Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 730/2009. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 730/R-CA
Ședința publică din 10 Aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Jeana Dumitrache
JUDECĂTOR 2: Florina Andrei
JUDECĂTOR 3: Daniel Radu
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de intimataCASA JUDETEANA DE PENSII, cu sediul în Pitești, str.-, nr.38, județul A, împotriva sentinței civile nr.100/AS din 19 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: consilier juridic pentru recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii A și intimatul-contestator.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul-contestator a depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, concluzii scrise.
Părțile prezente, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri prealabile de formulat în cauză.
Curtea, față de această situație, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Consilier juridic, având cuvântul pentru recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii A, susține oral recursul întemeiat pe disp.art.299-316 Cod procedură civilă, solicitând în principal admiterea recursului, modificarea sentinței tribunalului, iar pe fond respingerea contestației ca neîntemeiată.
În subsidiar, consilier juridic solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, întrucât hotărârea pronunțată în rejudecare după casare a fost soluționată de unul dintre judecătorii care a pronunțat sentința inițială, ori potrivit art.24 alin.1 Cod procedură civilă, judecătorul care a pronunțat o hotărâre într-o pricină nu poate lua parte la judecata aceleiași pricini în caz de rejudecare după casare. La solicitarea instanței consilier juridic precizează că nu s-a formulat cerere de recuzare împotriva magistratului care a pronunțat soluția după casare.
Intimatul-contestator, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefundat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond, ca legală și temeinică, pentru motivele expuse pe larg în concluziile scrise depuse la dosar.
CURTEA
Constată că la data de 2.08.2007 contestatorul a sesizat Tribunalul Argeș cu contestația formulată împotriva deciziei de pensie nr.78237/01.07.2007 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii A pentru neluarea în calcul la stabilirea drepturilor de pensie, a perioadei 1931-1948.
Prin întâmpinare, intimata Casa Județeană de Pensii Aaf ormulat următoarele apărări:
Cererea de chemare în judecată nu îndeplinește condițiile art.112 Cod procedură civilă, nefiind motivată în fapt și în drept. Contestația formulată de împotriva Casei de pensii a fost soluționată, arată intimata, prin sentința civilă nr.279/AS/2.05.2007 pronunțată de Tribunalul Argeș. Prin decizia civilă nr.88/R-CA/14.08.2007 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr-, s-a admis recursul formulat de Casa Județeană de Pensii A, împotriva sentinței menționate, a fost modificată hotărârea în sensul respingerii contestației.
Contestația în anulare formulată împotriva acestei decizii a fost, de asemenea, respinsă. Pentru aceste motive, Casa Județeană de Pensii A solicită respingerea contestației.
La termenul stabilit de instanță contestatorul a precizat motivele contestației: În perioada 1931-1948 lucrat la particular. În anul 1982, la înscrierea la pensie, nu a fost luată în calcul vechimea înscrisă legal în cartea de muncă. Existența firmei al cărei salariat a fost în perioada de mai sus rezultă din certificatul eliberat patronului pentru perioada 1931-1948, vizat de Camera de Muncă și Asigurări Sociale a Județului, unicul organ competent să încaseze atunci cotizațiile de la patroni, din adeverința nr.33/1982 eliberată de Ministerul d e Interne, din verificările cărților de muncă finalizate cu procese-verbale în care se consemnează că acestea au mențiuni legale. Aceste verificări s-au făcut în perioada 1949-1982.
Mai arată contestatorul că la depunerea impozitului pentru activitatea desfășurată de firma la care a lucrat timp de 14 ani, se verifica de către organele financiare plata salariilor și a cotizațiilor la casa de asigurări sociale. De aceea, nu mai este necesară în opinia părții, o altă dovadă privind plata acestei contribuții. De aceea, contestatorul solicită să se mențină sentința civilă nr.279/AS/2.05.2007, prin care într-o altă judecată casa de pensii a fost obligată să ia în calcul această vechime în muncă.
Intimata s-a apărat față de motivele precizate astfel:
Decizia contestată a fost emisă în aplicarea prevederilor nr.OUG19/2007, punctajul mediu anual crescând de la 2.67529 la 2.71685, iar cuantumul pensiei contestatorului de la 1.060 lei la 1.077 lei.
