Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 7107/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 7107
Ședința publică de la 07 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doina Vișan
JUDECĂTOR 2: Ioana Bodri
JUDECĂTOR 3: Marian Lungu
Grefier - -
Pe rol judecarea cererii de revizuire formulată împotriva deciziei 1293 din 13 martie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D prin consilier juridic, lipsind revizuientul
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța pune în discuție competența materială de soluționare a cererii de revizuire.
Consilier juridic pentru intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, consideră competentă pentru soluționarea cererii de revizuire ÎCCJ.
CURTEA
Asupra cererii de revizuire de față.
Tribunalul Dolj, prin sentința nr. 5361 din 09 octombrie 2008, a admis contestația formulată de contestatorul și a obligat intimata Casa Județeană de Pensii D să recalculeze drepturile de pensie ce i se cuvin contestatorului începând cu data de 01.12.2005, cu luarea în calcul adeverinței nr. 4392 din 09.11.2007 emisă de SC "" SA
Împotriva sentinței declarat recurs intimata Casa județeană de pensii D, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
In motivele de recurs susține că instanța de fond și- motivat hotărârea pe faptul că societatea a achitat contribuția pentru asigurările sociale și potrivit principiului contributivității care guvernează sistemul asigurărilor sociale de stat această adeverință trebuia avută în vedere la stabilirea punctajului mediu.
A învederat faptul că adeverința nr. 4392 din 09.11.2007 eliberată de SC are menționat acordul global de care a beneficiat contestatorul, care în conformitate cu Anexa OUG nr. 4/2005 nu se are în vedere la recalcularea pensiei.
Pentru perioadele anterioare datei de 01.04.2001, Legea nr. 19/2000 a prevăzut expres faptul că la determinarea punctajului mediu anual pe lângă salarii se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare.
Potrivit art. 21 din Legea nr. 3/1977, la calcularea pensiei pentru cei plătiți în acord se va avea în vedere retribuția tarifară de încadrare.
Consideră că instanța de fond a aplicat principiul contributivității introdus de Legea nr. 19/2000 începând cu data de 1 aprilie 2001 retroactiv, deși legea civilă are putere numai pentru viitor și creează o gravă inechitate și dezechilibru în raport cu ceilalți pensionari care au beneficiat de alte sporuri și adaosuri care nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare.
A mai susținut legat de aplicarea principiului contributivității că din însuși conținutul adeverinței rezultă că pentru sumele menționate contestatoarea nu a plătit niciodată contribuția aferentă calității de salariat numită în legislația anterioară contribuția la pensia suplimentară.
Prin decizia nr. 1293 din 13 martie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr- s-a admis recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii D împotriva sentinței civile nr. 5361/09.10.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
S-a dispus modificarea sentinței, în sensul că respingerii acțiunii.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Potrivit adeverinței nr. 4392/09.11.2007 emisă de SC SA C, în perioada lucrată în cadrul acestei unități, contestatorul a beneficiat, în afara drepturilor salariale menționate în carnetul de muncă, de adaosuri (diferențe de manoperă), adaosuri cu caracter permanent și care s-au acordat funcție de manopera repartizată (suma globală) pe lucrare (pentru colectivul elaborator).
Aceste adaosuri s-au acordat funcție de realizarea productivității muncii în conformitate cu Legea nr. 57/1974, art. 117 și începând cu anul 1992 în conformitate cu prevederile din contractele colective de muncă respectiv: anexa nr. 21 din CCM /1992 pct. 3; art. 78 alin. 6 din CCM /1993; art. 78 alin. 5 din CCM /1994; art. 78 alin. 5 din CCM /1995; art. 78 alin. 5 din CCM /1996; art. 78 alin. 4 din CCM /1997; art. 78 alin. 5 din CCM /1998-2001 și art. 80 alin. 1 și anexa 6 din CCM / 2001-2003.
Din aceeași adeverință rezultă că sumele acordate în plus față de retribuția tarifară au făcut parte din fondul de salarii pentru care unitatea a calculat și virat CAS, dar salariatului nu i s-a calculat, reținut și virat contribuția pentru pensia suplimentară.
În raport de mențiunile din adeverință, Curtea va analiza în cauză următoarele dispoziții legale:
Art. 117 din Legea nr. 57/1974, potrivit căruia "finanțarea tuturor cheltuielilor pentru retribuirea muncii personalului din unitățile de cercetare și proiectare tehnologică se face din încasările realizate de aceste unități, ca urmare a contractelor încheiate în conformitate cu prevederile legale".
Din conținutul acestei norme juridice menționate în adeverință rezultă că aceasta reglementa modalitatea de finanțare a cheltuielilor pentru retribuirea muncii personalului din unitățile de cercetare și proiectare tehnologică. Textul nu reglementează drepturi de natură salarială și nu constituie un izvor de drepturi și obligații în raporturile dintre angajator și salariați.
