Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 7449/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - revizuire
acord global -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 7449
Ședința publică de la 16 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Tomescu
JUDECĂTOR 2: Mariana Pascu
JUDECĂTOR 3: Ligia Epure
Grefier - -
************
Pe rol, judecarea cererii de revizuire formulată de către, împotriva deciziei civile nr.1999/13.04.2009, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns revizuenta, iar pentru intimată depunând delegația de reprezentare, consilier juridic.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că s-a solicitat de către revizuienta în temeiul art 242 cpr.civ,judecarea cauzei în lipsă.
Constatându-se cauza în stare de judecată s-a trecut la soluționare:
CURTEA
Asupra cererii de față:
Prin decizia civilă nr. 1999 din 13.04.2009, Curtea de Apel Craiovaa admis recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D împotriva sentinței civile nr.5365 din 09 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu contestatoarea, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
A modificat sentința în sensul că a respins acțiunea.
Pentru a se pronunța astfel Curtea a reținut următoarele:
Potrivit adeverinței nr. 4367/12.11.2007 emise de SC SA C, în perioada lucrată în cadrul acestei unități, contestatoarea a beneficiat, în afara drepturilor salariale menționate în carnetul de muncă, de adaosuri (diferențe de manoperă), adaosuri cu caracter permanent și care s-au acordat funcție de manopera repartizată (suma globală) pe lucrare (pentru colectivul elaborator).
Aceste adaosuri s-au acordat funcție de realizarea productivității muncii în conformitate cu Legea nr. 57/1974, art. 117 și începând cu anul 1992 în conformitate cu prevederile din contractele colective de muncă respectiv: anexa nr. 21 din CCM /1992 pct. 3; art. 78 alin. 6 din CCM /1993; art. 78 alin. 5 din CCM /1994; art. 78 alin. 5 din CCM /1995; art. 78 alin. 5 din CCM /1996; art. 78 alin. 4 din CCM /1997; art. 78 alin. 5 din CCM /1998-2001 și art. 80 alin. 1 și anexa 6 din CCM / 2001-2003.
Din aceeași adeverință rezultă că sumele acordate în plus față de retribuția tarifară au făcut parte din fondul de salarii pentru care unitatea a calculat și virat CAS, dar salariatului nu i s-a calculat, reținut și virat contribuția pentru pensia suplimentară.
În raport de mențiunile din adeverință, Curtea va analiza în cauză următoarele dispoziții legale:
Art. 117 din Legea nr. 57/1974, potrivit căruia " finanțarea tuturor cheltuielilor pentru retribuirea muncii personalului din unitățile de cercetare și proiectare tehnologică se face din încasările realizate de aceste unități, ca urmare a contractelor încheiate în conformitate cu prevederile legale".
Din conținutul acestei norme juridice menționate în adeverință rezultă că aceasta reglementa modalitatea de finanțare a cheltuielilor pentru retribuirea muncii personalului din unitățile de cercetare și proiectare tehnologică. Textul nu reglementează drepturi de natură salarială și nu constituie un izvor de drepturi și obligații în raporturile dintre angajator și salariați.
Potrivit art. 118 din aceeași lege, "în activitatea de cercetare științifică și proiectare tehnologică se poate aplica forma de retribuire în acord global, în condițiile stabilite la art. 120 din prezenta lege".
Potrivit art. 120 din Legea nr. 57/1974:
"(1) În activitatea de proiectare se va utiliza cu precădere forma de retribuire în acord global. Sumele pe lucrări pentru retribuirea proiectanților de toate specialitățile se vor stabili, de regulă, pe bază de unități fizice, pe categorii de lucrări. Personalul de proiectare care lucrează în acord global primește, pe parcursul elaborării proiectului sau lucrării avansuri lunare, reprezentând 80% din retribuția tarifară de încadrare. cumulate nu pot fi mai mari de 80% din suma stabilită pe proiect sau pe lucrare.
