Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 7391/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 5760/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 7391R
Ședința publică de la 14 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florentina Dragomir
JUDECĂTOR 2: Nadia Raluca Ilie
JUDECĂTOR 3: Dragoș A -
GREFIER -
Pe rol, soluționarea recursului formulat de către recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.5163 din data de 15.06.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect "contestație decizie de pensionare".
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimatul, prin avocat, ce depune împuternicire avocațială nr.-/14.12.2009, lipsind recurenta Casa de Pensii a Municipiului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței 20.10.2009 i-au fost comunicate motivele de recurs intimatului .
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă avocatului intimatului cuvântul în combaterea recursului.
Intimatul, prin avocat, solicită respingerea recursului declarat de Casa de Pensii a Municipiului, ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate, conform motivelor expuse în cuprinsul concluziilor scrise pe care le depune la dosar. Cheltuielile de judecată le va solicita pe cale separată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.5163/15.06.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis acțiunea precizată formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, având ca obiect contestație la decizie de pensionare; a dispus anularea deciziei nr. -/11.09.2008 și a obligat intimata la emiterea unei noi decizii cu recalcularea punctajului și a stagiului de cotizare, conform raportului de expertiză întocmit în cauză; a obligat intimata la plata diferențelor dintre pensia cuvenită și cea încasată, începând cu data de 01.12.2006; a obligat intimata la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 800 lei.
In motivare, s-a reținut ca, prin decizia nr. -, contestatorul a fost pensionat pentru limită de vârstă, începând cu data de 01.03.2006, fiind stabilit un punctaj mediu anual de 2,60148 puncte și un stagiu de cotizare realizat de 43 ani și 11 zile.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei a rezultat că petentul a beneficiat de anumite sporuri cu caracter permanent, respectiv: spor de muncă grea (adeverința nr. 11253/30.08.2006 eliberată de ), spor de șantier, spor de lucru pe mare (adeverința nr. 2626 din 13.02.2006 eliberată de ).
Din buletinul de calcul întocmit de Casa de Pensii a Municipiului B reiese faptul că nu au fost luate în considerare aceste sporuri.
Veniturile suplimentare trebuie luate în considerare la calcularea drepturilor de pensie, pentru următoarele considerente:
Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat. Prin art. 1 Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat se dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat. Se observă, așadar, că pentru toate aceste sume angajatorii calculau și virau contribuții de asigurări sociale, aspect confirmat si de către angajatorul emitent al adeverinței din cauza de față.
O data reținut acest aspect, se cuvin a fi precizate dispozițiile art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora "sistemul public se organizează și funcționează având ca bază principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite".
Acest principiu este dezvoltat în dispozițiile următoare din același act normativ, în secțiunile referitoare la modul de calcul al drepturilor de pensie. Astfel, potrivit art. 78 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună.
Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.
Prin art. 4 alin. 2 și 3 din OUG nr. 4/2005 legiuitorul se abate de la principiul contributivitatii, pe care îl afirmase categoric in Legea nr. 19/2000, si precizează că sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioarei datei de 1.04.2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajelor sunt enumerate în anexele ordonanței. Acestea pot fi dovedite prin înscrisurile din carnetele de muncă sau prin adeverințe întocmite conform legii de către foștii angajatori.
In privința formelor de retribuire în acord, în anexa 1 OUG nr. 4/2005 se menționează că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare. Aceeași soluție este menționată pentru "alte sporuri care nu au avut caracter permanent".
In aceeași Anexa a OUG nr. 4/2005, la pct. IV, legiuitorul optează pentru luarea in calcul a oricăror sporuri acordate de către ministerele de resort, conform actelor normative in vigoare in diverse perioade, evidențiate împreuna cu salariile aferente in statele de plata si pentru care s-a datorat si s-a virat contribuția de asigurări sociale.
In speță, au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, adică cele de la art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, fata de cele care decurg din acesta dar nu-1 respectă, pentru că soluția contrară presupune încălcarea principiului contributivitatii, cu consecința nerealizarii scopului avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia.