Punctajul mediu anual stabilit prin decizia contestată a fost stabilit astfel: din punctajul mediu anual de 2.67529 menționat în decizia nr.78237/27.11.2006, a cărei legalitate a fost supusă controlului judiciar cum s-a arătat anterior, s-a scăzut cota-parte din punctajul mediu anual aferent perioadei 1943-1962 anterior aplicării nr.OUG19/2007 de 1.14477, după care s-a adăugat cota-parte din punctajul mediu anual conform nr.OUG19/2007 de 1.18633.
Privitor însă la perioada 1931-1946, susține intimata, instanța de judecată s-a pronunțat irevocabil în sensul că aceasta nu poate fi valorificată la recalcularea drepturilor de pensie ale contestatorului.
Prin sentința civilă nr.266/AS/19.03.2008, Tribunalul Argeșa respins contestația, având în vedere faptul că se reiterează motivul unei contestații anterioare, ce a fost soluționată irevocabil.
Astfel, s-a arătat în considerentele hotărârii, prin decizia nr.88/R-CA/2007 Curtea de APEL PITEȘTIa admis recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii A împotriva sentinței civile nr.279/AS/2007 a Tribunalului Argeș, a modificat sentința și a respins contestația formulată de împotriva deciziei nr.78237/2005 emisă de intimată, prin care a invocat același motiv al neincluderii în baza de calcul a drepturilor de pensie a vechimii în muncă din perioada 1931-1948.
Cum prin decizia irevocabilă amintită s-a stabilit că nu este îndreptățit să i se rețină această perioadă ca vechime în muncă la calculul pensiei, tribunalul nu poate pronunța o soluție contrară în acest caz pentru că s-ar încălca puterea de lucru judecat a hotărârii de mai sus.
Împotriva sentinței a declarat recurs, în termen legal, contestatorul, motivul de nelegalitate fiind acela că la pronunțarea soluției a participat un judecător incompatibil, care anterior a admis contestația aceleiași părți și a obligat casa de pensii să emită o decizie nouă prin care să ia în calcul ca vechime în muncă perioada 1931-1946.
Intimata Casa Județeană de Pensii Aas olicitat respingerea recursului ca inadmisibil, întrucât motivul invocat în cererea de recurs nu se regăsește printre cazurile de nelegalitate și netemeinicie reglementate de art.304 și urm. Cod procedură civilă.
Prin decizia nr.114/R-CA/23.09.2008 Curtea de APEL PITEȘTIa admis recursul declarat de către recurentul-contestator, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.
Pentru a pronunța această decizie instanța de recurs a reținut, din oficiu, că hotărârea instanței de fond nu este suficient motivată, nu răspunde în fapt și în drept criticilor formulate de contestator față de noua decizie de pensie nr.78237/1.07.2007. S-a mai reținut că nu s-a analizat obiectul deciziei contestate în raport de susținerile intimatei potrivit cărora au fost aplicate prevederile nr.OUG19/2007, în sensul că a fost acordat pensionarului un anumit număr de puncte pentru stagiile de cotizare realizate anterior datei de 1.01.1963 și că, deși s-a invocat mărirea punctajului mediu anual, nu s-a lămurit ce perioadă anterioară datei de 1.01.1963 a fost valorificată prin decizia nr.78237/1.07.2007 ca stagiu de cotizare în baza nr.OUG19/2007. Pe de altă parte, întrucât nu exista identitatea de obiect trebuia analizat dacă în noua judecată se face dovada stagiului de cotizare pretins realizat de contestator cu actele prevăzute de art.160 alin.(5) și (6) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, republicată.
Potrivit deciziei de casare cauza s-a întors spre rejudecare la Tribunalul Argeș. În fața acestei instanțe, la data de 15.01.2009, contestatorul a precizat personal că înțelege să conteste decizia de pensie nr.78237 din 1.07.2007 numai sub aspectul neluării în considerare a perioadei contributive 1931-1948.
Deși prin sentința civilă nr.266/AS/19.03.2008 tribunalul a pronunțat această hotărâre ținând seama de o decizie irevocabilă a Curții de APEL PITEȘTI care statua în acest mod că perioada 1931-1948 nu reprezintă perioadă contributivă pentru contestator, având în vedere considerentele deciziei de casare, obligatorii în cauză, a analizat din nou acest aspect. În consecință, tribunalul prin sentința civilă nr.100/AS din 19 ianuarie 2009 a admis contestația formulată de contestator, a anulat decizia nr.78237/1.07.2007 emisă de intimată și a obligat-o pe aceasta să emită o nouă decizie de pensie în care, la stabilirea drepturilor de pensie să ia în considerare perioada 1931-1948 ca și perioadă contributivă.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Contestatorul a fost înscris la pensie prin decizia nr.78237/1982 a A, pentru munca depusă și limită de vârstă, începând cu data de 16.01.1982.
