Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 65/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.65
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 28.01.2008
PREȘEDINTE: Virginia Filipescu
JUDECĂTOR 2: Benone Fuică
JUDECĂTOR 3: Ion Ioneci
GREFIER-- -
-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de recurentul-pârât MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, cu sediul în B, sector 5,- împotriva sentinței civile nr.660/15.02.2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI,cu sediul în B, sector 5,-, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL VRANCEA, cu sediul în F, jud.V, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL GALAȚI, cu sediul în G,-, TRIBUNALUL VRANCEA, cu sediul în FRocșani,-, jud.V și CURTEA DE APEL GALAȚI, cu sediul în- și intimatul-reclamant, domiciliat în F, str.- nr.11, jud.V, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care invederează că a fost depusă la dosar întâmpinare de către intimatul-reclamant în 4 exemplare, după care:
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, rămâne în pronunțare.
CURTEA:
Asupra recursului de față, înregistrat sub nr- la Curtea de APEL GALAȚI - Secția Conflicte de muncă și asigurări sociale.
Prin sentința civilă nr. 660/15.11.2007 a Tribunalului Vrancea, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtele Ministerul Justiției,Curtea de APEL GALAȚI și Tribunalul Vrancea, Parchetul General de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI.
Au fost obligați pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI și Parchetul General de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție să plătească reclamantului despăgubiri reprezentând sporul de vechime aferent perioadei 30.07.2004 - 30.07.2007 actualizate cu rata inflației până la data plății efective.
S-a admis excepția invocată de pârâții Tribunalul Vrancea, Ministerul Justiției și Curtea de APEL GALAȚI și s-a respins acțiunea împotriva acestora pentru lipsa calității procesuale pasive.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Vrancea la nr- reclamantul a chemat în judecată Ministerul Justiției, Curtea de APEL GALAȚI și Tribunalul Vrancea solicitând obligarea pârâtelor la plata drepturilor reprezentând sporul de vechime în muncă, pe perioada 01 iunie 2004- 01 august 2007, sume actualizate cu rata inflației la data efectuării plății.
În motivarea acțiunii a arătat că este pensionar pentru limită de vârstă și vechime completă cu începere de la 01 august 1984. La data pensionării avea vechime în muncă de 49 de ani în funcția de procuror.
Prin intrarea în vigoare a OG nr.83/2000 și a altor acte normative succesive nu a mai beneficiat de sporul de vechime în muncă spor ce nu a mai fost luat în considerare la reactualizarea pensiei de serviciu, reactualizări efectuate potrivit modificărilor legislative privind îndemnizațiile de încadrare.
Cum Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării prin Hotărârea nr.170/2006 a constatat existența unui tratament diferențiat discriminator în ce privește neacordarea sporului de vechime în muncă pentru magistrați și cum potrivit OG nr.137/2000 persoana care se consideră discriminată se poate adresa instanței de judecată pentru despăgubiri și restabilirea situației anterioare reclamantul a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Prin întâmpinare Tribunalul Vrancea și Curtea de APEL GALAȚI au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive întrucât reclamantul nu a fost angajatul acestor instanțe.
Ministerul Justiției prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii întrucât reclamantul în perioada 01 iunie 2004-01 august 2007 era pensionar și nu poate beneficia de spor de vechime nefiind salariat. Ulterior a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive.
Prin precizarea la acțiune reclamantul a chemat în judecată Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI și Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție întrucât reclamantul a fost procuror și nu judecător.
Examinând actele și lucrările dosarului precum și normele juridice incidente în cauză tribunalul reține că acțiunea este întemeiată pentru următoarele considerente:
Reclamantul este pensionar pentru limită de vârstă și vechime completă începând cu 01.08.1984 cu vechime în muncă de 49 de ani în funcția de procuror.
Potrivit art.85 pct.2 din Legea nr.303/2004 pensiile de serviciu ale procurorilor se actualizează anual în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni a procurorilor în activitate.
Prin urmare pensia de serviciu se actualizează în raport de veniturile procurorilor în activitate.