Veniturile menționate în adeverința în cauză nu au făcut parte, într-adevăr, din baza de calcul a pensiilor care, conform art. 10 din Legea nr. 3/1977, era constituită din retribuții tarifare, însă conform reglementărilor aceluiași act normativ dreptul la pensie era recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale, or acestea se stabileau si se achitau în raport de câștigul brut realizat, iar nu de cel tarifar.
Sintetizând, noua reglementare privind calculul drepturilor de pensie, instituita prin Legea nr. 19/2000, este construita in jurul acestui principiu fundamental, și anume că orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (in funcție de reglementarea in vigoare) au achitat statului contribuții de asigurări sociale, trebuie să se reflecte in cuantumul pensiei.
Pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei de 01.04.2001, data intrării in vigoare a Legii nr. 19/2000, acest principiu este respectat. Pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementarilor anterioare, soluția trebuie sa fie aceeași, conform principiului "ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet".
diferite asupra chestiunii in discuție intre casele de pensii si instanțele judecătorești sunt generate de inconsecventa legiuitorului.
Pe de o parte, se afirmă in art. 2 al legii cadru principiul contributivitatii, mai sus menționat.
Pe de alta parte, același legiuitor limitează fără nici o justificare rezonabilă aplicarea acestui principiu, în cuprinsul OUG nr. 4/2005, înlăturând din calculul pensiilor anumite venituri și sporuri obținute anterior datei de 01.04.2001, pe motiv că nu ar fi avut caracter permanent. Tot în OUG nr. 4/2005 se recunoaște posibilitatea valorificării unor venituri, în măsura în care pentru acestea s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale.
Instanța apreciază că ceea ce interesează nu este caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri, ci faptul ca statul și-a încasat drepturile la momentul cuvenit, iar când vine rândul asiguraților să primească o contraprestație din partea statului, aceasta trebuie sa fie corespunzătoare, pentru a nu se rupe echilibrul raportului juridic dintre părți.
Prin urmare, în prezența acestei dualități de reglementare, revine instanței judecătorești sarcina de a hotărî ca principiul contributivitatii afirmat în art. 2 din Legea nr. 19/2000 si dezvoltat in art. 78 alin. 1 din același act normativ primează și că, independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri și de faptul că au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, acestea trebuie luate in considerare la stabilirea drepturilor de pensie.
Pentru aceste considerente, prima instanța arata ca este întemeiată cererea formulată de petent având ca obiect recalcularea pensiei și luarea în considerare a sporurilor atestate de adeverințele nr. 11253/30.08.2006 eliberată de A, nr. 2626 din 13.02.2006 eliberată de
De asemenea, din aceste adeverințe reiese și faptul că petentul a realizat un stagiu de 16 ani în grupa I de muncă, stagiul complet de cotizare nefiind corect calculat, întrucât conform Legii nr. 19/2000 stagiul complet de cotizare aferent datei de naștere era de 35 de ani, dar întrucât contestatorul a realizat un stagiu de 16 ani în grupa I de muncă, a fost redus stagiu de cotizare cu 4 ani și 3 luni, însă conform Anexei nr.4 din Legea nr. 19/2000, stagiu complet de cotizare trebuia redus cu 7 ani.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs motivat, în termenul legal, pârâta Casa de pensii a Municipiului B, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
S-a arătat ca reclamantul își manifesta nemulțumirea față de cuantumul drepturilor stabilite prin decizia de recalcularea a Casei de Pensii Sector 1, respectiv pentru faptul ca nu a fost valorificata adeverința nr.11253/30.08.2006 emisa de SC.
Din dezbaterile avute in cadrul ședințelor instanței de fond tribunalului precum si din înscrisurile depuse la dosar, se poate observa ca decizia contestata de reclamanta este temeinica si legala.
Instanța de fond, apreciind ca decizia emisa a fost data cu încălcarea normelor legale in vigoare a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare.