Înscrierea la pensie s-a făcut în temeiul Legii nr.3/1977, drepturile de pensie fiind stabilite prin raportare la vârsta de 33 ani, 5 luni și 26 zile, întregită la 33 ani.
Intimata a arătat că la stabilirea vechimii în muncă a contestatorului nu s-a avut în vedere perioada 31.12.1931-1.01.1946, cât acesta a desfășurat activitate la Magazinul de . de Articole de din Câmpulung, deoarece acesta nu a făcut dovada radierii firmei după data naționalizării (11.06.1948) și nu a prezentat dovezi de cotizare la bugetul asigurărilor sociale al acelor vremuri.
Prin decizia nr.78237/26.07.1994 drepturile de pensie ale contestatorului au fost revizuite, astfel că în calcul a fost luată ca vechime în muncă și perioada 5.04.1943 - 9.06.1945, în care acesta a satisfăcut stagiul militar, avându-se în vedere certificatul nr.52011/3.03.1982 eliberat de nr.02405 Pitești.
Ca urmare a apariției nr.HG1550/2004 cu privire la recalcularea drepturilor de pensie stabilite în sistemul asigurărilor sociale de stat anterioare datei de 1.04.2001, dar și sub imperiul nr.OUG4/2005, s-a emis pe numele contestatorului decizia nr.78237/30.06.2005, prin care punctajul mediu anual realizat de contestator a crescut la 2,00162 puncte. Nici prin această decizie nu a fost luată în calcul perioada 1931 - 1946, în care contestatorul a desfășurat activitate la Magazinul de încălțăminte și articole de voiaj din Câmpulung.
Ulterior, la data de 1.07.2007 intimata a emis o nouă decizie contestatorului în baza nr.OUG19/2007. Din cuprinsul acestei decizii s-a observat că pentru perioada 1931-1942 și pentru perioada 1946-1948 nu s-au stabilit punctajele medii anuale datorită faptului că perioadele acestea nu au fost avute în vedere ca perioade contributive.
Pentru ca o perioadă să poată fi luată în calcul drept vechime în muncă, pentru stabilirea drepturilor de pensie, trebuie îndeplinită condiția dovedirii de către persoana în cauză a plății contribuțiilor de asigurări sociale.
Totodată există o prezumție simplă, relativă, instituită de lege, conform căreia persoanele care desfășoară activitate în temeiul unui raport juridic de muncă, le sunt achitate de către angajatorii lor, contribuțiile la bugetele de asigurări sociale.
Pentru a putea înlătura un subiect de drept de la beneficiul acesta recunoscut de lege, revine Casei de Pensii să facă dovada că pentru persoana angajată cu contract individual de muncă nu s-au achitat contribuțiile aferente.
Contestatorul a făcut dovada că în perioada 1931-1948 a desfășurat activitate în calitate de angajat al firmei din Câmpulung.
În acest sens este carnetul său de muncă, în care se indică perioada 31.12.1931-1.01.1946, în care contestatorul a fost angajat al Magazinului de . și Articole de din Câmpulung.
De asemenea, prin certificatul eliberat de firma la data de 10.08.1948 se atestă faptul că acesta a fost salariat din anul 1931 până în anul 1948, cu excepția celor 2 ani când a satisfăcut stagiul militar. Societatea în cauză figura ca neradiată, ca existentă așadar chiar și în anul 1982, conform certificatului nr.29/2.02.1982.
Astfel, tribunalul și-a menținut părerea că s-ar institui o sarcină mult prea grea contestatorului în sensul că acesta să facă dovada achitării contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale în perioada în care acesta a fost angajat.
