă, pentru că soluția contrară presupune încălcarea principiului contributivității, cu consecința nerealizării scopului avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia.
Formele de retribuire in acord si celelalte venituri menționate in adeverinta in cauza nu au făcut parte, într-adevăr, din baza de calcul a pensiilor care, conform art. 10 din Legea nr. 3/1977, era constituită din retribuții tarifare, însă conform reglementărilor aceluiași act normativ dreptul la pensie era recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale, or acestea se stabileau si se achitau în raport de câștigul brut realizat, iar nu de cel tarifar.
Sintetizand, noua reglementare privind calculul drepturilor de pensie, instituita prin Legea nr. 19/2000, este construita in jurul acestui principiu fundamental, si anume ca orice element salarial efectiv incasat pe parcursul intregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul si/sau angajatorul (in functie de reglementarea in vigoare) au achitat statului contributii de asigurari sociale, trebuie sa se reflecte in cuantumul pensiei.
Pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei de 01.04.2001, data intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000, acest principiu este respectat. Pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementarilor anterioare, solutia trebuie sa fie aceeasi, conform principiului "ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet".
diferite asupra chestiunii in discutie intre casele de pensii si instantele judecatoresti sunt generate de inconsecventa legiuitorului.
Pe de o parte, se afirma in art. 2 al legii cadru principiul contributivitatii, mai sus mentionat.
Pe de alta parte, acelasi legiuitor limiteaza fara nicio justificare rezonabila aplicarea acestui principiu, in cuprinsul OUG nr. 4/2005, inlaturand din calculul pensiilor anumite venituri si sporuri obtinute anterior datei de 01.04.2001, pe motiv ca nu ar fi avut caracter permanent. Tot in OUG nr. 4/2005 se recunoaste posibilitatea valorificarii unor venituri, in masura in care pentru acestea s-au achitat contributiile de asigurari sociale.
Instanta apreciaza ca ceea ce intereseaza nu este caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri, ci faptul ca statul si-a incasat drepturile la momentul cuvenit, iar cand vine randul asiguratilor sa primeasca o contraprestatie din partea statului, aceasta trebuie sa fie corespunzatoare, pentru a nu se rupe echilibrul raportului juridic dintre parti.
Prin urmare, in prezenta acestei dualitati de reglementare, revine instantei judecatoresti sarcina de a hotari ca principiul contributivitatii afirmat in art. 2 din Legea nr. 19/2000 si dezvoltat in art. 78 alin. 1 din acelasi act normativ primeaza si ca, independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri si de faptul ca au facut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare, acestea trebuie luate in considerare la stabilirea drepturilor de pensie.
In ceea ce privește Decizia nr. 736/2006 prin care Curtea Constituționala, ce produce efectepartes litigantes, a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor mențiunii de la pct. VI din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, considerentele acesteia nu susțin motivele de recurs formulate de Casa de Pensii a Municipiului
Astfel, se arata in aceasta decizie ca "noua legislație privind sistemul public de pensii recunoaște ca stagiu de cotizare vechimea în muncă considerată utilă de legislația anterioară pentru determinarea dreptului la pensie. În mențiunea criticată pentru neconstituționalitate se precizează în mod expres că nu se iau în calcul la stabilirea punctajului mediu anual acele venituri care, potrivit legislației anterioare, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor. Aceste dispoziții nu modifică, cu efect retroactiv, legislația anterioară. Verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanței judecătorești."
Prin aceasta interpretare Curtea Constituționala confirma faptul ca dispozițiile punctului VI din Anexa la OUG nr. 4/2005 nu exclud, de plano, posibilitatea valorificarii veniturilor enumerate in mod exhaustiv la acest punct si ca aplicabilitatea la cazul concret a acestor prevederi legale se stabileste de catre instanta de judecata, in functie de includerea sau nu a acestor venituri in baza de calcul a contribuțiilor de asigurari sociale.
Or, tocmai aceste aspecte constituie obiectul analizei si interpretarii instantei de fond, care a apreciat ca se impune valorificarea acestor venituri suplimentare, deși sunt exceptate expres de pct. VI din Anexa la OUG nr. 4/2005, întrucât angajatorul a atestat ca pentru acestea s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale.
Din cuprinsul adeverinței nr. 1020/04.11.2008 (fila 6 dosar fond) rezulta faptul ca pentru aceste venituri suplimentare s-a plătit contribuția de asigurări sociale.
Așadar, în mod legal și temeinic, cu luarea în considerare a tuturor probelor administrate în cauză, prima instanță a stabilit că și aceste venituri trebuie avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie, în aplicarea cu prioritate a dispozițiilor cu valoare de principiu în materie, astfel că recursul declarat este nefondat și va fi respins ca atare, potrivit art. 312 alin.1 din Codul d e procedură civilă.
Va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B împotriva sentinței civile nr.3078/10.04.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 19 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.:.
Dact.:
2 ex.
28.10.2009
Jud.fond:
Președinte:Dragoș Alin CălinJudecători:Dragoș Alin Călin, Nadia Raluca Ilie
