Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 948/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 948/
Ședința publică de la 12 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 3: Roxana Maria
Grefier șef sectie -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C împotriva sentinței civile nr. 1333/22 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa recurentei intimate Casa Județeană de Pensii B, precum și a intimatului contestator.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosar au fost depuse, prin serviciul registratură, concluzii scrise formulate de intimatul contestator.
Se constată că prin motivele de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art 242 pct. 2 Cod procedură civilă
Față de actele și lucrările dosarului, precum și față de motivele de recurs, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Constată că prin sentința civilă nr. 1333/22.08.2008 Tribunalul Covasna a anulat contestația formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii C, și în consecință:
A anulat Decizia nr. 20003 emisă la data de 23 iulie 2008 de Casa Județeană de Pensii B.
A exonerat contestatorul de restituirea sumei de 8.558 lei dispusă prin decizia de mai sus.
Prima instanță a reținut că prin decizia nr. 20003/23.07.2008 emisă de intimată s-a decis obligarea contestatorului la plata sumei de 8558 lei, sumă încasată în mod necuvenit din bugetul asigurărilor sociale de stat în perioadele 1.08.2007 -30.09.2007, 01.11.2007 - 30.06.2008, determinat de faptul că titularul, adică contestatorul care în acea perioadă beneficia de o pensie anticipată parțială a deținut o funcție electivă (prevăzută la art.5 al.1 pct.II din Legea 19/2000), fiind astfel nerespectate prevederile art.92 al.1 lit.b și art.94 din Legea 19/2000.
La fila 15 din dosar s-a depus și o dispoziție de suspendare a plății pensiei emisă de aceiași intimată la data de 05 mai 2008 care nu a fost însă contestată.
Raportat la obiectul dedus judecății instanța mai reține că art.5 al.1 pct.2 din Legea 19/2000 se referă la asigurarea în mod obligatoriu, prin efectul legii a persoanelor, care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul exercitării autorității executive, legislative ori judecătorești pe durata mandatului, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile legii, cu ale persoanelor prevăzute la pct.1 (este vorba de persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă și funcționarii publici).
Art.92 al.1 lit.b din Legea 19/2000 prevede expres că "pensia se suspendă începând cu luna următoare celei în care beneficiarul unei pensii anticipate parțiale se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art.5 al.1 pct.I și II.
Intimata a făcut referire în titlul executoriu ca temei de drept pentru a justifica emiterea acestuia și art.94 al.1 din Legea 19/2000 care prevede că "pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respectiv:
- copii urmași orfani de ambii părinți pe perioada școlarizării până la vârstele prev. de art. 66 lit.a și b,
- nevăzătorii,
- pensionarii pentru limită de vârstă,
- pensionarii de invaliditate de gradul III", susținând că nu se încadrează în nici o situație de mai sus.
Tribunalul constată, față de susținerile intimatei, că dispozițiile legale menționate în titlul executoriu nu sunt incidente în cauză întrucât, dacă ne raportăm la disp.art.5 din Legea 19/2000 constatăm că nu este vorba de o activitate cu caracter permanent, ci numai de participare la ședințele consiliului local pentru care a primit o indemnizație de ședință, nefiind vorba de o activitate din care să rezulte drepturi și obligații ce ar putea fi asimilate activităților desfășurate în baza unui contract individual de muncă sau funcționar public.
În speță, contestatorul beneficiază de dispozițiile derogatorii ale Legii speciale nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, care prevede la art.36 că "drepturile cuvenite aleșilor locali potrivit legii, pot fi cumulate cu pensia sau cu alte venituri, în condițiile legii, fără ca textul de mai sus să facă vreo distincție între pensie anticipată parțială și pensie pentru limită de vârstă.
Or, unde legea nu distinge nici judecătorul cauzei nu poate să interpreteze altfel norma legală decât în sensul că se aplică tuturor pensionarilor.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Casa Județeană de Pensii C, întemeindu-se pe dispozițiile art. 3041și art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că prima instanță a făcut o interpretare greșită dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, neținând cont de faptul că norma specială nu exclude aplicabilitatea normei generale cuprinse în art. 94 alin. 1 și 92 alin. 1 lit. b din Legea nr. 19/2000, ceea ce face imposibilă cumularea pensiei anticipate cu alte venituri salariale, în afara cazurilor expres prevăzute de legiuitor.
Examinând recursul, prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta este nefondat.
Potrivitart. 92alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000, astfel cum a fost modificată prinart.pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2003, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care, între altele, "beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale se regăsește în una dintre situațiile prevăzute laart. 5alin. (1) pct. I și II".
Pe de altă parte, înart. 5alin. (1) pct. I și II din aceeași lege, astfel cum a fost modificat prinart.pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2003, se prevede că "în sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:
persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă și funcționarii publici;
II. persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I".
Coroborarea acestor dispoziții din legea menționată nu poate justifica însă excluderea automată de la beneficiul cumulului pensiei anticipate sau al pensiei anticipate parțiale cu indemnizația de ședință pentru aleșii locali, reglementată prinart. 34din Legea nr. 393/2004, câtă vreme natura juridică a unei atari indemnizații nu justifică încadrarea ei într-o remunerație sau alt venit cu caracter permanent, susceptibil a se constitui în cumul împreună cu pensia anticipată sau cu pensia anticipată parțială.
În această privință este de observat că indemnizația de ședință, în înțelesul firesc ce poate fi dat dispozițiilor din textul de lege menționat, nu poate avea altă semnificație decât aceea a unei remunerații ocazionale, nepermanentă, lipsită de importanța care să îi confere o valoare de natură a-i atribui consistența unei entități susceptibile de a fi luată în considerare drept componentă a unui cumul cu pensia anticipată sau cu pensia anticipată parțială.
O atare interpretare se impune câtă vreme înart. 34alin. (2) din Legea nr. 393/2004 s-a revăzut că "indemnizația de ședință pentru membrii consiliului care participă la ședințele ordinare ale consiliului și ale comisiilor de specialitate va fi în cuantum de până la 5% din indemnizația lunară a primarului, președintelui consiliului județean sau primarului general al municipiului B, după caz", iar prin alin. (3) al aceluiași articol s-a limitat numărul maxim de ședințe pentru care se poate acorda indemnizația, la o ședință de consiliu și 1 - 2 ședințe de comisii de specialitate pe lună, reglementare care, evident, nu ar permite aleșilor locali să realizeze din astfel de activități sume de bani asimilabile, prin cuantumul lor, unui venit având o semnificație de natură a determina suspendarea plății pensiei în temeiulart. 52din Legea nr. 19/2000.
Ca urmare, se impune să se considere că obținerea în mod ocazional de către aleșii locali a 2 - 3 indemnizații lunare, reprezentând fiecare până la 5% din indemnizația lunară, după caz, a primarului, președintelui consiliului județean sau primarului general al municipiului B, nu poate fi asimilată cu realizarea unui venit susceptibil a determina suspendarea plății pensiei în sensul prevederilorart. 92alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000.
De altfel, în același sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia în interesul legii nr. 54/2007.
În consecință, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii C împotriva sentinței civile nr. 1333/22.09.2008 a Tribunalului Covasna.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier șef sectie, - |
Red RT 25.11.2008
Dact AG 26.11.2008/ 2 ex
Jud fond /
Președinte:Anca PîrvulescuJudecători:Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță, Roxana Maria
