Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 7421/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(4153/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.7421/
Ședința publică din data de 14 decembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 2: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta-intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII T, împotriva sentinței civile nr. 477 din 09 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Litigii de Muncă, Asigurări Sociale și contencios Administrativ Fiscal - Complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-contestator, având ca obiect - contestație decizie pensionare.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 10.12.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării soluției la data de 14.12.2009, când a decis următoarele:
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr. 477 din 09 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Litigii de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal - Complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-, s-a admis acțiunea formulată de contestatorul și s-a dispus obligarea intimatei Casa Județeană de Pensii T să emită în cazul contestatorului o decizie privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă și muncă depusă, prin luarea în calcul a următoarelor înscrisuri: adeverința nr. 47/199 eliberată de SA B V; adeverința nr. 482/1999 emisă de SC SA de Vede; adeverința nr. 42/2006 emisă de SC SA.
Intimata a declarat recurs, criticând sentința precitată, în esență, sub următoarele aspecte:
- din conținutul dispozițiilor art. 95, 169 și 82 din Legea nr. 19/2000 rezultă că nu este suficientă doar formularea unei cereri de pensionare sau de recalculare a pensiei, ci trebuie depuse și actele doveditoare în sprijinul acesteia;
- or, adeverințele menționate în dispozitivul sentinței nu au fost trimise la Casa de Pensii, neaflându-se în dosarul de pensionare al contestatorului;
- în acest fel nu au fost respectate condițiile prevăzute de textele legale suscitate, contestatorul înțelegând să uzeze direct de exercițiul acțiunii în justiție, fără a epuiza calea prealabilă de soluționare administrativă a cererii sale.
Prin întâmpinarea formulată de intimatul-contestator, s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Nu s-au propus noi dovezi în cauză.
În baza art. 312 alineatul 1 teza I, art. 304 pct. 9 și art. 304/1 Cod Procedură Civilă, Curtea va admite recursul și va modifica sentința atacată în sensul menționat prin dispozitivul deciziei, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Așa cum rezultă din analiza probatoriului administrat în cauză (înscrisuri), prin decizia nr. -/17.07.2008 emisă de recurenta-intimată, s-a stabilit pensia pentru limită de vârstă cuvenită intimatului-contestator în condițiile prevăzute de art. 41 și urm. din Legea nr. 19/2000.
Prin acțiune, intimatul-contestator a contestat decizia precitată și a solicitat să se dispună obligarea CJP T la emiterea unei noi decizii privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă și muncă depusă, prin luarea în calcul a următoarelor înscrisuri: adeverința nr. 47/1999 eliberată de SA B V; adeverința nr. 482/1999 emisă de SC SA de Vede; adeverința nr. 42/2006 emisă de SC SA.
Soluția Tribunalului este greșită, bazându-se pe o eronată apreciere a materialului probator administrat în cauză, dar și pe o greșită aplicare a dispozițiilor legale relevante.
Astfel, nu s-a luat în considerare faptul că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 82 din Legea nr. 19/2000.
Potrivit art. 82 alineatul 1, "pensia se acordă la cererea persoanei îndreptățite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procură specială, a tutorelui sau a curatorului acesteia."
Totodată, alineatul 2 al aceluiași articol statuează: "cererea de pensionare, împreună cu actele care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială de pensii în raza căreia se află domiciliul asiguratului."
Din interpretarea gramaticală, logică și sistematică a acestor texte de lege reiese că persoana interesată în a obține acordarea pensiei pentru limită de vârstă este obligată să depună la Casa teritorială de pensii atât cererea de pensionare, cât șiactele care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege sub acest aspect.
În speță, intimatul-contestator nu și-a îndeplinit această obligație legală ce-i revenea, nedepunând la CJP T adeverințele indicate în dispozitivul sentinței atacate. Nu există nici o dovadă în acest sens la dosar din care să reiasă că el ar fi transmis Casei de Pensii, personal sau prin intermediul serviciilor poștale, adeverințele respective. Respectivele documente nu poartă nici un însemn că ar fi fost trimise Casei de Pensii (număr de înregistrare, ștampilă, etc.), iar CJP T primirea lor și faptul că ar fi anexate în dosarul de pensionare al contestatorului.
Or, sarcina probei în prezentul proces revenea autorului acțiunii în conformitate cu prevederile art. 1169 Cod Civil, însă el nu și-a îndeplinit-o în mod corespunzător.
În plus, prima instanță nu era îndreptățită să dispună obligarea CJP T la emiterea unei alte decizii de pensionare pentru autorul acțiunii fără a anula și decizia nr. -/17.07.2008 emisă de recurenta-intimată, căci ar însemna ca în cazul aceleiași persoane să producă efecte juridice în același timp două decizii de pensionare de același tip (de aceeași natură juridică), ceea ce Legea nr. 19/2000 nu permite, sens în care sunt dispozițiile art. 88, conform cărora "decizia casei teritoriale de pensii, necontestată în termen, este definitivă".
Iar decizia sus amintită a CJP T nu putea fi desființată deoarece, așa cum s-a relevat anterior, intimatul-persoană fizică nu și-a îndeplinit îndatorirea ce-i revenea în temeiul art. 82 din Legea nr. 19/2000.
În considerarea prevederilor art. 95 și 169 din aceeași lege, intimatul-persoană fizică are dreptul să solicite recalcularea pensiei sale prin luarea în considerare a adeverințelor de care se prevalează, însă nu poate face acest lucru adresându-se direct instanței de judecată, ci trebuie ca în prealabil să sesizeze Casa de Pensii, punând la dispoziția acesteia și documentele respective, tocmai pentru a-i da posibilitatea să-și îndeplinească atribuțiile și obligațiile legale ce revin acestei instituții în ce privește emiterea deciziilor de pensioare.
Este firesc să fie așa deoarece și în cazul recalculării pensiei se aplică regulile prevăzute de art. 82 din Legea nr. 19/2000, concluzie ce se desprinde din conținutul art. 95 din același act normativ.
Iată de ce se impune admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta-intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII T, împotriva sentinței civile nr. 477 din 09 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Litigii de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal - Complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-contestator.
Modifică în tot sentința atacată.
Respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 14.12.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
TEHNORED//2 ex./29.12.2009.
Jud. fond:,
Președinte:Elena Luissa UdreaJudecători:Elena Luissa Udrea, Liviu Cornel Dobraniște