(2) La predarea proiectului sau lucrării, suma totală stabilită pe lucrare se repartizează membrilor colectivului, în funcție de contribuția acestora".
Prin urmare adaosurile (diferențe de manoperă) acordate peste salariile tarifare personalului din unitățile de proiectare au fost reglementate de dispozițiile art. 120 alin. 2 din Legea nr. 57/1974, nu de art. 117.
De reținut în cauză că Legea nr. 57/1974 a intrat în vigoare la data de 01.02.1975, astfel că, pentru perioada anterioară acestei date, se constată că adeverința nu cuprinde mențiuni cu privire la temeiul legal în baza căruia adaosul a fost acordat.
În consecință, pe întreaga perioadă cuprinsă în adeverință, forma de salarizare aplicabilă contestatorului a fost salarizarea în acord, ce nu se confundă cu retribuția tarifară ce era stabilită legal, înscrisă în carnetele de muncă și care a fost avută în vedere la calculul pensiei atât potrivit Legii nr. 3/1977, cât și potrivit Legii nr. 19/2000.
Legea nr. 19/2000 stabilește în detaliu modalitatea de calcul a pensiei în sistemul public, precizând expres care sunt veniturile obținute de asigurat în decursul carierei sale ce vor fi avute în vedere la calculul pensiei.
La reglementarea noului sistem de stabilire a pensiilor, legiuitorul a instituit reguli noi, reglementate cu valoare de principiu la art. 2.
În spiritul principiilor reglementate, printre care și principiul contributivității invocat în cauza de față, legiuitorul a statuat că,după data de 01.04.2001, unctajul p. anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări social, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.
Art. 78 explică practic sensul principiului contributivității descris generic la art. 2 lit.
Pentru perioadele anterioare datei de 01.04.2001, legiuitorul a statuat distinct, reglementând modul de calcul al punctajului în capitolul IX "Dispoziții tranzitorii", astfel:
Art. 164 din Legea nr. 19/2000 precizează că la determinarea punctajelor anuale până la intrarea în vigoare a prezentei legi se utilizează salariile brute sau nete după caz în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă. 1 al art. 164 instituie regula potrivit căreia baza de calcul a punctajului anual este reprezentată de salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
De la această regulă, legiuitorul a instituit 2 excepții la alin. 2 și 3 ale art. 164:
(2) La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
Pentru ca aceste sporuri să fie avute în vedere trebuie îndeplinite 2 condiții cumulative: să fi făcut parte din baza de calcul conform legislației anterioare și să fie înregistrate în carnetul de muncă
Situația din speța de față nu se încadrează în dispozițiile menționate mai sus, pe de o parte pentru că veniturile menționate în adeverință nu sunt sporuri, ci adaosuri, cele două noțiuni fiind distincte sub aspectul conținutului și nici nu îndeplinesc vreuna din condițiile enunțate de textul de lege.
A doua excepție de la regula instituită de art. 164 alin. 1 este reglementată la alin. 3:
(3) La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Această a doua excepție de la regulă vizează tot veniturile obținute cu titlul de sporuri, nu adaosuri cum este cazul de față. În plus, niciodata adaosurile reprezentând plata în acord nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor, legislația anterioară fiind clară:
Legea nr. 3/1977
"Art. 21 - (1) Media retribuțiilor tarifare lunare care se ia în considerare la calcularea pensiei se stabilește pe baza:
b) retribuției tarifare de încadrare, corespunzătoare la 204 ore, pentru cei retribuiți cu ora, inclusiv pentru personalul care lucrează în acord".
În deplină concordanță cu regulile și principiile instituite de Lagea nr. 19/2000, legiuitorul a reglementat prin OUG nr. 4/2005 modalitatea de recalculare a pensiilor stabilite anterior datei de 01.04.2001 stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, astfel:
Potrivit art. 2 din OUG nr. 4/2005, recalcularea se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000 și a prevederilor prezentei ordonanțe.
Potrivit rt. 4 - (1) Determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000.
