Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 7420/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-(5713/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.7420/
Ședința publică din data de 14 decembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 2: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererilor de recurs formulate de recurenta-contestatoare și recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, împotriva sentinței civile nr.5496 din 23 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.38524/3/AS/2006, având ca obiect - contestație decizie pensionare.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 10.12.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării soluției la data de 14.12.2009, când a decis următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.5496/23.06.2009, Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a espins obiecțiunile formulate de contestator la raportul de expertiză, ca neîntemeiate; a admis cererea de majorare a onorariului, formulată de expert G, a majorat onorariul acestuia, de la 600 lei, Ia 1050 lei, diferența urmând a fi suportata direct de intimată și a obligat intimata la plata sumei de 450 lei, către expert; a admis acțiunea formulată de contestatoarea, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului B; a anulat decizia nr.- din 30.-; a obligat intimata să emită o nouă decizie prin care să recalculeze pensia reclamantei retroactiv, cu începere din 20.10.2001 pe baza unui punctaj mediu anual de 1,11094 puncte; a obligat intimata să plătească reclamantei sumele: 1853 lei, reprezentând pensia aferentă lunilor mai, septembrie, noiembrie, decembrie 2005 și ianuarie 2006, actualizată cu inflația până în februarie 2008; 1142, reprezentând diferența dintre pensia cuvenită și cea încasată, pe perioada 22.10.2001- 01.03.2008, actualizată cu inflația până în februarie 2008; 459,6 lei, dobânda legală pentru sumele de mai sus, calculată până în februarie 2008; 603, 4 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Obiecțiunile formulate de contestatoare la raportul de expertiză au fost analizate de instanța de fond și respinse prin încheierea din 24.02.2009, stabilindu-se ca diferențele de pensie și reactualizarea să fie realizate până în luna februarie 2008, astfel încât nu se mai impunea luarea în calcul și a diferențelor primite de reclamantă în februarie 2009.
Susținerea reclamantei în sensul că în luna decembrie 2004 ar fi încasat numai taloanele CFR și că semnătura le-ar viza numai pe acestea, în timp ce pensia s-ar fi ntors la Casa de Pensii, nu a fost dovedită, din adresa nr.1676 din 17.10.2008 emisă de Oficiul Zonal sector 4- Oficiul Poștal nr.53, a reieșit că pentru luna decembrie 2004 nu au mai putut fi date relații, termenul de păstrare a arhivei fiind depășit.
Prin urmare, se prezumă în susținerea tribunalului, că semnarea borderoului poștal a confirmat atât ridicarea taloanelor, cât și a pensiei aferente lunii respective, pe talonul înmânat reclamantei fiind menționate atât taloanele CFR, cât și pensia.
Pentru aceste motive, s-au respins obiecțiunile formulate de contestatoare la raportul de expertiză.
A admis cererea de majorare a onorariului formulată de expert G, constatând că acesta a avut un volum mare de activitate, a efectuat numeroase suplimente ale raportului, la solicitarea instanței, omisiunile nefiind cauzate de culpa expertului. A majorat onorariul acestuia, de la 600 lei, la 1050 lei, diferența urmând a fi suportată direct de intimată, ca parte care a căzut î pretenții.
Pe fondul cauzei, din înscrisul aflat la fila 29, prima instanță a constatat că pensia pentru limită de vârstă a contestatoarei a fost stabilită inițial de intimată prin decizia nr.- din 14.01.2002 cu începere din data de 20.10.2001 intimata luând în calcul, printre altele, și un stagiu asimilat de 4 ani și 4 luni, reprezentând perioada de urmare a cursurilor universitare.
Prin decizia nr.- din 30.11.2006, intimata a recalculat în favoarea contestatoarei, în baza cererii nr.21568/18.08.2004, cu începere din data de 01.09.2004, o pensie pentru limită de vârstă în cuantum de 2.074.783 ROL, pe baza unui punctaj mediu anual de 1,09479 puncte, determinat prin modificarea stagiului asimilat inițial, de 4 ani și 4 luni, în stagiul real de 4 ani și 11 luni, decizia menționând și că se vor achita diferențele pe ultimele 36 de luni anterioare emiterii.
