Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 98/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 98
Ședința publică din data de 05 februarie 2008
PREȘEDINTE: Simona Petruța Buzoianu
JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Ioana Cristina Țolu
-
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii D, prin reprezentant legal, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr. 1089 din 14 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-reclamantă domiciliată în comuna, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata-reclamantă, personal, lipsind recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru și că s-a depus întâmpinare formulată de intimata.
Intimata-reclamantă, personal, având cuvântul arată că nu mai are cereri noi de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri noi de formulat în cauză, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Intimata-reclamantă, personal, având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinicia, conform susținerilor din întâmpinarea depusă la dosarul cauzei.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin contestația înregistrată la Tribunalul Dâmbovița, sub nr. 3350/120/14.06.2007, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii D, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr. -/26.04.2007, emisă de pârâtă, aceasta fiind nelegală și netemeinică.
În motivare, reclamanta a arătat că decizia contestată a fost emisă în baza deciziei nr.256/24.04.2007 împotriva căreia a formulat de asemenea contestație în condițiile art.56 din Legea nr. 19/2000 modificată, această decizie întemeindu-se pe o notă de constatare de a cărei existență nu are cunoștință.
S-a arătat de asemenea, că titlul executoriu nu a fost emis în baza unei hotărâri judecătorești, fiind lipsită de posibilitatea de a-și formula apărări, astfel că instanța poate să cenzureze titlul din punctul de vedere al legalității și temeiniciei acestuia.
S-au anexat în copie: decizia contestată, decizia nr. 256/24.04.2007 și decizia asupra capacității de muncă nr. 2018/25.04.2006.
Ulterior, prin precizările la acțiune, reclamanta a arătat că a solicitat și anularea deciziei nr. 256/24.04.2007 și a răspunsului cu nr. 568/28.05.2007 primit de la Oficiul Județean de Expertiză medicală a capacității de muncă D, primit ca urmare a contestării la acesta a deciziei medicale.
Motivând cererea, reclamanta a mai arătat că a fost încadrată în gradul III de invaliditate de către un medic expert și a respectat criteriile procedurale, cu atât mai mult cu cât s-a conformat dispozițiilor medicului specialist, a cărui culpă exclusivă în îndeplinirea procedurii de expertizare medicală îi aparține, în prezent emițându-i-se o nouă decizie de pensionare ca urmare a expertizării medicale la Institutul Național din
S-au depus la dosar, în copie: raportul de expertiză medicală întocmit de Institutul Național de Expertiză medicală B, răspunsul cu nr. 568/28.05.2007 emis de Oficiul Județean de Expertiză Medicală D și noua decizie asupra capacității de muncă cu nr. 2983/03.09.2007.
Prin încheierea de ședință din 17.10.2007, pronunțându-se asupra cererii de suspendare a executării titlului, formulată de reclamantă, instanța a admis cererea, dispunând suspendarea executării deciziei nr. -/26.04.2007 până la soluționarea contestației ce face obiectul prezentei cauze.
Pârâta a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind netemeinică și nelegală, deciziile contestate fiind emise în condiții de legalitate, deoarece reclamanta nu s-a prezentat la revizuirea medicală periodică, iar menținerea gradului de invaliditate s-a efectuat pe baza unor documente contrafăcute.
Prin întâmpinare s-a invocat și excepția tardivității acțiunii față de primirea răspunsului contestat de către reclamantă în data de 28.05.2007, în timp ce contestația la instanță împotriva acestuia a fost depus la 17.10.2007.
Odată cu întâmpinarea s-au anexat în copie: deciziile contestate, nota de constatare nr. 18452/24.04.2007, deciziile privind acordarea pensiei de invaliditate.
Tribunalul Dâmbovița prin sentința civilă nr. 1089 din 14 noiembrie 2007, respins excepția tardivității invocată de Casa Județeană de Pensii D, a admis cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii D și a anulat decizia nr. 256/24.04.2007 emisă de pârâtă și adresa nr. 568/28.05.2007 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut următoarele:
Prin decizia nr. 256/24.04.2007 Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă M anulat decizia asupra capacității de muncă nr. 2019/28.04.2006, pe motiv că nu fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.
Prin decizia nr. -/2007, emisă de Casa Județeană de Pensii D, s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumei de 3055 RON reprezentând suma încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate pe perioada 01.05.2004-01.05.2007, invocându-se faptul că au fost anulată decizia de încadrare în gradul de invaliditate.
Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale -Direcția de audit Intern și Control a efectuat un control asupra activității de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă - Cabinetul Medical
Controlul a avut loc în baza HG nr. 13 /08.01.2004 și a Secțiunii C, pct. III, art. 39 din Ordinul 340 /2001.
S-au constatat deficiențe constând în neprezentarea pensionarei la consultația medicală cu documentația necesară și menținerea gradului de invaliditate pe baza unor documente contrafăcute.
În mod cert CNPAS, prin serviciul de audit și control are dreptul să verifice activitatea cabinetelor de expertiză și recuperare a capacității de muncă.
