Contestație privind alte drepturi de asigurări sociale. Decizia 5715/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 5715

Ședința publică de la 26 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ioana Bodri

JUDECĂTOR 2: Doina Vișan

JUDECĂTOR 3: Marian Lungu

Grefier - -

Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ D, împotriva sentinței civile nr.1270/06.04.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata, având ca obiect contestație privind alte drepturi de asigurări sociale.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata reclamantă, lipsind recurenta pârâtă AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,

Nemaifiind cereri de formulat se acordă cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii asupra recursului de față.

Intimata reclamantă, solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de Tribunalul Dolj.

CURTEA

Asupra recursului de față;

Prin sentința nr. 1270 din 06 aprilie 2009, Tribunalul Dolj, a admis acțiunea reclamantei, în contradictoriu cu pârâta AJOFM

A fost obligată pârâta să recalculeze indemnizația de șomaj cu luarea în considerare a venitului brut realizat în luna 2008.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:

La data de 31 12 2008, contractul individual de muncă al reclamantei, a încetat în condițiile disp. art. 55 lit. b din Codul muncii, respectiv prin acordul părților.

Până la 31 01 2009 mai desfășurat activitate în cadrul Sindicatului Liber 22.

Începând cu 31. 01. 2009, a devenit șomer, beneficiind de indemnizația de șomaj, stabilită prin dispoziția nr. -/11 02 2009.

La calculul indemnizației de șomaj, pârâta, deși a avut la dispoziție adeverința eliberată de angajatorul SC SA, care cuprindea la nivelul lunii 2008, venitul bază de calcul pentru reținerea și virarea contribuției pentru șomaj cuprinzând suma de 30312 RON, reprezentând primă de fidelitate, a stabilit indemnizația cu ignorarea sumei reprezentând primă de fidelitate.

Pentru a dispune astfel, pârâta a plecat de la interpretarea conform căreia prima de fidelitate reprezintă o plată compensatorie ce se acordă în cazul încetărilor raporturilor de muncă al salariatului pentru motive neimputabile acestuia, circumscriindu-se dispozițiilor art. 14 alin 2 lit. e din HG nr. 174/2002.

Interpretarea pârâtei este eronată.

Anterior încetării raporturilor de muncă dintre reclamantă și unitatea pârâtă, în conformitate cu decizia 93/29 08 2008 emisă de Directorul general al SC, pârâta s-a angajat să acorde reclamantei o primă de fidelitate, în condițiile semnării unui act adițional la contractul individual de muncă prin care își manifesta acordul ca raporturile de muncă dintre părți să înceteze prin acord( art. 55 lit. b din Codul muncii ).

Actul adițional a fost semnat de reclamantă, astfel că la 31 12 2008,contractul său de muncă a încetat prin acordul pârâților,în conformitate cu dispozițiile art. 55 lit. b din Codul muncii.

Deși măsura a avut loc pe fondul reorganizării unității pârâte, caracterul primei de fidelitate ca fiind o primă cadou nu poate fi pusă la îndoială, iar aprecierea că aceasta este în fapt o compensație cu substrat de protecție socială este contrazisă de însăși decizia 93/2008, în care la art. 31 se face distincție între prima de fidelitate și plata compensatorie cuvenită conform art. 86 alin 1 din CCM pentru 2007 - 2008 în cazul încetării contractului individual de muncă din motive neimputabile salariatului.

In sprijinul acestei considerații, stau și dispozițiile art. 4 din Decizia 93/2008 care prevăd că sumele cuvenite cu titlu de primă de fidelitate sunt supuse impozitării și reținerilor contribuțiilor la fondurile speciale.

Afirmația pârâtei conform căreia angajatorul nu trebuia să rețină și să vireze contribuțiile pentru șomaj este contrazisă și de dispozițiile art. 14 alin 1 lit. i din HG 174/2002, cărora i se circumscriu și prima de fidelitate încasată de reclamantă.

Astfel, conform dispozițiilor art. 14 alin 1 din HG 174/2002, " baza lunară de calcul asupra căreia angajatorii au obligația de a reține și de a vira contribuția la bugetul asigurărilor de șomaj este reprezentată de venitul brut realizat lunar de persoanele asigurate a constituit, după caz, din: lit. i) drepturile bănești acordate potrivit legii ori contractelor colective sau individuale de muncă sub formă de stimulente, premii și prime;

Reiese astfel că, fără îndoială că angajatorul a acordat prima de fidelitate făcând distincții între aceasta și plățile compensatorii acordate conform art. 86 alin 1 din CCM, cele două categorii de drepturi având naturi diferite și destinații diferite.

