Contestație la executare. Decizia 920/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de muncă și asigurări sociale
DECIZIA CIVILĂ Nr. 920/ Dosar nr-
Ședința publică din 26 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Maria Carmen Tică
JUDECĂTOR 3: Daniel
Grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de intimataCasa Județeană de Pensii B,împotriva sentinței civile nr. 611 din 26 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 22.06.2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 26.06.2009.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 611/M/26.03.2009, Tribunalul Brașova admis contestație formulată de contestatoarea în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B și, în consecință:
A anulat decizia nr. 1230/08.10.2008 privind recuperarea sumei de 5.774 lei reprezentând pensie plătită fără temei în perioada 01.01.2007 - 31. 12. 2007, emisă de intimată.
A anulat decizia nr. 38/20.01.2009 privind recuperarea sumei de 4.409 lei reprezentând pensie plătită fără temei în perioada 02.04.2007 - 01.01.2008, emisă de intimată.
A anulat dispozițiile nr. 27901/05.09.2008 și nr. 35396/16.12.2008 pentru suspendarea plății pensiei în favoarea contestatoarei, emise de intimată.
A dispus restituirea sumelor de bani reținute din drepturile de pensie ale contestatoarei în temeiul deciziilor mai sus anulate.
A obligat intimata să plătească în favoarea contestatoarei suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că Prin decizia nr. 1230/08.10.2008, emisă de intimată s-a dispus suspendarea limitată a plății pensiei pentru perioada 01.01. - 31.12.2007 - conform dispoziției nr. 27901 - și recuperarea sumei de 5.774 lei din veniturile contestatoarei, reprezentând pensie plătită fără temei in perioada 01.01. - 31.12.2007, reținându-se că aceasta, deși pensionară de invaliditate de grad II, a cumulat venituri din pensie si activități independente (fila nr. 3).
În cursul judecății, având în vedere că potrivit convenției civile nr. 25/02.04.2007 contestatoarea a prestat activitatea de cenzor în cadrul Asociaței de proprietari ASTRA nr. 159, în perioada 02.04.2007 - 31.12.2007 (fila nr. 4 dos), intimata a emis o nouă dispoziție de suspendare a pensiei nr. 35396/06.12.2008 și o nouă decizie de debit cu nr. 38/20.01.2009, prin care s-a înlocuit decizia obiect al cererii introductive, modificându-se perioada în care s-a apreciat că pensia a fost plătită fără temei și anume 02.04.2007 - 01.01.2008, precum și debitul reținut - 4.409 lei.
Potrivit art. 94 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, "Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective:
a) copiii urmași orfani de ambii părinți, pe perioada școlarizării, până la vârstele prevăzute la art. 66 lit. a) și b);
b) nevăzătorii;
c) pensionarii pentru limită de vârstă;
d) pensionarii de invaliditate de gradul III."
Prin adresa nr. 12057/10.07.2008 emisă de ANAF - Direcția Finanțelor Publice B, s-a constatat că reclamanta figurează pe anul 2007 cu venituri nete din activități independente (convenție civilă) în sumă de 750 lei.
Prin urmare, intimata a apreciat că, in calitatea sa de beneficiar al pensiei de invaliditate gradul II, potrivit deciziei nr. -/30.11.2005 revizuită la data de 06.06.2008, emisă de intimată, contestatoarea nu putea cumula pensia cu "venituri realizate dintr-o activitate profesională".
Susținerea intimatei este neîntemeiată, iar deciziile de debit sunt nelegal emise.
Așa cum se reține din dispozițiile art. 94 din Legea nr. 19/2000, legiuitorul a stabilit ca nu se pot cumula "veniturile realizate dintr-o activitate profesionala" cu pensia de invaliditate gradul II.
Potrivit art. 2 alin. 1 din Legea nr. 200/2004, prin activitatea profesională reglementată se intelege activitatea profesională pentru care accesul sau exercitarea în România este condiționată, direct sau indirect, în conformitate cu legislația română în vigoare, de deținerea unui document care să ateste nivelul de formare profesională.
