Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 731/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 731/2008
Ședința publică de la 30 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ana Doriani JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica
- - - președinte secție
- - - JUDECĂTOR 3: Victor Crețoiu
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 190/LM/12.02.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul recurent, lipsind reprezentantul pârâtei intimate.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care în ședința din 30 iunie 2008 s-a ivit un incident procedural legat de compunerea completului de judecată format din judecătorii, și. Întrucât judecătorul se află în concediu de odihnă, în compunerea completului de judecată va fi inclus judecătorul din planificare de permanență pe materii a secției. Completul astfel constituit din judecătorii, și a păstrat cauza spre soluționare.
Se constată că s-a depus la dosar din partea pârâtei intimate întâmpinare, comunicându-se un exemplar cu reclamantul recurent.
Reclamantul recurent arată că nu mai are alte cereri de formulat și nu solicită termen pentru a studia și răspunde întâmpinării.
Instanța, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de soluționare și o lasă în pronunțare, acordând reclamantului recurent cuvântul în susținerea recursului.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. Arată că la Tribunalul Hunedoara motivarea hotărârii s-a făcut doar pe baza celor relatate de intimată în întâmpinare, fără a se răspunde motivelor sale din acțiune. Cu toate că a solicitat prin acțiunea formulată ca instanța de fond să se pronunțe asupra unor legi, acesta nu a răspuns, apreciind că nu s-a vrut a fi studiat dosarul său.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
În deliberare se constată că prin acțiunea de asigurări sociale înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara sub dosar nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii H solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța:
- să fie obligată pârâta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului, stabilite prin decizia nr.83860/1.07.2007, prin luarea în calcul la determinarea punctajului mediu anual a unui stagiu de cotizare de 20 de ani în grupa I de muncă, în loc de 30 de ani, așa cum greșit a apreciat pârâta.
În motivarea acțiunii sale, reclamantul a susținut că pârâta i-a recalculat greșit drepturile de pensie, deoarece deși s-a pensionat în temeiul Legii nr.3/1977, cu ocazia recalculării acestor drepturi, conform nr.HG1550/2004 și nr.OUG4/2005, trebuia luat în calcul un stagiu de cotizare de 20 de ani, realizat în grupa I de muncă, în loc de 30 de ani, cât a apreciat greșit pârâta
În drept, a invocat art.1 alin.3 și art.14 din Legea nr.3/1977, art.20 alin.1, art.43 alin.1 și art.77 alin.1 și 2 din Legea nr.19/2000.
Pârâta H, prin întâmpinarea depusă, a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca fiind neîntemeiată întrucât acesta s-a înscris la pensie în baza Legii nr.3/1977, iar punctajul mediu anual în cazul celor pensionați anterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000 se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale, la un stagiu complet reprezentat, potrivit art.2 din nr.HG1550/2004, din vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la momentul deschiderii dreptului la pensie și care, în acest caz, a fost de 30 de ani.
Cât privește incidența art.14 alin.1 din Legea nr.3/1977, invocat de reclamant, pârâta a susținut că acest text de lege nu este aplicabil în cauză întrucât se referă la acordarea unui spor de 6 luni, adăugat la fiecare an lucrat în grupa I de muncă în subteran, iar acest spor de 13 ani și 6 luni aferent activității desfășurate de reclamant în aceste condiții i-a fost acordat atât la data stabilirii inițiale a drepturilor sale de pensie cât și ulterior, cu ocazia recalculării acestora.
În drept, a invocat art.115 Cod proc.civ. nr.HG1550/2004, nr.OUG4/2005, art.8 și 14 din Legea nr.3/1977, Legea nr.19/2000, modificată, Ordinul nr.304/2001.
