Contestație privind alte drepturi de asigurări sociale. Decizia 938/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 938/R/2009
Ședința publică din 7 aprilie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: - -
JUDECĂTORI: Sergiu Diaconescu, Laura Dima Dana Cristina
- -
GREFIER:
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamantul și pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C împotriva sentinței civile nr. 58 din 15 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, având ca obiect contestație privind alte drepturi de asigurări sociale.
dezbaterilor și susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 31 martie 2009, încheiere care face parte din prezenta decizie.
Pentru termenul de azi, pentru când s-a amânat pronunțarea, reclamantul recurent a depus concluzii scrise
CURTEA
Prin sentința civilă nr.58 din 15 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, admisă în parte actiunea formulată de către reclamantul împotriva pârâtei Casa Judeteană de Pensii C si in consecință au fost anulate deciziile nr. 96736/13.05.2008 si nr. 96736/13.05.2008 prin care s-a dispus retinerea sumelor de 648 lei, respectiv 1122 lei reprezentând pensie suplimentară.
A fost obligată pârăta Casa Judetană de Pensii să restituie reclamantului sumele retinute ilegal în baza deciziilor de mai sus și au fost respinse restul capetelor de cerere.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin Deciziile nr. 96736/13.05.2008, s-a dispus recuperarea din drepturile de pensie al reclamantului a sumelor de 648 lei, respectiv 1122 lei, incasate necuvenit pe perioadele 01.01.2006-01.01.2007, 01.01.2007-01.06.2008.
Conform principiului contributivității, în stabilirea cuantumurilor pensiilor si a altor drepturi acordate, trebuie să se reflecte întreaga activitate desfășurată si întreaga perioadă de cotizare, inclusiv perioadele necontributive asimilate stagiului de cotizare.
Pe baza acestui principiu, pentru fiecare an din stagiul de cotizare se stabileste un punctaj, iar pentru întreaga perioadă a stagiului de cotizare, se determină punctajul mediu care constituie baza de calcul la stabilirea cuantumului pensiei.
Potrivit art. 37 alin.l din Legea nr. 19/2000 republicată, stagiul de cotizare se constituie din insumarea perioadelor pentru care s-a datorat contributia la bugetul asigurărilor sociale de stat. In sistemul public de pensii sunt asigurati obligatoriu, prin efectul legii, persoanele care desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, așa cum prevăd dispozitiile art. 5 alin.l din Legea 19/2000 republicată.
Calculul si plata contribuției de asigurări sociale datorate de asiguratii prevăzuti la art. 5 alin.l pct.I si II din Legea nr. 19/2000 se face lunar de către angajator potrivit dispozitiilor art. 22 alin.l din lege. In cazul în care salariatul a prestat activitate si i s-a calculat contributia de asigurări sociale, dar angajatorul nu si-a îndeplinit obligatia de virare a acesteia Casei Teritoriale de Pensii, culpa îi apartine acesteia din urmă si, în consecință, perioada respectivă nu poate fi ignorată atunci când se calculează ori recalculează drepturile cuvenite asiguratului câtă vreme asigurarea s-a făcut prin efectul legii.
La termenul din data de 06.11.2008, instanta a efectuat o adresă către pârâtă pentru a-i comunica documentele in baza cărora s-au retinut sumele de 648 lei, respectiv 1122 lei pentru perioadele 01.01.2006-01.01.2007 si 01.01.2007-01.06.2008, însă pârâta nu s-a conformat dispozitiilor instantei desi a avut suficient timp pentru a-i răspunde.
In această situatie, având în vedere materialul probator existent la dosarul cauzei si faptul că pârâta nu s-a conformat dispozitiilor instantei, aceasta a considerat că pârâta în mod netemeinic a retinut aceste sume din drepturile de pensie cuvenite reclamantului. Prevederile art. 89 din Legea nr. 19/2000 republicată arată că dacă se constată erori în stabilirea si in plata drepturilor de pensie se vor opera revizuirile si modificările legale atrăgând, după caz, răspunderea celor vinovați.
Cerința mai sus arătată trebuie insă să fie motivată, arătându-i-se asiguratului in ce temei i se fac retinerile din drepturile sale cu titlu de pensie or, pârâta s-a mărginit să arate că aceste sume reprezintă pensie suplimentară incasată necuvenit fără insă a arăta modul de calcul al sumei si de ce aceasta nu i s-ar fi cuvenit reclamantului.