Din conținutul raportului de expertiza refăcut de expert G, a rezultat că punctajul mediu anual cuvenit contestatoarei prin utilizarea metodei legale de recalculare a pensiei este de 1,11094 puncte.
În ceea ce privește data de la care se cuvenea recalcularea pensiei, s-a constatat că intimata a valorificat, chiar dacă eronat, stagiul asimilat realizat de reclamantă, încă de la data ieșirii inițiale la pensie, respectiv 20.10.2001.
Culpa în stabilirea unui stagiu inferior aparține în exclusivitate pârâtei.
Această culpă a fost recunoscută inclusiv de pârâta, care, prin adresa din 17.09.2007, a arătat că la stabilirea inițială a pensiei s-a luat în calcul greșit un stagiu asimilat de numai 4 ani și 4 luni.
A rezultat astfel că revizuirea pensiei trebuia realizată retroactiv tot din data de 20.10.2001. Caracterul retroactiv al revizuirii a fost recunoscut și de intimată, care în decizia atacată a menționat că va achita diferențele pe ultimele 36 de luni, dar aceasta a calculat eronat cele 36 de luni, începând de la data emiterii deciziei, 30.-, și nu de la data depunerii cererii, 18.08.2004, cum era corect.
Din același raport, a rezultat că diferența dintre pensia cuvenită și cea încasată, pe perioada 22.0.2001-01.03.2008, actualizată cu inflația până în februarie 2008, este de 1142 lei, și că dobânda legală pentru sumele de mai sus, calculată până în februarie 2008 este de 459,6 lei.
Apreciind că decizia atacată este nelegală, instanța de fond, în baza art.87 din Legea nr.19/2000, a anulat-o, iar în baza art.89 din același act normativ, a obligat intimata să emită o nouă decizie prin care să recalculeze pensia reclamantei retroactiv, cu începere din 20.10.2001 pe baza unui punctaj mediu anual de 1,11094 puncte.
Constatând că prin stabilirea unei pensii in cuantum inferior celui cuvenit, intimata a produs în patrimoniul contestatoarei un prejudiciu material, în baza art.998-999 Ccivil, a obligat-o pe aceasta la plata către contestatoare a sumei de 1142 lei, reprezentând diferența dintre pensia cuvenita și cea încasată pe perioada 22.10.2001-01.03.2008, precum și la plata sumei de 459,6 lei - dobânda legală, potrivit principiului reparării integrale a prejudiciului cauzat.
Totodată, în baza art.274 pr.civilă, instanța a obligat intimata la plata către contestatoare a sumei de 603,4 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu expertiză și la plata sumei de 450 lei, către expert G, reprezentând majorarea onorariului.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termen legal ambele părți, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru considerente diferite.
Invocând dispozițiile art.3041Cod procedură civilă recurenta-contestatoare critică sentința atacată pe trei aspecte esențiale: greșita exonerare a intimatei cu privire la neachitarea pensiei pe luna decembrie 2004, acordarea unei dobânzi diminuate de 456.60 lei în loc de 650.32 lei (contrar concluziilor raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză) și greșita soluționare a capătului de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată, fără a motiva neacordarea sumei de 58.69 lei, reprezentând taxe de procură, cheltuieli de tehnoredactare și multiplicare înscrisuri.
Se arată în dezvoltarea recursului formulat de contestatoare că în speța dedusă judecății, nelegal prima instanță a exonerat de răspundere intimata cu privire la neachitarea pensiei pe luna decembrie, fiind returnată de Casa de Pensii Sector 4, borderoul înfățișat ca probă atestând dosar emiterea taloanelor CFR, nu și a pensiei aferente lunii decembrie, sens în care nelegal se pretinde, s-ar fi respins obiecțiunile la raportul de expertiză contabilă, obiecțiuni de natură a lămuri aspectul sus-menționat.
