Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 852/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(6987/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.852/
Ședința publică din data de 12 februarie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 2: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.4992 din 17 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 40224/3/AS/2007, în contradictoriu cu intimatul contestator, având ca obiect - contestație decizie pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspuns intimatul contestator, personal și asistat de avocat, cu împuternicire avocațială atașată la fila 12 dosar, lipsind recurenta intimată Casa de Pensii a Municipiului
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul contestator, a depus la dosar întâmpinare, prin serviciul registratură al acestei instanțe la data de 13.11.2008, precum și faptul că recurenta intimată Casa de Pensii a Municipiului B, a solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Avocatul intimatului contestator, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr. 4992/17.06.2008 a Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, s-a admis acțiunea formulată de contestatorul.
În consecință, s-a dispus obligarea intimatei Casa de Pensii a Municipiului B să recalculeze drepturile de pensie ale contestatorului prin valorificarea unui punctaj mediu anual de 3,82136 puncte, începând cu 01.12.2005, rezultând un cuantum al drepturilor de pensie de 1130 lei.
Totodată, intimata a fost obligată să recalculeze drepturile de pensie prin valorificarea unui punctaj mediu anual de 3,87950 puncte, începând cu 01.05.2007, rezultând un cuantum al pensiei de 1538 lei.
S-a dispus anularea deciziei nr. -/01.07.2007 emisă de Casa Locală de Pensii Sector 1, iar intimata a fost obligată să emită o nouă decizie în baza OUG nr. 19/2007 în care să adune punctajul de 0,18864 și să scadă punctajul de 0,18656 din punctajul de 3,87950, începând cu 01.07.2007.
S-a dispus obligarea intimatei la plata diferenței de pensie de 7050 lei, rezultând din recalcularea conform OUG nr. 4/2005 și din recalcularea cu adăugare de stagiu pentru perioada 01.12.2005-01.03.2008, precum și la plata diferențelor de drepturi de pensie ce vor rezulta din emiterea deciziei conform OUG nr. 19/2007 în baza prezentei sentințe.
În final, intimata a fost obligată la 2504,7 lei cheltuieli de judecată către contestator.
Intimata a declarat recurs, criticând sentința precitată, în esență, sub următoarele aspecte:
- în mod eronat instanța a admis în totalitate raportul de expertiză întocmit de un expert nespecializat în asigurări sociale, deși, date fiind prevederile nr. 381/2007, singura instituție abilitată să efectueze această operațiune este Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse;
- un raport de expertiză nu poate stabili un punctaj sau un cuantum al pensiei (stabilirea pensiei fiind un atribut exclusiv al Casei de Pensii), ci trebuie să precizeze ce anume nu s-a luat în calcul, unde anume s-a greșit când s-au preluat datele din carnetul de muncă, adeverințe, etc.
- un raport de expertiză trebuie să fie un punct de reper pentru instanță;
- preluând în totalitate punctul de vedere al expertului și stabilind un anumit punctaj calculat cu aproximație de acesta, instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești, realizând o imixtiune în activitatea unei instituții publice ca atribuții specifice și exclusive în domeniul pensiilor.
Prin întâmpinare, intimatul-contestator a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
Nu s-au propus noi dovezi în cauză.
Curtea, văzând disp. art. 312 alin. 1 teza a II-a pr.civ. și apreciind că în raport de pretențiile deduse judecății, de probatoriul administrat și de normele juridice incidente, soluția primei instanțe este legală și temeinică, va respinge recursul ca nefondat, pentru considerentele de fapt și de drept ce vor fi expuse în continuare.
Astfel, susținerile recurentei în sensul că "în mod eronat instanța a admis în totalitate raportul de expertiză întocmit de un expert nespecializat în asigurări sociale, deși, date fiind prevederile nr. 381/2007, singura instituție abilitată să efectueze această operațiune este Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse" sunt total nefondate.
Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse nu are și nu poate avea nici un fel de atribuții ori competențe legale în ce privește întocmirea unui raport de expertiză, mijloc de probă care este utilizat într-un proces civil aflat pe rolul instanțelor judecătorești. Conform art. 201 și urm. proc.civ. un raport de expertiză (în speță în domeniul contabil) se întocmește de către unul sau mai mulți experți autorizați, pe baza obiectivelor fixate de instanță la propunerea părților. Or, Tribunalul a procedat cu respectarea acestor cerințe legale, încuviințând dovada cu expertiză solicitată de părți și dispunând întocmirea raportului de către un expert contabil.
De asemenea, vor fi înlăturate ca neîntemeiate și celelalte afirmații ale recurentei-intimate.
Instanța de fond, sesizată cu o contestație împotriva unei decizii de pensionare, întemeiată pe disp. art. 87 din 19/2000, era îndreptățită să cenzureze sub toate aspectele actul juridic contestat (deci inclusiv sub aspectul stabilirii punctajului și al cuantumului pensiei), fiind competentă în acest sens, în temeiul prev. art. 155 lit. d și f din aceeași lege, care statuează că tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind deciziile de pensionare și modul de stabilire a pensiilor.
În speță, Tribunalul București nu a făcut decât să acționeze potrivit competențelor sale legale, reținând pe baza probatoriului administrat (înscrisuri, raport de expertiză contabilă) că în conținutul deciziei contestate s-au strecurat erori, din cauza cărora intimatul-contestator era prejudiciat, primind o pensie mai mică decât cea care i se cuvenea.
Dacă s-ar împărtăși punctul de vedere al recurentei în sensul că stabilirea pensiilor (mai precis a punctajului și cuantumului pensiei) este atributul exclusiv al Casei de Pensii, ar însemna să ajungem la concluzia că art. 87 și 155 din 19/2000 devin inaplicabile și nu mai pot produce nici un fel de efecte juridice, deși sunt texte legale în vigoare la momentul actual. Or, o asemenea ipoteză nu poate fi acceptată, căci legea a fost adoptată în scopul de a fi aplicată și a produce efecte juridice specifice, aceasta fiind voința legiuitorului.
Cât privește raportul de expertiză întocmit în cauză, acesta are valoarea juridică a unui mijloc de probă (vezi art. 201 și urm. pr.civ.), astfel că, în măsura în care se coroborează cu alte dovezi administrate pe parcursul procesului, este obligatoriu a fi luat în considerare de instanța de judecată, adică exact ceea ce a făcut și Tribunalul în prezenta speță.
Iar expertul era îndreptățit să verifice dacă s-au strecurat erori în ce privește modul de stabilire și calcul al pensiei prevăzută în decizia contestată, câtă vreme acesta a fost unul dintre obiectivele expertizei, fixat de instanța de judecată, în virtutea rolului său activ și al atribuțiilor ce-i revin pentru a asigura o justă soluționare a pricinilor cu care este învestită.
Ca atare, nu se poate susține teza depășirii atribuțiilor puterii judecătorești de către prima instanță.
În baza art. 316.proc.civ., se va face aplicațiunea corespunzătoare în recurs a prevederilor art. 274.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului B, în contradictoriu cu intimatul-contestator, împotriva sentinței civile nr. 4992/17.06.2008 a Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Obligă recurenta la 700 lei cheltuieli de judecată către intimat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 12.02.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER
TEHNORED// 2ex.27.02.2009.
Jud.fond:,.
Președinte:Elena Luissa UdreaJudecători:Elena Luissa Udrea, Liviu Cornel Dobraniște