La data pensionării reclamantul a beneficiat la calcularea pensiei de serviciu și de vechimea în muncă
Prin OG nr.83 din 29 august 2000 publicată în Monitorul Oficial din 01 septembrie 2000, intrată în vigoare la 01.10.2000 vechimea în muncă s-a prevăzut în art.33 al.1 și 2 numai pentru personalul auxiliar, art.33 pct.3 stabilind că prevederile aliniatul 1 și 2 nu sunt aplicabile magistraților.
Prin urmare magistrații nu au mai beneficiat de vechimea în muncă și nici pensionarii titulari ai pensiei de serviciu nu au mai beneficiat de acest drept.
Că pensia de serviciu nu a fost micșorată ca urmare a neluării în calcul a vechimii în muncă se datorează nu acestui fapt ci majorării prin acte normative succesive a îndemnizației procurorilor în activitate, îndemnizație la care se raportează permanent pensia de serviciu.
În 2006 prin Hotărârea nr.170 din 06.07. CNCD constată existența unui tratament diferențiat discriminatoriu, considerând că prin eliminarea aplicării prevederilor legale din Legea nr.50/1996 privind sporul de vechime doar în cazul magistraților s-a creat un tratament diferențiat între această categorie profesională și personalul auxiliar de specialitate.
Este adevărat că această hotărâre deși nu a fost contestată în termen de 30 zile la instanța de contencios administrativ a fost revocată de CNCD prin hotărârea nr.250 din 28.08.2006.
Cu toate acestea prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile date în perioada 2005-2007 magistrații au obținut plata sporului de vechime calculat pe ultimii trei ani.
Instanțele judecătorești au reținut că neacordarea sporului de vechime în muncă pentru magistrați constituie încălcarea dispozițiilor Constituției României privitoare la restrângerea prin lege a exercițiului unor drepturi sau a unor libertăți ale cetățenilor. Potrivit art.53 exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns prin lege și numai dacă se impune pentru apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie aplicată în mod nediscriminatoriu, fără a aduce atingere existenței dreptului sau libertății.
Dispozițiile constituționale invocate reprezintă o garanție a protecției juridice a drepturilor omului, restrângerea exercițiului fiind permisă autorităților publice doar pentru situații de excepție și numai condiționat. Chiar dacă restrângerea se poate realiza doar prin lege, acesteia nu îi este permisă atingerea substanței, conținutului normativ decât, dacă se impune pentru situațiile strict limitativ enumerate de dispozițiile constituționale menționate.
Pe de altă parte, un drept deja câștigat, nu poate fi restrâns sau retras printr-un act normativ cu aceeași putere.
Această motivare este valabilă și când se pune în discuție dreptul magistratului pensionar la vechimea în muncă pentru că și aceștia au fost lipsiți de acest drept odată cu intrarea în vigoare a OG nr.83/2000.
Prin urmare, dacă prin hotărâri judecătorești li s-a recunoscut magistraților dreptul la vechimea în muncă și în fapt ei au și încasat efectiv aceste drepturi bănești dreptul la vechimea în muncă trebuie recunoscut și pensionarilor, căci art.85 pct.2 din Legea nr.303/2004 prevăzând actualizarea pensiilor în raport de veniturile magistraților nu impune condiția ca această creștere a veniturilor magistraților în activitate să fie prevăzută numai prin acte normative astfel că pot fi avute în vedere și drepturi recunoscute retroactiv prin hotărâri judecătorești.
A nu recunoaște și dreptul pensionarului magistrat la vechimea în muncă înseamnă a crea o discriminare între aceștia și magistrații în activitate în sensul art.2 din OG nr.137/2000 întrucât tratamentul diferențiat trebuie analizat din prisma unor persoane aflate în situații comparabile și nu neapărat în situații similare.
În aceste condiții trebuie avut în vedere că legiuitorul prin Legea nr.303/2004 i-a așezat într-o situație comparabilă pe pensionari cu judecătorii și procurorii în activitate.