Potrivit art. 118 din aceeași lege, "în activitatea de cercetare științifică și proiectare tehnologică se poate aplica forma de retribuire în acord global, în condițiile stabilite la art. 120 din prezenta lege".
Potrivit art. 120 din Legea nr. 57/1974:
"(1) În activitatea de proiectare se va utiliza cu precădere forma de retribuire în acord global. Sumele pe lucrări pentru retribuirea proiectanților de toate specialitățile se vor stabili, de regulă, pe bază de unități fizice, pe categorii de lucrări. Personalul de proiectare care lucrează în acord global primește, pe parcursul elaborării proiectului sau lucrării avansuri lunare, reprezentând 80% din retribuția tarifară de încadrare. cumulate nu pot fi mai mari de 80% din suma stabilită pe proiect sau pe lucrare.
(2) La predarea proiectului sau lucrării, suma totală stabilită pe lucrare se repartizează membrilor colectivului, în funcție de contribuția acestora".
Prin urmare adaosurile (diferențe de manoperă) acordate peste salariile tarifare personalului din unitățile de proiectare au fost reglementate de dispozițiile art. 120 alin. 2 din Legea nr. 57/1974, nu de art. 117.
De reținut în cauză că Legea nr. 57/1974 a intrat în vigoare la data de 01.02.1975, astfel că, pentru perioada anterioară acestei date, se constată că adeverința nu cuprinde mențiuni cu privire la temeiul legal în baza căruia adaosul a fost acordat.
În ceea ce privește perioadele ulterioare anului 1992, adeverința menționează contractele colective de muncă încheiate la nivelul unității ca temeiuri de acordare a adaosurilor.
Potrivit contractelor colective de muncă depuse la dosar pentru secțiile, atelierele și grupele de proiectare forma de salarizare a fost aceea de acord colectiv direct pe proiect, în conținutul dispozițiilor contractuale prevăzându-se modul de calcul și plată a adaosurilor rezultate ca urmare a realizării acordului colectiv direct pe proiect și anume diferența dintre manopera totală și salarii tarifare.
Toate aceste dispoziții legale și convenționale au fost menționate în cuprinsul adeverinței ca temeiuri pentru acordarea adaosurilor (diferențe de manoperă).
În consecință, pe întreaga perioadă cuprinsă în adeverință, forma de salarizare aplicabilă contestatorului a fost salarizarea în acord, ce nu se confundă cu retribuția tarifară ce era stabilită legal, înscrisă în carnetele de muncă și care a fost avută în vedere la calculul pensiei atât potrivit Legii nr. 3/1977, cât și potrivit Legii nr. 19/2000.
Prin OUG nr. 4/2005 legiuitorul a reglementat recalcularea drepturilor de pensie stabilite potrivit legislației anterioare.
Potrivit art. 2 din OUG nr. 4/2005, recalcularea se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000 și a prevederilor prezentei ordonanțe.
Art. 164 din Legea nr. 19/2000 precizează că la determinarea punctajelor anuale până la intrarea în vigoare a prezentei legi se utilizează salariile brute sau nete după caz în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă.
Potrivit dispozițiilor anexei la OUG nr. 4/2005, pct. VI sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.
Prin coroborarea celor două dispoziții legale, rezultă cu claritate faptul că în calculul pensiei se includ salariile astfel cum sunt înregistrate în carnetul de muncă și nu sunt luate în calcul formele de retribuire în acord, indiferent dacă pentru acestea s-a plătit sau nu contribuția de asigurări sociale de către angajator, textul de lege neprevăzând nicio excepție în acest sens.
De altfel, pe de o parte, contestatorului nu i-a fost reținută contribuția pentru pensia suplimentară, ca și contribuție personală a salariatului, iar pe de altă parte contribuția plătită de către unitate din fondul total de salarii nu afecta retribuția tarifară a salariatului.
Se reține totodată că, examinând constituționalitatea mențiunii de la pct. VI al Anexei la OUG nr. 4/2005, prin Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006 Curtea Constituțională a statuat că "potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție, drepturile cetățenilor la pensie și la alte forme de asigurări și asistență socială sunt prevăzute de lege. Astfel, atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul a cuantumului lor, revine în exclusivitate legiuitorului. Acesta, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilitățile de acordare și dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, ține de opțiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor".