Instanta a respins restul capetelor de cerere deoarece reclamantul nu a produs nici o dovadă a dreptului de a beneficia de pensie suplimentară si a neplății sumei de 55 lei reprezentând pensie suplimentară pe perioada 01.01.2006- 31.12.2006, desi a arătat că acest fapt l-a constatat doar de pe cupoanele de pensie pentru lunile septembrie-decembrie 2006. Mai mult, nu a contestat în termenul legal decizia emisă la data de 08.08.2006 prin care i s-a recalculat pensia; de asemenea, desi acesta a solicitat să i se plătească în continuare pensia suplimentară, pârâta a emis Decizia nr. 96736/14.03.2008 în care nu se regăseste această categorie de pensie, decizie ce nu a fost contestată în termenul legal.
Trebuie de asemenea arătat că, din actele existente la dosarul cauzei rezultă că pensia suplimentară a fost inclusă în pensia de asigurări sociale (84-96), pensia cuvenită reclamantului având două componente: o pensia pentru limită de vârstă plătită din bugetul asigurărilor sociale de stat si una de serviciu, ce nu are o perioadă contributivă si care se suportă din bugetul de stat.
Referitor la daune morale în cuantum de 5.000 lei, instanta a respins acest capăt de cerere întrucât acordarea daunelor morale trebuie să se întemeieze pe o legătură de cauzalitate dovedită între vătămarea pretinsă de către asiguratul ce le solicită si fapta asiguratorului de natură a produce pretinsele vătămări. Or, desi în această situatie sarcina probei îi revenea reclamantului, acesta nu făcut nici un fel de dovadă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantul și recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Prin recursul formulat, reclamantul a solicitat admiterea acestuia, modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată astfel cum aceasta a fost formulată.
În motivarea recursului s-a arătat, în esență, că prin modul de soluționare a cauzei au fost încălcate prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, privind dreptul la un proces echitabil, respectiv cerința ca acesta să se desfășoare într-un termen rezonabil. În acest sens, recurentul a arătat că cererea sa a fost soluționată într-un termen mult prea, dată fiind complexitatea cauzei.
Pe de altă parte, susținerea instanței că nu a depus nici o dovadă a dreptului de a beneficia de pensie suplimentară este eronată, acest drept rezultând cât se poate de limpede din prevederile art. 65 alin. 1 din Legea 3/1977, în vigoare până la data de 01.04.2001.
Recurentul mai arată că, potrivit deciziei Curții Constituționale nr. 162 din 01.04.2004, drepturile de pensie stabilite în baza legislației anterioare nu pot fi atinse. Chiar și ca urmare a recorelării pensiilor, acestea pot fi majorate, dar nu micșorate.
Dreptul său la pensie suplimentară mai rezultă și din prevederile art. 21 alin. 2 din HG 1275/2005, art. 180 alin.7 și art.180/1 alin. 1 și 3 din Legea 19/2000.
Mai mult, atâta vreme cât pensia suplimentară se acordă tuturor magistraților din județul C, cu excepția reclamantului, se face o discriminare.
În ceea ce privește susținerea că nu a contestat, în termen legal, decizia de pensie, recurentul a arătat că nu a avut motiv să o facă, întrucât prin ea i s-a stabilit în mod legal o pensie de serviciu și o pensie suplimentară de 55 lei, abia la finele lunii septembrie 2006 observat că suma primită ca pensie nu includea și pensia suplimentară.
Referitor la daunele morale solicitate, reclamantul a arătat că acestea sunt justificate prin faptul că reprezintă plata suferințelor cauzate timp de nouă ani și dorește să recupereze măcar parțial prejudiciul cauzat în perioada 01.11.1999 - 15.05.2002.
Prin recursul formulat, recurenta pârâta a solicitat admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul respingerii în întregime a hotărârii atacate.
În motivarea recursului s-a arătat, în esență, că intenția CJP C nu a fost una de șicanare, ci de clarificarea a situației. Astfel, deși inițial s-a acordat reclamantului prin trei decizii pensia suplimentară, acest fapt a fost eronat, întrucât numai pensiile de serviciu de dinainte de 01.04.2001 trebuiau evaluate.
În drept au fost invocate prevederile art. 299, 304 ind. 1 și 312.pr.civilă.