Este de subliniat că beneficiarul pensiei de serviciu în speță reclamantul nu mai poate cere actualizarea pensiei pentru că nu mai este în termen să conteste decizia de pensionare din 2004,2005,2006, dar este în termenul general de prescripția de 3 ani și din acest motiv reclamantul a formulat prezenta acțiune și nu o contestație la decizia de pensionare din 2000 prin care s-a înlăturat vechimea în muncă.
Reclamantul nu are nici calea acțiunii în recalcularea pensiei întrucât potrivit art.169 pct.1 din Legea nr.19/2000 pensia poate fi recalculată prin adăugarea stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia iar potrivit pct.3 pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare celei în carte s-a depus cererea de recalculare.
Prin urmare, recalcularea pensiei se referă la cu totul altă situație fiind vorba de stagii de cotizare neluate în calcul iar drepturile aferente se plătesc numai pentru viitor.
Opinia potrivit cu care pretențiile reclamantului de a i se acorda spor de vechime pentru perioada 2004-2007 nu sunt întemeiate întrucât acesta nu poate beneficia de o sumă care să reprezintă echivalentul sporului de vechime deoarece nu mai era în activitate așa cum prevăd dispozițiile art.1 din Legea nr.45/2007 (lege care a aprobat OG nr.27/2006 și care a introdu sporul de vechime) că ar avea dreptul la actualizarea pensiei potrivit art.2 din acest act normativ nu poate fi reținută.
A reține această opinie înseamnă a invoca și a aplica o lege, respectiv Legea nr.45/2007 la o perioadă în care acest act normativ nu era în vigoare încălcându-se astfel principiul neretroactivității legii civile.
Reclamantul nu și-a întemeiat pretențiile pe dispozițiile Legii nr.45/2007 ci a formulat o acțiune în despăgubire pentru sporul de vechime ce i se cuvenea pentru perioada anterioară intrării în vigoare a acestei legi.
El nu a pretins aceste despăgubiri pentru că a fost în activitate ci pentru că aceste drepturi au fost recunoscute magistraților în activitate, retroactiv, pe ultimii 3 ani și pentru că dispozițiile legale suscitate raportează pensia de serviciu la orice majorare a veniturilor magistraților în activitate.
Faptul că aliniatul 2 din art.1 Legea nr.45/2007 se prevede că sporul de vechime se ia în calcul la actualizarea și recalcularea pensiei de serviciu nu interesează perioada 2004-2007 pentru care reclamantul a solicitat spor de vechime.
Aceste text de lege va fi avut în vedere la actualizarea pensiei reclamantului de la data intrării în vigoare a Legii nr.45/2007 și în viitor, dar nu pentru perioada anterioară intrării în vigoare a acestei legi.
De altfel, există hotărâri judecătorești definitive și irevocabile decizia civilă nr.334/R/18.04.2007 a Curții de APEL GALAȚI, sentința civilă nr.656 din 22.03.2007 a Tribunalului Galați prin care li s-au recunoscut pensionarilor magistrați (, ) dreptul la sporul de vechime pentru perioada 2004-2007.
Pentru toate aceste motive tribunalul a apreciat acțiunea întemeiată urmând a fi admisă așa cum a fost formulată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta MINISTERUL PUBLIC -Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție considerând-o nelegală pentru următoarele motive:
1. A susținut că hotărârea este nelegală deoarece instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești.
În raport de disp. art. 90 din Legea nr. 19/2000,plata pensiei se face lunar, casele teritoriale de pensii transmițând lunar la domiciliul beneficiarilor din România, taloanele de plată a drepturilor de pensie.
Astfel, a considerat că nu avea calitate pentru a plăti drepturi de pensie. 2.Hotărârea a fost pronunțată cu ignorarea dispozițiilor legale în materie, deoarece, aceste sporuri nu se aplică și magistraților pensionari.
În speța de față, nu se poate considera că ar putea fi atrasă răspunderea recurentului pârât pentru neaplicarea unor dispoziții legale care nu erau în vigoare la momentul la care se face referire în motivarea hotărârii judecătorești, acestea fiind adoptate odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 45/2007.
În concluzie, a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea acțiunii.