(2) Sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, conform prevederilor art. 2, sunt cele prezentate în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.
S-a observat cu ușurință că art. 4 alin. 2 trimite la dispozițiile art. 2 din OUG nr. 4/2005, iar art. 2 din trimite expres la prevederile Legii nr. 19/2000. Reglementarea este în concordanță cu scopul vizat de legiuitor atunci când a decis recalcularea pensiilor stabilite anterior datei de 01.04.2001 și enunțat în partea introductivă a OUG nr. 4/2005: respectarea principiului "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie".
Rezultă în mod evident că recalcularea pensiilor trebuie să se realizeze sub aspectul calculului punctajelor anuale potrivit dispozițiilor art. 164 din Legea nr. 19/2000, iar anexa la OUG nr. 4/2005 nu reprezintă decât o detaliere exhaustivă a categoriilor de venituri enunțate în art. 164 din Lege.
Potrivit dispozițiilor anexei la OUG nr. 4/2005, pct. VI sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.
Prin coroborarea celor două dispoziții legale, rezultă cu claritate faptul că în calculul pensiei se includ salariile astfel cum sunt înregistrate în carnetul de muncă și nu sunt luate în calcul formele de retribuire în acord, indiferent dacă pentru acestea s-a plătit sau nu contribuția de asigurări sociale de către angajator, textul de lege neprevăzând nicio excepție în acest sens.
De altfel, pe de o parte, contestatorului nu i-a fost reținută contribuția pentru pensia suplimentară, ca și contribuție personală a salariatului, iar pe de altă parte contribuția plătită de către unitate din fondul total de salarii nu afecta retribuția tarifară a salariatului.
S-a reținut totodată că, examinând constituționalitatea mențiunii de la pct. VI al Anexei la OUG nr. 4/2005, prin Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006 Curtea Constituțională a statuat că "potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție, drepturile cetățenilor la pensie și la alte forme de asigurări și asistență socială sunt prevăzute de lege. Astfel, atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul a cuantumului lor, revine în exclusivitate legiuitorului. Acesta, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilitățile de acordare și dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, ține de opțiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor".
Fiind chemată să decidă asupra problemei dacă mențiunea de la pct. VI al Anexei la OUG nr. 4/2005 este aplicabilă în speța de față, instanța de fond a înțeles să înlăture aplicarea acestei dispoziții legale, considerentele invocate fiind acelea că dispozițiile art. 2 lit. c din Legea nr. 19/2000 care definesc principiul contributivității se opun dispozițiilor OUG nr. 4/2005. De asemenea, instanța de fond și-a motivat soluția și pe considerente de echitate, apreciind că, în condițiile în care s-a făcut dovada reținerii CAS pentru aceste sume, neluarea în considerare a principiului contributivității ar conduce la obținerea unei prestații de asigurări sociale ce nu ar fi proporțională cu prețul plătit pentru riscul asigurat.
Nu pot fi reținute considerentele instanței de fond privind aplicarea principiului contributivității pentru următoarele motive:
Sub un prim aspect, principiul contributivității își găsește aplicarea odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, care instituie un sistem de asigurări sociale diferit de cel anterior, nefiind posibilă retroactivitatea acestor dispoziții la situațiile anterioare.
Sub un al doilea aspect, chiar textul Legii nr. 19/2000, prin dispozițiile art. 164, prevede în mod expres că pentru calculul punctajului mediu anual pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 se utilizează salariile brute sau nete astfel cum sunt ele înregistrate în carnetul de muncă.
Sub un al treilea aspect, contribuția plătită de unitatea angajatoare nu afecta retribuția plătită salariatului, astfel că nu se punea problema "prețului plătit de asigurat".
Dispozițiile OUG nr. 4/2005 sunt clare, imperative, în vigoare și aplicabile tuturor persoanelor aflate în această situație.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire reclamanta arătând că, în aceeași problemă, Curtea de Apel Craiovaa pronunțat hotărâri diferite, și chiar soțul său a primit o altă dezlegare aceleiași probleme de drept, ceea ce provoacă o discriminare în cadrul pensionarilor - atât cei pensionați din cadrul aceluiași institut cât și din celelalte institute din țară.