Analizând prin prisma motivelor invocate recursurile formulate, Curtea constată că acestea sunt nefondate, urmând a fi respinse pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
În mod corect instanța de fond a reținut că reclamantul nu este îndreptățit la pensie suplimentară, neputând fi reținute susținerile recurentului potrivit cărora acest drept rezultând cât se poate de limpede din prevederile art. 65 alin. 1 din Legea 3/1977 coroborate cu art. 180 alin.7 și art.180/1 alin. 1 și 3 din Legea 19/2000.
Astfel, este adevărat că potrivit art. 65 din legea 3/1977 ".Persoanele care au contribuit, în condițiile legii, la constituirea fondului pentru pensia suplimentară, beneficiază de aceasta pensie de la data încetării activității lor ca urmare a pensionării"și că art. 180^1din Legea 19/2000 prevede că de prevederile <LLNK 11992 92 11 202 180 72>art. 180 beneficiază si magistrații pensionați in baza Legii nr. 92/1992pentru organizarea judecătoreasca, republicata, cu modificările si completările ulterioare, pentru partea din pensia de serviciu care se suporta din bugetul asigurărilor sociale de stat, precum si pentru pensia suplimentara și că în situațiile reglementate la alin. (1) si (2) se păstrează in plata drepturile stabilite in baza legislației anterioare intrării in vigoare a prezentei legi.
Pe de altă parte însă, aceste prevederi se aplică doar personalelor care au beneficiat de pensie de serviciu anterior datei de 01.04.2001, dată până la care a fost în vigoare Legea 3/2977, ce reglementa dreptul la pensia suplimentară.
Or, deși recurentul a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă începând cu data de 01.02.1988, dreptul său la pensia de serviciu s-a deschis doar la data de 16 mai 2002.
Acest din urmă fapt a fost stabilit cu autoritate de lucru judecat prin decizia civilă nr. 1940/2002 a Curții de APEL CLUJ, ca atare acest aspect nemaiputând fi reanalizat pe calea prezentei acțiuni.
În consecință, se reține că beneficiază de prevederile art. 180/1 din Legea 19/2000 doar magistrații înscriși la pensie de serviciu anterior date de 1 aprilie 2001, condiție ce nu este îndeplinită în cazul recurentului reclamant.
În ceea ce privește daunele morale, în mod corect s-a reținut de către instanța de fond că nu există legătură de cauzalitate între suferințele psihice reclamante de acesta și atitudinea pârâtei, astfel încât acestea nu pot fi acordate.
Apărarea recurentului referitoare la nerespectarea termenului rezonabil de soluționare a cauzei conform art. 6 din CEDO nu constituie prin el însuși un motiv de nelegalitate a înseși hotărârii atacate, astfel încât și aceasta critică urmează a fi respinsă ca nefondată.
În ceea ce privește recursul formulat de recurentă, acesta este nefundat, în mod corect instanța de fond dispunând anularea deciziile nr. 96736/13.05.2008 si nr. 96736/13.05.2008 prin care s-a dispus reținerea sumelor de 648 lei, respectiv 1122 lei reprezentând pensie suplimentară și drept consecință restituirea acestei sume.
Astfel, așa cum în mod corect s-a arătat prin sentința atacată, deciziile atacate trebuie insă să fie motivate, arătându-i-se asiguratului in ce temei i se fac reținerile din drepturile sale cu titlu de pensie or, pârâta s-a mărginit să arate că aceste sume reprezintă pensie suplimentară încasată necuvenit fără insă a arăta modul de calcul al sumei si de ce aceasta nu i s-ar fi cuvenit reclamantului. Or, în lipsa acestor elemente esențiale, deciziile sunt lovite de nulitate, fiindu-i provocat reclamantului o vătămare ce nu poate fi acoperită altfel.
În consecință, față de ansamblul considerentelor arătate mai sus, constatând că criticile aduse sentinței atacate prin ambele recursuri sunt neîntemeiate, în baza art.312 pr.civilă, acestea urmează a fi respinse ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamantul și recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C împotriva sentinței civile nr. 58 din 15.01.2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 07 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Sergiu Diaconescu, Laura Dima Dana Cristina
- - - - - -
GREFIER
Red./
2 ex./13.04.2009
Președinte:Sergiu DiaconescuJudecători:Sergiu Diaconescu, Laura Dima Dana Cristina