Această activitate poate avea loc în baza art 39 din Ordinul 340 /2001 invocat în nota de constatare, însă rezultatele constatărilor asupra deciziilor medicale nu pot avea efecte retroactive.
Această concluzie rezultă din prevederile art. 39 alin. 3 din Ordinul 340 /2001 care stabilesc că "decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare ".
Așa fiind, în cazul în care se constată deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate sau de revizuire medicală se puteau emite noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității, cu efecte pentru viitor.
Pentru trecut, anularea deciziilor nu putea avea loc decât în baza unei hotărâri definitive.
Pe de altă parte, contestatoarea a susținut în mod întemeiat că decizia sa de încadrare în grad de invaliditate este definitivă, nefiind contestată.
Într-adevăr, conform art. 56 (6) din. 19/2000 decizia de încadrare în sau neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestată în termen este definitivă.
Existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de expertiză și recuperarea capacității de muncă M, aflat în subordinea pârâtei nu poate constitui un temei suficient de anulare a deciziilor, știut fiind faptul că nimeni nu poate invoca neregularitatea produsă prin propriul său act sau altfel spus nimeni nu-și poate invoca propria culpă, neputându-i fi imputabilă reclamantei nerespectarea procedurilor medicale de către persoanele competente să efectueze aceste proceduri.
Faptul că reclamanta și-a îndeplinit obligațiile ce-i incumbau în calitate de pensionar de invaliditate rezultă din actele medicale depuse la dosar.
În ceea ce privește susținerea pârâtei în sensul că reclamanta nu ar fi contestat în termen decizia de anulare a deciziei medicale, tribunalul a constatat că nu poate fi primită deoarece reclamanta s-a adresat cu contestație Cabinetului de Expertiză M, conform art.56 (2) din. 19/2000 modificată, după cum i s-a indicat în decizie și a primit un răspuns la contestația formulată sub nr. 568/28.05.2007, pe care pârâta nu î1 consideră o decizie în sensul art. 56, aspect care de asemenea ține de propria sa culpă, deși prin acest răspuns se menționează că i se respinge reclamantei contestația și rămân valabile elementele deciziei nr. 156/24.04.2007.
Acest răspuns a fost primit sub semnătură de reclamantă la aceeași dată, aceasta adresându-se instanței la 14.06.2007, în contestația formulată referindu-se și la măsura anulării deciziei de invaliditate ca fiind abuzivă, cererea de la 17.10.2007 fiind doar o precizare la acțiune, astfel că excepția tardivității invocată de pârâtă a fost respinsă.
Obligația comunicării unui răspuns este instituită de art. 56 alin. 2 din. 19/2000 care acordă un termen de 45 de zile pentru rezolvare, urmând a se emite o decizie, cu consultarea obligatorie a Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, procedură pe care pârâta nu a respectat-o, neputându-se menționa de către aceasta că este vorba despre o situație atipică, câtă vreme și-a întemeiat decizia contestată pe dispozițiile art. 53-56 și 62-63 din. 19/2000 și a indicat drept temei al contestării art. 56 alin. 2 din. 19/2000, cale pe care reclamanta a urmat-
Împotriva acestei sentințe declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii D, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea căii de atac și modificarea în tot sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii și menținerii deciziilor emise ca legale și temeinice.
A apreciat recurenta pârâtă că în mod eronat instanța de fond a respins excepția tardivității contestației întrucât, acțiunea a fost înregistrată la 14.06.2007 prin care se solicită anularea deciziei nr. -/26.04.2007, iar la data de 17 octombrie 2007, la al doilea termen de judecată printr- completare la acțiune s- cerut anularea deciziei medicale nr. 256/24.04.2007 și a răspunsului emis de Oficiul Județean de Expertiză Medicală D nr. 568/28.05.2007.
A susținut recurenta-pârâtă că în mod eronat prima instanță a respins cererea de suspendare a judecății cauzei ca urmare a împrejurării că s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva asistentei medicale de la M, cabinet ce a emis decizia medicală contestată. De asemenea,în mod greșit s-a reținut că la baza emiterii deciziilor de anulare au stat disp. art.39 din Ordinul 340/2001 iar nu disp. art. 41, capitolul III secțiunea C din Ordinul nr. 340/2001 conform cărora deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală care le-a emis,la sesizarea organelor de control ale CNPAS.
A mai precizat că, documentele medicale depuse de reclamantă la dosarul cauzei nu au fost analizate de medicul specialist în expertizare medicală.
De asemenea,în speță nu e obligatorie consultarea B,ea fiind doar o posibilitate pentru intimată.
mai arătat recurenta că prima instanță în mod nelegal anulat decizia de încetare a pensiei de invaliditate, despre care recurenta apreciat că a emisă corect și legal în conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000.