În motivarea revizuirii, se arată că prin modul de rezolvare, au fost încălcate.dispozițiile art. 6 alin.1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului - fiind citat cazul Beian contra Romaniei din 6 dec.2007, de asemenea art.14 din Convenție coroborat cu art.1 din protocolul 12 de că autoritățile judecătorești.
Revizuenta arată că este încălcată și hotărârea nr. 387/2005 a, creând o incertitudine în ceea ce privește posibilitatea revizuentei de obține beneficiul drepturilor prevăzute de legea 19/2000 dar și de OUG4/2005.
Analizând cererea de revizuire prin prisma dispozițiilor art. 322.civ.Cod Penal, Curtea constată următoarele:
În raport de solicitarea expresă a instanței de judecată, de fi precizat temeiul juridic al cererii de revizuire, revizuenta a precizat inițial ca temei - contrarietatea de hotărâri -art 322 pct. 7.civ, respectiv art. 322 pct. 9.civ. - ulterior aceasta a revenit, precizând temeiul juridic la fila 41 dosar revizuire, ca fiind art. 322 pct. 5.civ., cele două înscrisuri noi depuse la dosar fiind adresa nr. 8627/4.09.2009 și adresa nr. P 182/7.09.2009 care atestă că diferențele de manoperă încasate de reclamantă făceau parte din veniturile brute salariale încasate din fondul de salariu al unității iar, în perioada 1973- 2009, a raportat fondul de salarii pe formularul operativ, S1 aceste diferențe salariale făcând parte din salariul de bază brut., ele neputând fi omise din baza de calcul a punctajului mediu anual respectiv a pensiei de asigurări sociale.
Curtea reține în raport de actele depuse și de temeiul juridic precizat că cererea de revizuire este nefondată și urmează a fi respinsă, în limitele și pentru următoarele considerente
Potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 5 cod. pr. civ. revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare precum și de o instanță de recurs, atunci când evocă fondul, se poate cere dacă,după darea hotărâriis-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau carenu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părțilorori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se solicită.
În speță, înscrisurile invocate drept "acte noi" au fost emise în luna septembrie 2009, fiind ulterioare deciziei a cărei revizuire se solicită.
Nefiind îndeplinită condiția preexistenței înscrisurilor invocate în cererea de revizuire, nu se poate susține că acestea au fost reținute de partea potrivnică ori că nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.
Se reține totodată că, în sistemul de drept român, practica judiciară nu este izvor de drept, judecătorii supunându-se legii și pronunțând soluțiile conform dispozițiilor legale și intimei convingeri rezultată în urma unui proces complex de evaluare a datelor furnizate în cauza dedusă judecății prin prisma dispozițiilor legale incidente.
Este adevărat că, prin stabilirea unui standard de unificare a practicii la nivel național, Consiliul Superior al Magistraturii încheie minute cu soluția majoritară în anumite chestiuni susceptibile de a fi soluționate neunitar la nivelul instanțelor de judecată, care au caracter orientativ pentru judecători.
În situația de față însă, a fost pronunțată o soluție de către J, care, recurs în interesul legii, a stabilit că dispozițiile OUG4/2005 sunt clare, obligatorii, problema soluționării prezentei cauze este doar o chestiune de aplicare a legii.
Din acest punct de vedere, dispozițiile 4/2005 prevăd la punctul VI mențiunea că Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 - formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.
Nefiind îndeplinite condițiile art. 322 pct. 5 cod. pr. civ.precum și pentru considerentele expuse anterior, Curtea urmează a respinge cererea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta, împotriva deciziei civile nr.1999/13.04.2009, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.C -
2ex /
Președinte:Carmen TomescuJudecători:Carmen Tomescu, Mariana Pascu, Ligia Epure