Din actele depuse la dosarul cauzei se observă că există divergențe de opinie între părerile exprimate de expert in raportul de expertiza întocmit in cauza și poziția Casei de Pensii, divergențe de natură juridică ce nu au fost soluționate de către instanța de fond.
Referitor la fondul cauzei, se reiterează punctul de vedere ce a fost prezentat cu ocazia dezbaterilor din fața Tribunalului București.
De altfel, prin art. 201 alin 3 Cod Procedură Civilă in domeniile strict specializate, in care nu exista experți autorizați, din oficiu sau la cererea oricărei dintre parti judecătorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalități ori specialiști in domeniul respectiv. Punctul de vedere va fi prezentat in camera de consiliu sau in ședința publica, părțile fiind îndreptățite sa puna si ele întrebări.
Ministerul Muncii Familiei si Egalității de Șanse este, conform HG.381/2007 (art. 3) singurul organ cu atribuții privind: aplicarea legislației privind protecția socială, implementarea programelor informative de calcul al drepturilor de asigurări sociale.
De asemenea, un raport de expertiză trebuie să fie un punct de reper pentru instanță, rămânând la latitudinea acesteia motivarea temeinică a sentinței în fapt și în drept.
Din actele depuse la dosarul cauzei se observă că există divergențe de opinie între părerile exprimate de expert in raportul de expertiza intocmit in cauza și poziția Casei de Pensii, divergențe de natură juridică ce nu au fost soluționate de către instanța de fond.
In speță, privitor la luarea in calcul a veniturilor suplimentare obținute de reclamant, se solicită respingerea acțiunii și se învederează instanței că mențiunea de la punctul VI din Anexa la OUG nr.4/2005, privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale, prevede că "nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a punctajului mediu anual, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie și după timp pe bază de tarife sau cote procentuale.".
Această dispoziție este în concordanță cu prevederile legii-cadru în materia asigurărilor sociale de stat, determinarea punctajului mediu anual, cu ocazia operațiunii de recalculare guvernate de G nr. 4/2005, realizându-se cu respectarea prevederilor Legii nr.19/2000.
In temeiul art.164 din Legea nr.19/2000, la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a acestei legi, se utilizează salariile brute sau nete, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă. Astfel, până la data de 1 iulie 1977, se înscriau salariile brute, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991, se înscriau salariile nete, iar de la data de 1 ianuarie 1991 salariile brute.
De asemenea, legiuitorul a statuat că la determinarea punctajelor medii anuale, pe lângă salarii, se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
Din cele menționate anterior rezultă că, la determinarea punctajelor anuale, este imperios necesar să se valorifice pe lângă salarii și sporurile cu caracter permanent, care după data de 1 aprilie 1992 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități conform legislației în vigoare.
Veniturile suplimentare, obținute de reclamant nu reprezintă sporuri cu caracter permanent ci o formă de remunerare, în funcție de realizarea indicatorilor, de predarea lucrărilor de cercetare științifică pentru care își asumau răspunderea de finalizare și realizare, etc. reglementată de legislația în vigoare la acea dată, în speță art.12, din Legea nr.57/1974, privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii, în timp ce sporurile reprezintă sume de bani acordate prin raportare la retribuția tarifară.
Această diferențiere rezultă foarte clar din dispozițiile Legii nr.57/1974 care definește retribuția tarifară și enumera indemnizațiile, majorările și sporurile care includ și retribuția tarifară de încadrare, precum și din dispozițiile Decretului nr. 92/1976 care reglementează datele ce se înscriu în carnetul de muncă, coroborat cu Ordinul nr.136/1976, pentru aprobarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare și evidență a carnetului de muncă, norme legale din care rezultă că veniturile realizate în acord global, primele ocazionale și premiile, nu se înscriau în carnetul de muncă și prin urmare nu se utilizau!a determinarea punctajelor anuale potrivit art.164, alin.1, din Legea nr. 19/2000.