Interpretarea dată de pârâtă conform căreia prima de fidelitate intră în categoria drepturilor cuprinse la art. 14 alin 2 lit. e din HG 174/2002 este eronată, dat fiind că textul respectiv face referire strict și limitativ la plățile acordat salariaților în cazul concedierii pentru motive ce nu țin de persoana lor.

Or, alta este situația reclamantei ale cărei raporturi de muncă cu angajatorul au încetat prin acordul părților.

Coroborând dispozițiile art. 14 alin 1 lit. i din HG 174/2002, cu dispozițiile art. 39 alin 2 și 3 din Lg. 76/2002, se ajunge la concluzia că indemnizația de șomaj cuvenită reclamantei este eronat calculată și aceasta reiese cu claritate.

Pârâta AJOFM D avea obligația de a interpreta cu certitudine natura drepturilor bănești reprezentată de prima de fidelitate și să procedeze la coroborarea dispozițiilor art. 14 alin 1 lit. i din HG 174/2002 cu cele ale art. 39 alin 2 și 3 din Lg. 76/2002 pentru a ajunge la emiterea unei dispoziții legale în ce o privește pe reclamantă.

A fost obligată în consecință, la recalcularea indemnizației de șomaj cuvenită reclamantei cu luarea în considerare a venitului brut realizat în luna 2008.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ D, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

În acest sens arată că indemnizația de șomaj se calculează și se stabilește potrivit art. 39 alin. 2 și 3 din legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, iar cota procentuală care se ia în calculul indemnizației de șomaj se aplică asupra mediei salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, prin salariul înțelegând sumele încasate cu regularitate în baza raporturilor de muncă.

Prima de fidelitate nu are un asemenea caracter de regularitate, nefăcând parte din salariul de bază brut și cu atât mai mult ea are o natură compensatorie, fiind determinată de pierderea locului de muncă, astfel că nu poate fi incluse în baza de calcul a indemnizației de șomaj.

Mai arată că suma acordată la încetarea activității nu se ia în calculul mediei salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni asupra căreia se aplică cota de 10%, iar angajatorul nu avea obligația să rețină și să vireze contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Instanța a făcut o interpretare eronată a legii și solicită admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii contestației.

În drept invocă art. 299 și art. 3041.proc. civ.

Prin întâmpinarea, reclamanta a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică.

Recursul se respinge.

Din examinarea sentinței, prin prisma criticilor invocate și potrivit art. 3041.proc.civ. Curtea constată că acestea nu pot fi primite, neputându-se încadra în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege.

Astfel, nu este întemeiată critica care privește natura primei de fidelitate, ca fiind compensatorie, în condițiile în care contractul individual de muncă a încetat prin acordul părților în temeiul art. 55 lit.b din Codul muncii și așa cum rezultă din decizia nr. 93/2008 se face distincție clară între prima de fidelitate și plata compensatorie.

Cu atât mai mult, prin art. 86 din Contractul colectiv de muncă pe anii 2007-2008 la nivel de societate, s-a prevăzut ca o măsură de protecția socială, acordarea pentru salariații concediați din motive neimputabile, a unei compensații în sumă brută, iar prima de fidelitate este supusă impozitării și reținerilor.

Nu se justifică nici critica care privește interpretarea eronată a legii în condițiile în care nu se arată ce dispoziții legale au fost interpretate eronat, astfel că simpla menționare acestui text de lege nu este suficientă pentru a atrage modificarea sentinței, care este legală și temeinică.

Instanța a făcut o interpretare și o aplicare corectă în speță, a prevederilor legale relevante pentru soluționarea justă a cauzei și a concluzionat judicios că indemnizația de șomaj a intimatei reclamante a fost eronat calculată, prin neluarea în calcul a venitului brut realizat în 2008 și care includea și prima de fidelitate, așa cum a rezultat și din adeverința emisă de angajator ( fila 19 dosar recurs).

Nici celelalte critici nu pot constitui motive de casare sau modificare a sentinței și neexistând nici motive de ordine publică, care potrivit art.306 alin. 2.pr.civ. pot fi puse în dezbaterea părților din oficiu, în temeiul art. 312.pr.civ. recursul se privește ca nefondat și se respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ D, împotriva sentinței civile nr.1270/06.04.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 26 octombrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

Red. jud. Grefier

2 ex. /27.10.2009. - -

Jud. fond..

.

Președinte:Ioana Bodri
Judecători:Ioana Bodri, Doina Vișan, Marian Lungu

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestație privind alte drepturi de asigurări sociale. Decizia 5715/2009. Curtea de Apel Craiova