Potrivit alin. 2 al aceluiași articol, sunt considerate activități profesionale reglementate activitățile exercitate cu titlu profesional, dacă utilizarea unui astfel de titlu este rezervată doar titularilor unor documente care atestă nivelul de formare profesională.
3 menționează ca, sunt considerate, de asemenea, activități profesionale reglementate activitățile desfășurate de membrii unei organizații profesionale, dacă organizația respectivă:
a) are ca obiectiv fundamental promovarea și menținerea unui nivel ridicat într-un anumit domeniu profesional;
b) este recunoscută prin legea română în vederea realizării acestui obiectiv;
c) eliberează membrilor săi un document care atestă nivelul de formare profesională;
d) impune membrilor săi respectarea unor reguli de conduită profesională elaborate de aceasta;
e) conferă membrilor săi dreptul de a folosi un titlu profesional sau abrevierea acestuia și de a beneficia de un statut corespunzător nivelului de formare profesională.
Prestarea unui serviciu in baza convenției civile incheiate in baza codului civil, prezinta particularitati si caracteristici distincte de cele efectuate in baza unui contract individual de munca.
In ceea ce priveste regimul fiscal al acestor convenții, ele nu sunt supuse reglementărilor referitoare la obligativitatea plății contribuției la bugetul de asigurari sociale de stat, la bugetul de asigurari pentru somaj, la fondul de asigurari sociale de sanatate, reglementari ce sunt aplicabile in situatia in care incadrarea in muncă se face prin contract individual de muncă.
Drept urmare, din această perspectivă, veniturile obținute de contestatoare din prestarea unei activități remunerate în cadrul asociației de proprietari nu pot fi asimilate veniturilor realizate dintr-o activitate profesională.
Într-o altă ordine de idei, cauzele de încetare, respectiv de suspendare a plății pensiei, precum și situațiile în care pensia poate fi cumulată cu alte venituri sunt expres și limitativ prevăzute în Legea nr. 19/2000.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 91 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 19/2000: "Plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care: [.] b) beneficiarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;", împrejurare care, în ceea ce privește pensia de invaliditate, este prevăzută în art. 62 alin. 2 lit. c) din același act normativ, conform căruia încetarea calității de pensionar de invaliditate se dispune ca urmare a redobândirii capacității de muncă, stabilită în urma revizuirii medicale periodice de către medicul specializat în expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii.
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 92 alin. 1 lit. c) coroborat cu art. 62 alin. 4 din Legea nr. 19/2000, plata pensiei de invaliditate se suspendă începând cu luna următoare celei în care beneficiarul acestui tip de pensie nu se prezintă, din motive imputabile, la revizuirea medicală periodică.
Este adevărat că potrivit art. 54 lit. b) din Legea nr. 19/2000, de gradul II de invaliditate se caracterizează prin pierderea totală a capacității de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce și de a se orienta spațial, fără ajutorul altei persoane iar potrivit art. 94 alin. 1 lit. d) din același act normativ, pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective pensionarii de invaliditate de gradul III, ceea ce ar însemna, într-o interpretareper a contrario,că pensionarii de invaliditate de grad II nu ar putea cumula astfel de venituri cu pensia.
Pe de altă parte, în art. 5 alin. 1 pct. I și II din aceeași lege, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2003, se prevede că "în sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:
persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă și funcționarii publici;
II. II. persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I".
Coroborarea acestor dispoziții din legea menționată nu poate justifica însă excluderea automată de la beneficiul cumulului pensiei de invaliditate de grad II cu veniturile obținute de contestatoare ca urmare a prestării unei activități sporadice în cadrul asociației de proprietari, câtă vreme natura juridică a unor astfel de venituri nu justifică încadrarea lor într-o remunerație sau alt venit cu caracter permanent, susceptibil a se constitui în cumul împreună cu pensia de invaliditate grad II.