Tocmai de aceea, legiuitorul a înțeles să excludă, printr-un text de lege expres, anumite categorii de venituri și sporuri din baza de calcul a drepturilor de pensie. De aceea orice interpretări extinctive contravin textului de lege.
Mai mult, textul OUG nr. 4/2005 a făcut obiectul analizei Curții Constituționale, care prin Decizia nr. 736/2006, s-a exprimat chiar cu privire la dispozițiile de la pct. VI din Anexa la OUG nr. 4/2005.
In concluzie, nu pot fi reținute hotărârile pronunțate în spețe similare, în sensul de admitere a cererii, întrucât nu au relevanță juridică în cauză, deoarece în sistemul nostru de drept precedentul judiciar nu constituie izvor de drept, pentru că așa cum a reliefat și literatura de specialitate, organele judecătorești aplică legea, nu creează legea (a se vedea Decizia civilă nr. 139/22.01.2007 a CA A-I).
In drept, s-au invocat dispozițiile art.304, pct.4 si 9, art.304 indice 1 din Codul d e procedura civila, dispozițiile Legii nr.49/1992 privind modificarea si completarea unor reglementari din legislația de asigurări sociale și ale Legii nr.19/2000, privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu completările și modificările ulterioare.
Cercetând recursul declarat în limita criticilor formulate, Curtea reține următoarele:
Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 4 din Codul d e procedura civila, privind depășirea de către instanța de fond a atribuțiilor puterii judecătorești, este nefondat.
Prin stabilirea de către instanța de fond a unui punctaj mediu anual, determinat de către un expert contabil printr-un raport de expertiza judiciara, nu se depășesc atribuțiile puterii judecătorești, intrucat toate actele emise de structurile subordonate Ministerului Muncii, Egalitatii de si Familiei, cu atributii in aplicarea legislatiei de protectie sociala, sunt supuse controlului instantelor judecatoresti, in acest sens fiind dispozitiile exprese ale art. 155 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.
Susținând că stabilirea punctajului și cuantumului pensiei sunt atribuții exclusive ale Casei de Pensii, recurenta principiul constituțional al liberului acces la justiție.
Conform art.21 din Constituție, orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, principiu care semnifică atât accesul liber la o instanță de judecată imparțială, independentă, dar și plenitudinea de jurisdicție a instanței de judecată, adică aptitudinea de a fi dedusă judecății orice chestiune litigioasă.
La stabilirea drepturilor de pensie cuvenite intimatei reclamante, recurenta parata nu a valorificat sumele reprezentând sporuri cu caracter permanent, respectiv: spor de muncă grea (adeverința nr. 11253/30.08.2006 eliberată de ), spor de șantier, spor de lucru pe mare (adeverința nr. 2626 din 13.02.2006 eliberată de ).
Veniturile realizate in sistem de acord global, precum si celelalte venituri suplimentare trebuie luate in considerare la calcularea drepturilor de pensie, pentru următoarele considerente:
Retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat. Prin art. 1 Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat se dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupracâștigului brut realizat de personalul lor salariat.Se observa, așadar, ca pentru toate aceste sume angajatorii calculau si virau contribuții de asigurări sociale, aspect confirmat si de către angajatorul emitent al adeverinței din cauza de fata.
Potrivit dispozițiilor art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, "sistemul public se organizează si funcționează având ca baza principiul contributivitatii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite".
În privința formelor de retribuire în acord, în anexa 1 OUG nr. 4/2005 se menționează că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare. Aceeași soluție este menționata pentru "alte sporuri care nu au avut caracter permanent".
In aceeași Anexa a OUG nr. 4/2005, la pct. IV, legiuitorul optează pentruluarea in calcula oricăror sporuri acordate de către ministerele de resort, conform actelor normative in vigoare in diverse perioade, evidențiate împreuna cu salariile aferente in statele de plata si pentru cares-a datorat si s-a virat contributia de asigurari sociale.
Apreciem că în speță au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, adica cele de la art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, fata de cele care decurg din acesta dar nu-l respectă, pentru că soluția contrară presupune încălcarea principiului contributivității, cu consecința nerealizării scopului avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia.