Prin sentința civilă nr.190/LM/12.02.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea de asigurări sociale formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta
Pentru a hotărî în acest fel, prima instanță a reținut, după examinarea actelor și lucrărilor dosarului, că reclamantul este beneficiarul unei pensii pentru limită de vârstă stabilită în temeiul Legii nr.3/1977, prin decizia nr.83860/1988, cu drepturi stabilite începând cu data de 1.01.1988.
S-a mai reținut că, pentru persoanele pensionate sub imperiul Legii nr.3/1977, drepturile de pensie se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual, astfel cum dispune art.2 alin.1 din Normele Metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr.19/2000.
Potrivit acestor norme, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunii de evaluare.
De asemenea, alineatul (3) al aceluiași text prevede că"Pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977".
Prin urmare, singurele facilități oferite de Legea nr.3/1977 persoanelor care au lucrat în grupa I sau II de muncă sunt acordarea sporului de grupă și posibilitatea pensionării înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, dispozițiile art.14 din acest act normativ neavând semnificația reducerii stagiului de cotizare, utilizat la recalcularea pensiei.
Ca atare, este lipsită de relevanță împrejurarea că potrivit dispozițiilor art.43 și art.77 alin.2 din Legea nr.19/2000, stagiul de cotizare complet a fost stabilit la 20 de ani pentru aceste grupe de muncă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul de 15 zile prevăzut de art.301 Cod proc.civ. reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând modificarea ei în sensul admiterii acțiunii așa cum fost formulată.
În dezvoltarea motivelor sale de recurs, a susținut că soluția instanței de fond se întemeiază pe interpretarea greșită a dispozițiilor Legii nr.3/1977 și ale Legii nr.19/2000 deoarece stagiul de cotizare pentru cei pensionați anterior datei de 1.04.2001, este stabilit de art.160 din Legea bnr.19/2000, text pe care prim instanță l-a ignorat.
A mai învederat că prima instanță nu a avut în vedere nici practica judiciară a altor instanțe pe care a depus-o la dosar și care a dat dreptate unui coleg al său aflat într-o situație identică.
Recursul nu a fost motivat în drept.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, atât prin prisma criticilor formulate și conform art.304/1 Cod proc.civ. precum și din oficiu, în limitele stabilite de art.306 alin.2 Cod proc.civ. Curtea constată că prezentul recurs este nefondat, pentru considerentele următoarele:
Noua legislație privind sistemul public de pensii are, ca principiu general, stabilirea cuantumului pensiei cuvenite fiecărui titular prin luarea în considerare a întregii activități și a drepturilor salariale realizate pe tot parcursul timpului ce se consideră perioadă de cotizare.
Pe baza acestui principiu, pentru fiecare lună și întreaga perioadă ce constituie vechime în muncă ori este asimilată acesteia, se stabilește punctajul corespunzător în raport cu drepturile salariale obținute, iar prin înmulțirea punctului de pensie, stabilit prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat, cu punctajul mediu realizat se stabilește cuantumul pensiei cuvenite fiecărui titular.
Pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraților care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public.
Vârsta standard de pensionare, respectiv, vârsta la care se poate solicita înscrierea la pensie, este de 60 de ani pentru femei și de 65 de ani pentru bărbați.
De asemenea, stagiul minim de cotizare potrivit actualei legislații a pensiilor, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, este de 15 ani.
Având în vedere însă, situațiile speciale în care se află anumite categorii de persoane care au lucrat în condiții deosebite de muncă, legiuitorul a instituit norme speciale referitoare la vârsta de pensionare, la perioadele care se iau în calcul, stabilind după caz, luarea ori neluarea în calcul a perioadelor asimilate cu stagiul de cotizare.
În acest sens, prin art.43 alin.1 și 2 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se statuează că:
"Asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art.20 lit. a) și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în aceste condiții beneficiază de pensie pentru limită de vârstă începând cu vârsta de 45 de ani.
Asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art.20 lit. c) și d) și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu 15 ani".