În drept, a invocat disp.art.304 pct.4 și 9 Cod procedură civilă.
Deși citat legal, intimatul nu s-a prezentat în instanță însă a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat întrucât sentința instanței de fond este legală și temeinică.
Astfel, a considerat că datele pe baza cărora se actualizează pensiile sunt furnizate Casei de Pensii de recurentă.
Analizând hotărârea recurată, atât din prisma motivelor de recurs invocate de către recurentă cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept în conf. disp.art.3041Cod procedură civilă Curtea apreciază că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește calitatea procesuală a recurentei pârâte considerăm că aceasta poate sta în judecată deoarece, prin cererea introductivă de chemare în judecată reclamantul a solicitat obligarea pârâților la plata unor despăgubiri reprezentând sporul de vechime pe perioada 2004-2007 și nu a înțeles să conteste decizia de pensionare cum eronat a înțeles recurenta.
Avându-se în vedere obiectul cererii vizând despăgubiri cuvenite ca urmare a neacordării sporului de vechime pentru perioada sus menționată este evident că recurenta în calitate de ordonator de credite are obligația de a aloca fondurile necesare acordării drepturilor bănești către ordonatorii secundari sau și ordonatorii terțiari de credite.
Însă, în ceea ce privește fondul problemei, respectiv dacă există o stare de discriminare în cadrul magistraților pensionari, apreciem greșită soluția instanței de fond iar al doilea motiv de recurs este întemeiat.
Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, referitor la art.14 din Convenție, a arătat că, diferența de tratament devine discriminare atunci când se induc distincții între situații analoage și comparabile fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă.
Pentru ca o asemenea încălcare să aibă loc, trebuie stabilit ce persoane plasate în situații analoage sau comparabile, în materie, beneficiază de un tratament preferențial și că această distincție nu își găsește nici o justificare obiectivă sau rezonabilă.
S-a mai statuat de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului că, dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Convenție, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situații analoage, fără a oferi justificări obiective și rezonabile, dar și atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără justificări obiective și rezonabile, persoane aflate în situații diferite necomparabile.
De asemenea, art.1 alin.2 din nr.OUG137/2000 instituie principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminări care sunt garantate prin exercitarea dreptului la muncă, la condiții de muncă echitabile, la un salariu egal pentru muncă.
În speța de față, constatăm că nu este vorba de un tratament diferențiat ce se aplică magistratului, așa cum în mod eronat susține prima instanță, ci se realizează o deosebire între magistrații în activitate și magistrații pensionari.
Astfel, potrivit art.31 din Legea 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, pentru vechimea în muncă personalul beneficia de un spor de vechime de până la 25% calculat la salariul de bază brut corespunzător timpului efectiv lucrat.
Acordarea sporului de vechime pentru magistrații în activitate prev.de art.33 din Legea 50/1996 a încetat odată cu adoptarea OUG nr.33/2000.
De asemenea, OUG nr.177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților nu a mai prevăzut acordarea sporului de vechime și nici OUG nr.27/2006. Sporul de vechime pentru magistrații în activitate a fost reintrodus prin art.1 al.1 din Legea 45/2007 de aprobare a OUG nr.27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și alte categorii de personal din sistemul justiției.
Faptul că magistraților în activitate li s-a acordat sporul de vechime prin hotărâri judecătorești pe o perioadă de 3 ani respectiv 2003-2006 nu poate constitui motiv de discriminare între magistrați întrucât atât Legea nr.303/2004, respectiv art.85 cât și normele de aplicare a acestora aprobate prin HG nr.1275/2005 prevăd posibilitatea actualizării pensiilor de serviciu ale magistraților pensionari anual în funcție de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni a magistraților în activitate.
Ori aceste drepturi bănești acordate magistraților prin hotărâri judecătorești au fost acordate cu titlu de despăgubiri urmare a unei discriminări astfel că nu au intrat în calculul veniturilor brute.
În aceste condiții, nu reținem punctul de vedere exprimat de către prima instanță în sensul că și magistrații pensionari trebuie să beneficieze de sporul de vechime în muncă la fel ca și magistrații aflați în activitate.