Îndemnizația obținută de contestatoare ca urmare a alegerii sale în calitate de prestator al unor servicii în cadrul asociației de proprietari, nu poate avea altă semnificație decât aceea a unei remunerații ocazionale, nepermanentă, calitatea de persoană cu atribuții de a rezolva unele probleme ivite la nivelul asociației de proprietari, timp de o oră pe săptămână, conform convenției civile, neputând fi asimilată cu o activitate profesională.
Această indemnizație de care a beneficiat contestatoarea nu poate fi asimilată cu un venit constant și permanent de natura indemnizațiilor și salariilor pe care le primesc demnitarii, funcționarii publici, angajații etc.
Pentru toarte aceste considerente, prima instanță a admis contestația.
Împotriva hotărârii a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând modificarea în tot a acesteia în sensul respingerii contestației.
În dezvoltarea criticilor căii de atac se învederează că soluția instanței de fond se bazează pe o greșită aplicare a legii.
Pe de o parte, susține recurenta, în mod greșit s-a făcut aplicarea Legii nr. 200/2004, act normativ care reglementează recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate în România, act normativ care în opinia recurentei nu are legătură cu soluționarea cauzei, câtă vreme contestatoarea beneficiază de pensie pentru invaliditate de muncă gradul II de invaliditate, fiind prezumată că are pierdută în totalitate capacitatea de muncă.
În altă ordine de idei, hotărârea este criticată pentru greșita aplicare a Legii nr. 83/1995, care a fost abrogată prin Legea nr. 130/1999, aceasta din urmă reglementând unele măsuri de protecție ale persoanelor încadrate în muncă.
Contestatoarea a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului declarat de intimată și menținerea sentinței primei instanțe.
Verificând hotărârea atacată în limitele motivelor de nelegalitate invocate, curtea apreciază recursul ca nefondat.
Trimiterea făcută de tribunal la dispozițiile Legii nr. 200/2004, au avut în vedere tocmai calificarea sintagmei de activitate profesională, în condițiile reținute de raportul procesual de conflict, care au atras suspendarea, prin deciziile atacate, a drepturilor de pensie recunoscute contestatoarei și recuperarea sumelor obținute din activitatea desfășurată de aceasta în cadrul asociației de proprietari.
În contextul acestei analize, prima instanță a arătat că activitatea desfășurată de contestatoare, constând în verificarea chitanțierelor de plată în cadrul asociației de proprietari, desfășurată pe parcursul unei ore în interval de o săptămână, nu reprezintă o activitate profesională în înțelesul atribuit de actul normativ invocat, reprezentând o activitate întreprinsă în baza unei convenții civile. Tocmai în considerarea acestor rațiuni, instanța de fond a statuat că activitatea sporadică desfășurată de contestatoare și veniturile obținute, nu se încadrează în categoria remunerațiilor sau al altor venituri cu caracter permanent, susceptibile a constitui un cumul care să se adauge pensiei de invaliditate și să aibe drept consecință suspendarea drepturilor de pensie cu consecința recuperării sumelor încasate.
Cât privește cea de a doua critică, vizând greșita invocare a prevederilor Legii nr. 83/1995, abrogată prin Legea nr. 130/1999, acesta se dovedește întemeiată, fără a avea însă consecințe asupra fondului cauzei. Aceasta întrucât, astfel cum se reține și din considerentele hotărârii atacate, instanța a reținut încheierea unei convenții între contestatoare și asociația de proprietari în temeiul Codului civil, neexistând impedimente pentru perfectarea unei asemenea convenții raportate la cadrul normativ general.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, urmează a respinge recursul și a menține hotărârea atacată.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii B împotriva sentinței civile nr. 611/M/26.03.2009 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.
Obligă pe intimată să plătească contestatoarei suma de 400 lei cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 26.06.2009.
Președinte, - - | pt.Judecător, - - -, aflată în concediu de odihnă, semnează președinte instanță, | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./08.07.2009
Tehnoredact./08.07.2009/ 2 ex.
Jud. fond,
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Maria Carmen Tică, Daniel
