Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 7105/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 7105
Ședința publică de la 07 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doina Vișan
JUDECĂTOR 2: Ioana Bodri
JUDECĂTOR 3: Marian Lungu
Grefier - -
Pe rol judecarea cererii de revizuire formulată de C împotriva deciziei 2406 din 24 aprilie 2009 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns revizuienta C, și consilier juridic pentru intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța pune în discuție competența materială de soluționare a cauzei.
Revizuenta C, consideră competentă în soluționarea cauzei ÎCCJ pentru art.322 pct.7 c Cod Penal, iar pe art.322 pct.5 este competentă Curtea de APEL CRAIOVA.
Consilier juridic pentru intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, lasă la aprecierea instanței soluționarea cu privire la acest aspect
CURTEA
Asupra cererii de revizuire de față;
Prin decizia nr. 2406 din 24 aprilie 2009, Curtea de APEL CRAIOVA, a admis recursul pârâtei Județeană de Pensii D, împotriva sentinței civile nr. 5585/20.10.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata -reclamantă
A fost modificată sentința, în sensul respingerii acțiunii.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Potrivit adeverinței nr. 2568/29.05.2008 emisă de SC SA C, în perioada lucrată în cadrul acestei unități, contestatoarea a beneficiat, în afara drepturilor salariale menționate în carnetul de muncă, de adaosuri (diferențe de manoperă), adaosuri cu caracter permanent și care s-au acordat funcție de manopera repartizată (suma globală) pe lucrare (pentru colectivul elaborator).
Aceste adaosuri s-au acordat funcție de realizarea productivității muncii în conformitate cu Legea nr. 57/1974, art. 117 și începând cu anul 1992 în conformitate cu prevederile din contractele colective de muncă respectiv: anexa nr. 21 din /1992 pct. 3; art. 78 alin. 6 din /1993; art. 78 alin. 5 din M/1994; art. 78 alin. 5 din M/1995; art. 78 alin. 5 din M/1996; art. 78 alin. 4 din M/1997; art. 78 alin. 5 din C /1998-2001 și art. 80 alin. 1 și anexa 6 din / 2001-2003.
Din aceeași adeverință rezultă că sumele acordate în plus față de retribuția tarifară au făcut parte din fondul de salarii pentru care unitatea a calculat și virat CAS, dar salariatului nu i s-a calculat, reținut și virat contribuția pentru pensia suplimentară.
În raport de mențiunile din adeverință, Curtea a analizat în cauză următoarele dispoziții legale:
Art. 117 din Legea nr. 57/1974, potrivit căruia "finanțarea tuturor cheltuielilor pentru retribuirea muncii personalului din unitățile de cercetare și proiectare tehnologică se face din încasările realizate de aceste unități, ca urmare a contractelor încheiate în conformitate cu prevederile legale".
Din conținutul acestei norme juridice menționate în adeverință rezultă că aceasta reglementa modalitatea de finanțare a cheltuielilor pentru retribuirea muncii personalului din unitățile de cercetare și proiectare tehnologică. Textul nu reglementează drepturi de natură salarială și nu constituie un izvor de drepturi și obligații în raporturile dintre angajator și salariați.
Potrivit art. 118 din aceeași lege, "în activitatea de cercetare științifică și proiectare tehnologică se poate aplica forma de retribuire în acord global, în condițiile stabilite la art. 120 din prezenta lege".
Potrivit art. 120 din Legea nr. 57/1974:
"(1) În activitatea de proiectare se va utiliza cu precădere forma de retribuire în acord global. Sumele pe lucrări pentru retribuirea proiectanților de toate specialitățile se vor stabili, de regulă, pe bază de unități fizice, pe categorii de lucrări. Personalul de proiectare care lucrează în acord global primește, pe parcursul elaborării proiectului sau lucrării avansuri lunare, reprezentând 80% din retribuția tarifară de încadrare. cumulate nu pot fi mai mari de 80% din suma stabilită pe proiect sau pe lucrare.
(2) La predarea proiectului sau lucrării, suma totală stabilită pe lucrare se repartizează membrilor colectivului, în funcție de contribuția acestora".
Prin urmare adaosurile (diferențe de manoperă) acordate peste salariile tarifare personalului din unitățile de proiectare au fost reglementate de dispozițiile art. 120 alin. 2 din Legea nr. 57/1974, nu de art. 117.
De reținut în cauză că Legea nr. 57/1974 a intrat în vigoare la data de 01.02.1975, astfel că, pentru perioada anterioară acestei date, se constată că adeverința nu cuprinde mențiuni cu privire la temeiul legal în baza căruia adaosul a fost acordat.
În ceea ce privește perioadele ulterioare anului 1992, adeverința menționează contractele colective de muncă încheiate la nivelul unității ca temeiuri de acordare a adaosurilor.
Potrivit contractelor colective de muncă depuse la dosar pentru secțiile, atelierele și grupele de proiectare forma de salarizare a fost aceea de acord colectiv direct pe proiect, în conținutul dispozițiilor contractuale prevăzându-se modul de calcul și plată a adaosurilor rezultate ca urmare a realizării acordului colectiv direct pe proiect și anume diferența dintre manopera totală și salarii tarifare.
Toate aceste dispoziții legale și convenționale au fost menționate în cuprinsul adeverinței ca temeiuri pentru acordarea adaosurilor (diferențe de manoperă).