Fiind chemată să decidă asupra problemei dacă mențiunea de la pct. VI al Anexei la OUG nr. 4/2005 este aplicabilă în speța de față, instanța de fond a înțeles să înlăture aplicarea acestei dispoziții legale, considerentele invocate fiind acelea că dispozițiile art. 2 lit. c din Legea nr. 19/2000 care definesc principiul contributivității se opun dispozițiilor OUG nr. 4/2005. De asemenea, instanța de fond și-a motivat soluția și pe considerente de echitate, apreciind că, în condițiile în care s-a făcut dovada reținerii CAS pentru aceste sume, neluarea în considerare a principiului contributivității ar conduce la obținerea unei prestații de asigurări sociale ce nu ar fi proporțională cu prețul plătit pentru riscul asigurat.
Nu au putut fi reținute considerentele instanței de fond privind aplicarea principiului contributivității pentru următoarele motive:
Sub un prim aspect, principiul contributivității își găsește aplicarea odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, care instituie un sistem de asigurări sociale diferit de cel anterior, nefiind posibilă retroactivitatea acestor dispoziții la situațiile anterioare.
Sub un al doilea aspect, chiar textul Legii nr. 19/2000, prin dispozițiile art. 164, prevede în mod expres că pentru calculul punctajului mediu anual pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 se utilizează salariile brute sau nete astfel cum sunt ele înregistrate în carnetul de muncă.
Sub un al treilea aspect, contribuția plătită de unitatea angajatoare nu afecta retribuția plătită salariatului, astfel că nu se pune problema "prețului plătit de asigurat".
În fine, dispozițiile OUG nr. 4/2005 sunt clare, imperative, în vigoare și aplicabile tuturor persoanelor aflate în această situație.
Împotriva deciziei formulat cerere de revizuire în care susține următoarele:
Instanța de recurs a aplicat o jurisprudență contradictorie în cadrul dosarelor pensionarilor din cadrul SC SA C, în cadrul mai multor dosare pe care le enumeră, în sensul că, deși respectivii pensionari au lucrat în același institut de proiectări și chiar în același colectiv de elaborare al proiectelor, beneficiind de aceleași condiții de legislație a muncii și financiar-contabile, au primit decizii contradictorii de respingere sau admitere a recursului, ceea ce a provocat o discriminare în cadrul pensionarilor.
Ulterior revizuientul și-a completat cererea de revizuire precizând temeiul legal al acesteia, în sensul dispoz. prev. de art.322 pct.7 pr.civilă, arătând că în opinia sa, în cauza din dosarul nr- au fost pronunțate hotărâri definitive, potrivnice de către Tribunalul Dolj -instanță de fond și Curtea de Apel Craiova - instanță de recurs- în aceeași cauză și între aceleași părți, având aceeași calitate.
La pct. 2 din completarea la cererea de revizuire anexează în copie o serie de înscrisuri noi și a stfel că, își întemeiază acest punct în drept pe dispoz. prev. de art.322 pct.5 pr.civilă.
Noile înscrisuri invocate sunt: adresa 8641/04.09.2009 eliberată la cererea sa de SC SA C din care rezultă că diferențele de manoperă din adeverința 4332/09.11.2007 au făcut parte din venitul brut realizat, deci din fondul de salarii ce se transmitea lunar Institutului Național de Statistică și Studii Economice conform " formularului S1 operativ"; adresa nr.P1 77/07.09.2009 emisă de același institut ce confirmă că sporurile ( diferențele de manoperă ) acordate sub formă de procent din salariul de bază erau incluse în veniturile salariale brute sau nete realizate și plătite și au contribuit la determinarea câștigului mediu brut sau net, anual conform anexei 6 din legea 19/2000, devenind salariul mediu brut sau net pe economie, conform art.78 din Legea 19/2000.
Avându-se în vedere cererea de revizuire formulată în cauză în care la pct.1, revizuientul invocă în drept dispoz. prev. de art.322 pct.7 pr.civilă se apreciază că acest petit este de competența ÎCCJ, situație în care se va declina competența de soluționare a cererii de revizuire fundamentată pe dispozițiile textului anterior arătat în favoarea acestei instanțe.
Cu privire la petitul ce vizează dispoz. art.322 pct.5 pr.civilă, competența de soluționare aparține instanței de recurs și astfel că, în privința acestuia se va acorda termen pentru soluționare la data de 08. februarie 2010.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Declină competența de soluționare cererii de revizuire formulată împotriva deciziei 1293 din 13 martie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII întemeiată pe dipoz. art.322 pct.7 pr.civilă în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Acordă termen pentru soluționarea cererii de revizuire întemeiată pe dispoz. art.322 pct.5 pr.civilă la data de 08.02.2009.
Cu recurs în termen de 05 zile.
Pronunțată în ședința publică de la 07 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud.
Tehn./Ex.2
15. 2009
Președinte:Doina VișanJudecători:Doina Vișan, Ioana Bodri, Marian Lungu