Dobânda de 459.60 lei stabilită în sarcina intimatei pentru sumele achitate cu întârziere este greșită, întrucât corespunde variantei de calcul a diferențelor de pensie, începând cu data de 1.09.1994, în timp ce instanța de fond a decis calcularea diferențelor începând cu data de 20.10.2001, situație în care dobânda ce trebuie luată în considerație conform raportului de expertiză contabilă este de 650.32 lei.
În mod greșit și fără a motiva în vreun mod pretinde recurenta Tribunalul Bucureștia exceptat parte din cheltuielile de judecată datorate, nejustificând neacordarea taxelor și onorariu procură, taxe de tehnoredactare, de multiplicare înscrisuri estimate la suma de 58.69 lei.
Invocând temeiurile de modificare și casare prevăzute de art.304 pct.4, 5, 7, 8, 9 Cod procedură civilă și dispozițiile art.3041Cod procedură civilă, recurenta Casa de Pensii a Municipiului B susține că hotărârea instanței de fond este criticabilă sub aspectul analizării probelor administrate, al aplicării greșite a prevederilor legale, dispozitivul acesteia ducând la o îmbogățire fără justă cauză a contestatoarei, prin aplicarea la sumele ce vor rezulta din punerea în executare a sentinței atât a indicelui de inflație cât și a dobânzii legale. Se arată în dezvoltarea recursului formulat că nelegal a fost soluționată excepția tardivității contestării deciziei de pensie din anul 2001, și vădit părtinitor a modificat prima instanță obiectul cererii de chemare în judecată și anume că se contestă doar valorificarea stagiului asimilat din decizia inițială de pensie. Ori, apreciază recurenta nu se poate contesta doar o fracțiune dintr-o decizie de pensie aceasta reprezentând un tot unitar.
Invocă recurenta că la dosarul de pensie a fost depusă inițial adeverința de facultate cu nr.3469/18.10.2001, valorificată prin decizia inițială, iar în anul 2004, respectiv la data de 18.08.2004, contestatoarea depune o cerere de recalculare înregistrată sub nr.21568 prin care solicită valorificarea stagiului asimilat cu o nouă adeverință de facultate. recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B că a soluționat conform nr.HG276/2004, cererea sus-menționată, drepturile recalculate fiind acordate începând cu data de 1.09.2004. Nelegal a statuat în aceste condiții, prima instanță, că în concret culpa în stabilirea unui stagiu inferior ar aparține în exclusivitate pârâtei, și că revizuirea ar trebui realizată retroactiv din data de 20.10.2001, ori aceasta se putea realiza în condițiile în care această decizie de pensie inițial ar fi fost contestată, critică neîntemeiată în cauză.
Tribunalul București pretinde aceeași recurentă, concluzionează asupra culpei exclusive a recurentei în stabilirea incorectă a drepturilor de pensie, a duratei stagiului asimilat, deși cererea de recalculare a fost depusă în anul 2004, când i s-a revizuit și decizia de pensie a contestatoarei, sens în care i s-au plătit diferențele de pensie datorate, dovedite prin înscrisuri nesocotite de instanța de fond, ce nelegal a dispus obligarea la plata drepturilor recalculate din data de 22.10.2001. Drept urmare, evident că raportat la data introducerii acțiunii 12.12.2006, dreptul de acordare a diferențelor de pensie este prescris pe perioada 22.10.2001 - 12.12.2003, excepția prescripției dreptului la acțiune nefiind analizată de prima instanță, ce a determinat evident o soluție părtinitoare și o îmbogățire fără justă cauză a uneia dintre părți, stabilind obiective ce depășeau cadrul procesual stabilit inițial de contestatoare, nesocotind principiul legalității și rolului activ al judecătorului consacrat de art.129 alin.5 Cod procedură civilă.