Întreaga perioadă cuprinsă în adeverință, forma de salarizare aplicabilă contestatorului a fost salarizarea în acord, ce nu se confundă cu retribuția tarifară ce era stabilită legal, înscrisă în carnetele de muncă și care a fost avută în vedere la calculul pensiei atât potrivit Legii nr. 3/1977, cât și potrivit Legii nr. 19/2000.
Prin OUG nr. 4/2005 legiuitorul a reglementat recalcularea drepturilor de pensie stabilite potrivit legislației anterioare.
Potrivit art. 2 din OUG nr. 4/2005, recalcularea se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000 și a prevederilor prezentei ordonanțe.
Art. 164 din Legea nr. 19/2000 precizează că la determinarea punctajelor anuale până la intrarea în vigoare a prezentei legi se utilizează salariile brute sau nete după caz în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă.
Potrivit dispozițiilor anexei la OUG nr. 4/2005, pct. VI sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.
Prin coroborarea celor două dispoziții legale, rezultă cu claritate faptul că în calculul pensiei se includ salariile astfel cum sunt înregistrate în carnetul de muncă și nu sunt luate în calcul formele de retribuire în acord, indiferent dacă pentru acestea s-a plătit sau nu contribuția de asigurări sociale de către angajator, textul de lege neprevăzând nicio excepție în acest sens.
De altfel, pe de o parte, contestatorului nu i-a fost reținută contribuția pentru pensia suplimentară, ca și contribuție personală a salariatului, iar pe de altă parte contribuția plătită de către unitate din fondul total de salarii nu afecta retribuția tarifară a salariatului.
Examinând constituționalitatea mențiunii de la pct. VI al Anexei la OUG nr. 4/2005, prin decizia nr.736 din 24 octombrie 2006 Curtea Constituțională a statuat că "potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție, drepturile cetățenilor la pensie și la alte forme de asigurări și asistență socială sunt prevăzute de lege. Astfel, atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul a cuantumului lor, revine în exclusivitate legiuitorului. Acesta, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilitățile de acordare și dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, ține de opțiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor".
Fiind chemată să decidă asupra problemei dacă mențiunea de la pct. VI al Anexei la OUG nr. 4/2005 este aplicabilă în speța de față, instanța de fond a înlăturat aplicarea acestei dispoziții legale, considerentele invocate fiind acelea că dispozițiile art. 2 lit. c din Legea nr. 19/2000 care definesc principiul contributivității se opun dispozițiilor OUG nr. 4/2005. Instanța de fond și-a motivat soluția și pe considerente de echitate, apreciind că, în condițiile în care s-a făcut dovada reținerii CAS pentru aceste sume, neluarea în considerare a principiului contributivității ar conduce la obținerea unei prestații de asigurări sociale ce nu ar fi proporțională cu prețul plătit pentru riscul asigurat.
Nu au fost reținute considerentele instanței de fond privind aplicarea principiului contributivității pentru următoarele motive:
Sub un prim aspect, principiul contributivității își găsește aplicarea odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, care instituie un sistem de asigurări sociale diferit de cel anterior, nefiind posibilă retroactivitatea acestor dispoziții la situațiile anterioare.
Sub un al doilea aspect, chiar textul Legii nr. 19/2000, prin dispozițiile art. 164, prevede în mod expres că pentru calculul punctajului mediu anual pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 se utilizează salariile brute sau nete astfel cum sunt ele înregistrate în carnetul de muncă.
Sub un al treilea aspect, contribuția plătită de unitatea angajatoare nu afecta retribuția plătită salariatului, astfel că nu se pune problema "prețului plătit de asigurat".
În fine, dispozițiile OUG nr. 4/2005 sunt clare, imperative, în vigoare și aplicabile tuturor persoanelor aflate în această situație.
Instanța de fond a făcut o aplicare greșită a legii, în temeiul dispozițiilor art. 312 raportat la art. 304 pct. 98 din Codul d e procedură civilă, Curtea a admis recursul, a modificat sentința și a respins contestația.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire revizuenta C criticând-o netemeinică și nelegală
În motivarea cererii revizuenta a arătat în esență că instanța a stabilit o altă situație de fapt decât cea reținută de instanța de fond, nesocotind probele aflate la dosar, și de asemenea că a pronunțat hotărâri potrivnice celei atacate în cauze similare.
Analizând cererea formulată instanța reține că revizuenta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 322 pct. 5și 7 Cod pr. civ.
În condițiile textului menționat "Revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere:
dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite,în una și aceeași pricină,între aceleași persoane,având aceeași calitate".
Potrivit art. 323 alin 2 Cod pr.civ. în cazul prevăzut la art.322 pct.7 Cod pr.civ. cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța sau instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice.
Cererea formulată de revizuenta vizează decizii pronunțate de Curtea de APEL CRAIOVA, astfel că în raport de dispozițiile legale mai sus enunțate, competența de soluționare revine Înaltei Curții de Casație și Justiție, motiv pentru care instanța își va declina competența de soluționare a cererii în favoarea acestei instanțe.
Cu privire la cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art.322 pct.5 Cod pr.civ se va acorda termen pentru soluționarea acesteia la 01.02.2010.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Declină competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de formulată de C împotriva deciziei 2406 din 24 aprilie 2009 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7.pr.civ. în favoarea Înaltei Curții de Casație și Justiție.
Acordă termen de soluționare a cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă la 08.02.2010.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică de la 07 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Red. Jud. Grefier,
2 ex. /08.12.2009. - -.
Președinte:Doina VișanJudecători:Doina Vișan, Ioana Bodri, Marian Lungu