Împotriva sentinței instanței de fond, în termen legal a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii A criticând-o pentru nelegalitate, invocând dispozițiile art.304 pct.1 și 9 Cod procedură civilă, însă criticile sale pot fi încadrate în dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, după cum urmează:
- Prin soluția pronunțată instanța de fond a încălcat dispozițiile art.24 alin.1 Cod procedură civilă, în sensul că un magistrat din completul de judecată a soluționat inițial, contestația formulată de intimatul-contestator, iar ulterior după ce Curtea de APEL PITEȘTIa casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare a intrat din nou în compunerea completului de judecată;
- Soluția este nelegală și prin prisma faptului că intimatul-contestator nu a făcut dovada cotizării la fostele asigurări sociale, așa cum în mod greșit s-a reținut de către instanța de fond, neexistând nici o prezumție legală în acest sens, toate afirmațiile în instanță trebuiesc dovedite;
- În mod eronat prima instanță a reținut că la emiterea deciziei contestate, instituția nu a avut în vedere perioada 1931-1948, reținându-se în baza dispozițiilor nr.OUG19/2007 la stabilirea punctajului mediu anual și perioada 1943-1948, în concluzie prima instanță trebuia să stabilească clar care este perioada reținută ca vechime în muncă, fiind lipsită de rol activ;
- Nu în ultimul rând prima instanță trebuia să ia în considerare faptul că prin nr.OUG19/2007 s-a procedat doar la înlocuirea punctajului lunar cu un punct și nu la recalcularea vechimii în muncă a pensionarilor.
Intimatul prezent în instanță a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond, precizând că există înscrisuri suficiente cu care acesta a făcut dovada cotizării la fostele asigurări sociale.
Examinând actele și lucrările dosarului și sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate de recurentă, Curtea va constata că recursul este fondat pentru prima critică care va face inutilă examinarea celorlalte critici, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art.24 alin.1 Cod procedură civilă, judecătorul care a pronunțat o hotărâre într-o pricină, nu poate lua parte la judecata aceleiași pricini în recurs și nici la rejudecarea după casare, iar dispozițiile art.24 Cod procedură civilă, referitoare la incompatibilitate sunt de natură imperativă, astfel că nerespectarea lor duce la nulitatea absolută a hotărârii pronunțate și poate fi invocată atât de părți, cât și din oficiu în orice stare a procesului, dispoziție legală care trebuie coroborată cu art.105 Cod procedură civilă, potrivit cu care actele de procedură îndeplinite de un judecător necompetent sunt nule.
În speța dedusă judecății, magistrat s-a pronunțat pe fond prin sentința civilă nr.266/AS/19 martie 2008, iar ulterior după ce prin decizia civilă nr.114/R-CA/23 septembrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTIa fost admis recursul declarat de recurentul-contestator de atunci și s-a casat sentința cu trimitere spre rejudecare, același magistrat s-a pronunțat din nou pe fond prin sentința civilă nr.100/AS/19 ianuarie 2009, care face obiectul judecății de față.
Activitatea de judecată a instanței presupune aplicarea cu prioritate a principiilor de bază ale procesului civil, între care se află și acela al asigurării dreptului la un proces echitabil.
În practica CEDO se reține că, Convenția nu-și propune să garanteze drepturi teoretice sau provizorii, ci drepturi concrete și efective, iar dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă toate cererile și observațiile părților sunt într-adevăr examinate, conform normelor de procedură de către tribunalul sesizat.
Altfel, spus art.6 din CEDO impune tribunalului obligația să fie imparțial, prin această noțiune însemnând faptul că judecătorul care a pronunțat o hotărâre între aceleași părți și fiind incompatibil este dator să se abțină și nu mai poate soluționa din nou procesul, decât cu încălcarea dispozițiilor imperative din textul arătat mai sus.
Celelalte critici care vizează în mod exclusiv fondul dedus judecății, nu pot fi examinate de către instanța de recurs și vor fi avute în vedere de către instanța de fond după alcătuirea legală a completului de judecată și cu observarea cerințelor impuse atât de dreptul intern, cât și de practica CEDO pentru a se evita tergiversarea nejustificată a soluționării cauzei, cu atât mai mult cu cât procesul trenează de mult pe rolul instanțelor judecătorești.
Față de cele arătate mai sus, Curtea în baza dispozițiilor art.312 alin.5 Cod procedură civilă, va admite recursul declarat de intimată și va casa sentința cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, împotriva sentinței civile nr.100/AS din 19 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul .
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 aprilie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
,
Grefier,
Red./13.04.2009
GM/4 ex.
Jud.fond:
Președinte:Jeana DumitracheJudecători:Jeana Dumitrache, Florina Andrei, Daniel Radu