Din considerentele expuse de către prima instanță rezultă faptul că se face confuzie între pretențiile solicitate de către reclamant cu titlu de spor de vechime în muncă de care nu poate beneficia nicidecum o persoană pensionată, și actualizarea pensiilor potrivit art. 85 pct. 2 din Legea nr. 303/2004, care sunt noțiuni distincte și care trebuie diferențiate și în speța de față.
Nu este cazul constatării unei discriminări întrucât actele normative indicate mai sus prevăd și pentru magistrații pensionari posibilitatearecalculării drepturilor de pensieraportat la creșterea veniturilor magistraților în funcție.
Prin urmare, pretențiile reclamantului de a i se acorda spor de vechime pentru perioada 2004 - 2007 nu sunt întemeiate întrucât acesta nu poate beneficia de o sumă care să reprezinte echivalentul sporului de vechime deoarece nu mai era în activitate.
În ceea ce privește susținerea primei instanțe că există hotărâri judecătorești irevocabile, dând exemplu o decizie civilă a Curții de APEL GALAȚI pronunțată într-o altă cauză, arătăm următoarele.
În primul rând, practica instanțelor nu este recunoscută ca fiind izvor de drept oficial în sistemul de drept românesc.
Singurul mecanism prin care se reglementează practica neunitară este promovarea recursului în interesul legii în condițiile art. 329.pr. civilă iar hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție devine obligatorie pentru instanțe.
Invocarea în considerentele unei hotărâri pronunțată de o instanță, chiar superioară, într-o speță asemănătoare, nu poate fi reținută ca relevantă pentru că, în acest caz, s-ar acorda jurisprudenței românești un rol de act normativ, cu putere legislativă.
Practica judiciara este cazuistica, întrucât ea nu se ridica niciodată până la constituirea unei norme, a unei reguli generale si impersonale, astfel ca precedentul judiciar servește ca model în spete care se succed, fără a avea puterea si forța unui principiu.
De altfel, nu rezultă din actele dosarului faptul că reclamantul ar fi invocat, în favoarea sa, hotărâri judecătorești pronunțate în cazuri similare și la dosar nu se află depusă nici un fel de practică judiciară.
Ori, nu se poate face o astfel de remarcă, în sensul că unii reclamanți din alte dosare, respectiv, posibil aflați într-o situație similară ca a reclamantului din prezenta cauză, ar fi primit acest spor de vechime în muncă, deși nu rezultă că în decizia invocată ca practică s-ar fi analizat acest aspect.
Astfel, prima instanță face afirmații bazate pe supoziții, întrucât nici în prezentul dosar nu există dovezi administrate din care să rezulte că acei reclamanți au calitatea de magistrați pensionari.
Hotărârile judecătorești pronunțate în alte cauze sunt opozabile doar acelor părți litigante din cauza respectivă, și nu "erga omnes".
În consecință, instanța trebuie să se bazeze, în pronunțarea soluției adoptate, pe temeiuri de drept aplicabile speței dedusă judecății și pepropria convingererezultată din analizarea situației de fapt raportată la probele administrate în cauza respectivă.
În atare condiții, hotărârea pronunțată este nelegală, criticile formulate de recurentă se încadrează în motivul de recurs prev.de art.304 pct.9 Cod procedură civilă și prin urmare în temeiul disp.art.312 al.1,2 și 3 Cod procedură civilă se va admite recursul cu consecința modificării în parte a sentinței civile recurate iar în rejudecare, se va respinge ca nefondată acțiunea.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul-pârât MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, cu sediul în B, sector 5,- împotriva sentinței civile nr.660/15.02.2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința civilă nr.660 din 15.11.2007 Tribunalului Vrancea și în rejudecare:
Respinge ca nefondată acțiunea civilă a reclamantului.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28.01.2008.
PREȘEDINTE JUDECATOR JUDECATOR
Grefier
Red.
Dact.
2 ex/4.03.2008
FOND: -
Președinte:Virginia FilipescuJudecători:Virginia Filipescu, Benone Fuică, Ion Ioneci