Curtea examinând sentința recurată în raport de actele și lucrările dosarului de criticile formulate, dar și sub toate aspectele conform art. 3041Cod proc.civilă, precum și în raport de dispozițiile legale incidente în cauză, constată că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
Referitor la legalitatea soluției de respingere a excepției tardivității contestației, Curtea constată că în mod corect prima instanță constatat că a fost formulată în cursul termenului de 30 de zile prevăzut de art. 56 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, întrucât contestația privea și răspunsul nr. 568/28.05.2007( primit la data de 28.- de către intimata reclamantă) sens în care fost înregistrată la Tribunalul Dâmbovița la data de 14.06.2007. Această contestație privește și răspunsul nr. 568/28.- rezultă și din precizarea la acțiune făcută de petentă la data de 17.10.21007 ( fila 12 dosar fond).
Pe fondul contestației prima instanță a reținut în mod just că,urmare a controlului efectuat de CNPAS - Direcția de Audit Intern și Control conform art. 39 din Ordinul nr.340/2001 Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă Maa nulat deciziile asupra capacității de muncă emise pentru petentă pe considerentul că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările în vigoare(neprezentarea pensionarului la consultația medicală cu documentația necesară și menținerea gradului de invaliditate pe baza unor documente contrafăcute), ulterior emițând decizia de încetare a plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumelor reprezentând sumă încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate.
Acest control a fost efectuat în baza art. 39 din Ordinul nr. 340/2001,deciziile emise neputând produce efecte retroactive,astfel cum rezultă din disp. art. 39 alin. 3 din același ordin ce stabilesc că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii,indiferent de modul de rezolvare.
Raportat la dispoziția legală anterior invocată în mod corect prima instanță a reținut că în ipoteza în care ar fi constatat existența unor deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate sau de revizuire medicală,recurenta -pârâtă ar fi trebuit să emită noi decizii de menținere în aceleași grad,de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității cu efecte numai pentru viitor,anularea deciziilor emise anterior fiind de competența instanței penale.
Hotărârea recurată apare ca temeinică și legală și în considerarea împrejurării că existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă M,aflat în subordinea recurentei nu poate constitui un motiv justificat de anulare a deciziilor potrivit principiului că nimeni nu-și poate invoca propria culpă.
De asemenea, dispoziția primei instanțe de respingere a cererii de suspendare a judecății întrucât s-ar fi dispus începerea urmăririi penale împotriva asistentei medicale de la M,cabinetul care a emis și decizia medicală contestată,e legală în condițiile în care nu s-a stabilit că petenta ar avea legătură cu activitatea infracțională desfășurată de această angajată și nu s-a pronunțat o hotărâre privind existența unor infracțiuni de fals material în înscrisuri oficiale sau fals intelectual și nu s-a dispus anularea deciziilor de încadrare în grad de invaliditate emise cu ocazia săvârșirii acestor infracțiuni.
Cu privire la motivul de recurs vizând nedepunerea de către intimata reclamantă la dosarul medical a tuturor documentelor medicale pe care le deține, instanța reține că acest fapt nu i se poate imputa reclamantei câtă vreme nu s- făcut dovada că i s- cerut acest lucru și că nu s-ar fi conformat și că din acest motiv ar fi fost încălcate normele procedurale de emitere deciziei de încadrare în grad de invaliditate.
Nu este întemeiat nici motivul de recurs vizând faptul că este facultativă consultarea. Astfel, potrivit art. 56 alin. 3 din Legea 19/2000 la soluționarea contestației, Casa Teritorială de Pensii consultă Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, iar avizul acestuia este obligatoriu și rămâne definitiv. Ori din formularea textului nu rezultă caracterul facultativ al consultării institutului, ci dimpotrivă, textul conține normă imperativă, consultarea acestui for în cursul soluționării contestației împotriva deciziei de încadrare în grad de invaliditate fiind obligatorie.
În ceea ce privește motivul de recurs vizând nemotivarea deciziei de încetare a plății pensiei de invaliditate, instanța constată că și acesta este neîntemeiat. Astfel în considerentele sentinței recurată, s- arătat că recurenta pârâtă a urmat o procedură care se abate de la normele legale în vigoare, sens în care fost analizată această procedură în raport de dispozițiile Ordinului nr. 340/2001 privind efectuarea controlului asupra activității cabinetelor de expertiză și de recuperare a capacității de muncă precum și art. 56 din Legea nr. 19/2000, coroborarea acestor dispoziții legale ducând la concluzia c că în mod corect deciziile emise de pârâtă au fost anulate.
Față de aceste considerente, constatând că sentința primei instanțe este legală și temeinică, Curtea privește recursul ca nefondat și urmează să îl respingă conform disp. art. 312 Cod proc.civilă.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii D, prin reprezentant legal, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr. 1089 din 14 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-reclamantă domiciliată în comuna, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 5 februarie 2008.
Președinte JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Ioana Cristina Țolu
- - - - - - -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Număr de notificare 3120
Tehnored. /MD
2 ex./0503.2008
. fond- al Trib. D
Președinte:Simona Petruța BuzoianuJudecători:Simona Petruța Buzoianu, Ioana Cristina Țolu