Deși, diferențele de pensie au fost plătite, aspect dovedit prin înscrisurile anexate cauzei, instanța de fond nelegal a actualizat sumele pretins a fi datorate cu titlu de pensie, fără a-și întemeia susținerile din considerente decât printr-o afirmație sterilă, respectiv culpa în stabilirea stagiului inferior aparținând exclusiv pârâtei.
Instanța de fond consideră recurenta a pronunțat o hotărâre care nu cuprinde motivele pe care se sprijină, cuprinde motive contradictorii.
Totodată, mărginindu-se să analizeze superficial textele de lege și probele administrate, instanța de fond a pronunțat o hotărâre doar aparent motivată în drept, încălcând principiul legalității, principiu ce guvernează desfășurarea procesului civil și a rolului activ al judecătorului consacrat de art.129 alin.5 Cod procedură civilă.
Conform art.261 Cod procedură civilă pct.5 prima instanță era obligată să arate în cuprinsul hotărârii motivele de fapt și de drept ce au format convingerea precum și cele pentru care au înlăturat cererile părților.
Nerespectarea acestei dispoziții atrage nulitatea hotărârii în condițiile art.105 Cod procedură civilă.
Nelegal pretinde recurenta s-ar fi soluționat și capătul de cerere privind acordarea dobânzii legale, ce nu a fost întemeiată în drept. dobândă ce putea fi acordată în baza art.1088 Cod civil, doar în condițiile dovedirii îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale, condiții nedovedite a fi întrunite în cauză de către contestatoare, căreia îi revenea sarcina probei, conform art.1169 Cod civil.
Se conchide astfel că motivarea hotărârii luate de către instanța de fond nu este clară, precisă, se rezumă la o înșiruire de fapte, argumente care nu sunt susținute legal.
Nu s-au solicitat probe noi în calea de atac a recursului.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de criticile formulate în recurs, dar și conform art.3041Cod procedură civilă, Curtea reține că recursurile sunt fondate pentru considerentele de fapt și de drept ce se vor înfățișa în cuprinsul prezentei motivări a deciziei.
În temeiul art.3041Cod procedură civilă, recursul declarat împotriva unei hotărâri care potrivit legii nu poate fi atacată cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele.
În speță sentința atacată nu cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
Astfel, deși Casa de Pensii a anexat înscrisuri și a solicitat respingerea contestației cu motivarea că recalcularea drepturilor de pensie s-a realizat corect la momentul depunerii de către recurenta contestatoare a adeverinței de facultate din data de 18.08.2004, instanța de fond nu arată în sentință care sunt considerentele de fapt și de drept pentru care a înlăturat cererile recurentei.
Instanța de fond s-a limitat la o referire generală, în sensul că, în concret "culpa în stabilirea stagiului inferior aparținea în exclusivitate pârâtei, sens în care revizuirea pensiei trebuie realizată retroactiv începând cu data de 20.10.2001", mențiune care nu poate constitui o motivare corespunzătoare.
Dispoziția legală - art.261 pct.5 Cod procedură civilă prin care s-a consacrat principiul general potrivit căruia hotărârile trebuie motivate, a fost edictată în scopul de a asigura o bună administrare a justiției și de a da posibilitatea instanței superioare să-și exercite controlul judiciar. De aceea, judecătorii sunt obligați să arate în cuprinsul hotărârii motivele de fapt și de drept ce le-au format convingerea.
Motivarea trebuie să se refere la actele dosarului cauzei soluționate și să fie în concordanță cu acestea, ceea ce în speță nu s-a realizat.
Totodată, hotărârea cuprinde motive contradictorii, străine de natura pricinii, soluția admiterii acțiunii în integralitatea sa, prin dispozitiv nu se justifică prin considerentele aceleaiași hotărâri.
Astfel, deși prin dispozitiv se admite acțiunea în întregime, nu se face nicio referire la pretențiile recurentei-contestatoare aferente lunii decembrie 2004, pretenții apreciate însă neîntemeiate prin considerente. Raportat la aceste pretenții, deși conținutul în date al înscrisurilor anexate cauzei prezintă anumite neconcordanțe, nejustificat și nemotivat Tribunalul Bucureștia respins obiecțiunile la raportul de expertiză contabilă pe aspectul în discuție.