Analizând aceste norme legale se observă că, asigurații care și-au desfășurat activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în fiecare lună, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, începând cu vârsta de 45 de ani, cu condiția să fi realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în aceste condiții, iar cei care și-au desfășurat activitatea ca personal navigant sau într-una din profesiile ce țin de activitatea artistică, prevăzute în anexa nr.2 a legii, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu 15 ani, dar, cu condiția, să fi realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani.
Stagiul de cotizare este definit de art.160 alin.1 din Legea nr.19/2000 ca fiind:"Vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la intrarea în vigoare a prezentei legi -".
În deplin acord cu această dispoziție legală, prin art.2 alin.1 și 2 din Normele Metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1550/2004 se statuează că:"Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunilor de evaluare.
Pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977."
Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, prevedea în art.14 alin.1 că, persoanele care au lucrat efectiv cel puțin 20 de ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de muncă, sau cel puțin 25 de ani în grupa II de muncă, beneficiază la stabilirea pensiei, de un spor la vechimea în muncă de un an și șase luni pentru grupa I de muncă și, respectiv, un an și trei luni pentru grupa II de muncă.
În acest context, asigurații care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă, determinate potrivit Ordinului Ministerului Sănătății nr.50 din 5 martie 1990 și ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, au beneficiat, atât de reducerea vârstei legale de pensionare, cât și de majorarea vechimii în muncă, deci a perioadei de contribuție, (denumită de actuala reglementare, stagiu de cotizare), conform art.14 alin.1 din Legea nr.3/1977.
Susținerea conform căreia, acestei categorii de asigurați îi sunt incidente dispozițiile art.43 alin.1 din Legea nr.19/2000 și ale Anexei nr.4 la această lege, ca "act normativ cu caracter special", la care face trimitere art.2 alin.4 din Anexa la Hotărârea Guvernului nr.1550/2004, nu poate fi primită, întrucât, Legea nr.19/2000 reprezintă legea generală, actul normativ - cadru în domeniul pensiilor și al drepturilor de asigurări sociale.
În ceea ce privește principiul înscris în preambulul Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, care consacră asigurarea "la condiții egale de pensionare, de pensii egale, indiferent deanul ieșirii la pensie",considerăm că acesta nu poate fi aplicat în cauză, atâta timp cât nu există în lege o prevedere expresă care să stipuleze că și persoanelor care au lucrat în grupe speciale de muncă și s-au pensionat anterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, li se aplică prevederile acestei legi, pentru determinarea stagiului de cotizare și, în raport de acesta, a punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare.
Soluția acestei interpretări decurge și din dispozițiile art.4 alin.1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.4/2005, conform cărora:
"Determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr.19/2000".
Prin urmare, aplicabilitatea dispozițiilor din Hotărârea Guvernului nr.1550/2004 este întărită și confirmată de norma de trimitere cuprinsă în Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.4/2005.
De altfel, potrivit principiului neretroactivității legii civile, consacrat de art.15 alin.2 din Constituția României, legea civilă dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactivă.
În acest context, este evident că legea nouă, respectiv, Legea nr.19/2000 nu se poate aplica decât situațiilor ivite după intrarea ei în vigoare deci, persoanelor ale căror drepturi la pensie s-au deschis după data de 1 aprilie 2001, nu și persoanelor pensionate sub imperiul Legii nr.3/1977.
În consecință, pentru asigurații care au lucrat în condiții speciale de muncă și ale căror drepturi la pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de art.14 din Legea nr.3/1977, această soluție decurgând și din aplicarea principiului "tempus regit actum".
În raport de cele ce preced se constată că soluția instanței de fond este la adăpost de criticile formulate, motiv pentru care în temeiul art.312 alin.1 Cod proc.civ. Curtea va dispune respingerea recursului formulat de reclamantul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 190/LM/12.02.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Iunie 2008.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
Jud. fond.,
Președinte:Ana DorianiJudecători:Ana Doriani, Manuela Stoica, Victor Crețoiu