Formele de retribuire in acord si celelalte venituri menționate in adeverinta in cauza nu au făcut parte, într-adevăr, din baza de calcul a pensiilor care, conform art. 10 din Legea nr. 3/1977, era constituită din retribuții tarifare, însă conform reglementărilor aceluiași act normativ dreptul la pensie era recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale, or acestea se stabileau si se achitau în raport de câștigul brut realizat, iar nu de cel tarifar.
Pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei de 01.04.2001, data intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000, acest principiu este respectat. Pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementarilor anterioare, solutia trebuie sa fie aceeasi, conform principiului "ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet".
Instanta apreciaza ca ceea ce intereseaza nu este caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri, ci faptul ca statul si-a incasat drepturile la momentul cuvenit, iar cand vine randul asiguratilor sa primeasca o contraprestatie din partea statului, aceasta trebuie sa fie corespunzatoare, pentru a nu se rupe echilibrul raportului juridic dintre parti.
Prin urmare, in prezenta acestei dualitati de reglementare, revine instantei judecatoresti sarcina de a hotari ca principiul contributivitatii afirmat in art. 2 din Legea nr. 19/2000 si dezvoltat in art. 78 alin. 1 din acelasi act normativ primeaza si ca, independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri si de faptul ca au facut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare, acestea trebuie luate in considerare la stabilirea drepturilor de pensie.
In ceea ce privește Decizia nr. 736/2006 prin care Curtea Constituționala, ce produce efectepartes litigantes, a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor mențiunii de la pct. VI din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, considerentele acesteia nu susțin motivele de recurs formulate de Casa de Pensii a Municipiului
Astfel, se arata in aceasta decizie ca "noua legislație privind sistemul public de pensii recunoaște ca stagiu de cotizare vechimea în muncă considerată utilă de legislația anterioară pentru determinarea dreptului la pensie. În mențiunea criticată pentru neconstituționalitate se precizează în mod expres că nu se iau în calcul la stabilirea punctajului mediu anual acele venituri care, potrivit legislației anterioare, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor. Aceste dispoziții nu modifică, cu efect retroactiv, legislația anterioară. Verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanței judecătorești."
Prin aceasta interpretare, Curtea Constituționala confirma faptul ca dispozițiile punctului VI din Anexa la OUG nr. 4/2005 nu exclud, de plano, posibilitatea valorificării veniturilor enumerate in mod exhaustiv la acest punct si ca aplicabilitatea la cazul concret a acestor prevederi legale se stabilește de către instanța de judecata, in funcție de includerea sau nu a acestor venituri in baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale.
Or, tocmai aceste aspecte constituie obiectul analizei si interpretării instanței de fond, care a apreciat ca se impune valorificarea acestor venituri suplimentare, deși sunt exceptate expres de pct. VI din Anexa la OUG nr. 4/2005, întrucât angajatorul a atestat ca pentru acestea s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale.
Din cuprinsul adeverinței nr. 11253/30.08.2006 eliberată de si adeverinței nr. 2626 din 13.02.2006 eliberată de rezulta faptul ca pentru aceste venituri suplimentare s-a plătit contribuția de asigurări sociale.
Așadar, în mod legal și temeinic, cu luarea în considerare a tuturor probelor administrate în cauză, prima instanță a stabilit că și aceste venituri trebuie avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie, în aplicarea cu prioritate a dispozițiilor cu valoare de principiu în materie, astfel că recursul declarat este nefondat și va fi respins ca atare, potrivit art. 312 alin.1 din Codul d e procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, cu sediul în B, nr.6, sector 3 împotriva sentinței civile nr.5163/15.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-contestator, domiciliat în B,-, -3,. A,.2,.9, sector 1.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 14 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR A
GREFIER
Red.:
Dact.:
4 ex.
17.12.2009
Jud.fond:
Președinte:Florentina DragomirJudecători:Florentina Dragomir, Nadia Raluca Ilie, Dragoș