Totodată, există dispoziții contradictorii și în ceea ce privește modul de soluționare a capetelor de cerere privind actualizarea diferențelor de pensie, cu dobânda legală cu indicele de inflație cât și a capătului de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Prin dispozitivul sentinței atacate se acordă atât dobânda legală, cât și indicele de inflație aferente sumelor pretinse a fi datorate cu titlu de pensie, însă prin considerentele aceleiași sentințe - dispoziția instanței nu se justifică, acordându-se doar dobânda legală de 459.6 lei, fără a motiva însă modul de calcul al acestei sume, respectiv varianta raportului de expertiză reținută în cauză, temeiul legal al acordării dobânzii legale, probatoriile la care s-a raportat Tribunalul București în sensul acordării sumelor sus-menționate.
Aceleași concluzii se impun și în ceea ce privește cuantumul cheltuielilor de judecată acordate.
Astfel, recurenta contestatoare prin mandatar a solicitat suma de 662.09 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, anexând și un tabel de calcul a acestora (fila 372 dosar fond) și documente justificative.
Deși, acțiunea se admite în integralitatea sa, se acordă doar suma de 603,4 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, nemotivându-se însă considerentele avute în vedere pentru reținerea unei sume diminuate între ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate.
Ori, motivele contradictorii echivalează cum constant s-a statuat și în doctrină cu o nemotivare.
Curtea va constata însă că prima instanță nu a statuat în cadrul procesual stabilit de părți, iar în privința obiectului litigiului nu s-a pronunțat în limitele pretențiilor deduse judecății conform precizărilor la acțiune realizate la filele 40 și 56 dosar fond prin încheierile din data de 13.03.2007 și 18.09.2007 (prin această ultimă încheiere admițându-se excepția litispendenței prezentei cauze cu dosarul nr-). În aceste condiții, sunt incidente în cauză dispozițiile art.304 pct.6 Cod procedură civilă. Prima instanță a nesocotit și conținutul în date al încheierii interlocutorii din data de 27.05.2008, încheiere prin care aceeași instanță din oficiu a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru pretențiile solicitate anterior datei de 07.11.2003, excepția asupra căreia nu mai putea reveni, nelegale fiind astfel aprecierile sale privind acordarea pretențiilor aferente perioadei 20.10.2001 - 7.11.2003.
Nu este incident în cauză motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.4 Cod procedură civilă, recurenta neindicând în ce constă imixtiunea instanței de judecată în sfera activității executive sau legislative, astfel cum este consacrată de Constituție, nedovedindu-se că ar fi săvârșit acte care intră în atribuțiile unor organe aparținând altei autorități constitutive în stat, decât cea judecătorească.
Constatând așa cum s-a mai arătat că hotărârea recurată nu cuprinde motivele pe care se sprijină decizia judecătorilor, conținând totodată motive contradictorii, Curtea în baza art.312 alin.5 Cod procedură civilă va admite recursurile, va casa sentința civilă atacată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
Cu prilejul rejudecării, instanța de retrimitere va avea în vedere și celelalte motive de recurs formulate de ambele părți, aspectele invocate prin întâmpinarea depusă în recurs pe care le va avea în vedere ca apărări de fond, în ceea ce privește obiectul pricinii dedus judecății se va raporta la precizările la acțiune sus menționate, realizate la filele 40-50 dosar fond, cât și la conținutul acțiunii introductive de instanță (fila 1 dosar fond).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de recurenta-contestatoare și recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, împotriva sentinței civile nr.5496 din 23 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.38524/3/AS/2006.
Casează sentința civilă atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.12.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Dact.LG/2 ex./11.01.2010
Jud.fond:; Al.
Președinte:Elena Luissa UdreaJudecători:Elena Luissa Udrea, Liviu Cornel Dobraniște
