Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1684/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1684/R-CA
Ședința publică din 16 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Georgiana Nanu JUDECĂTOR 2: Paula Andrada Coțovanu
JUDECĂTOR 3: Ion
Judecător: -
Grefier:
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile civile declarate de intimații CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în Râmnicu V,--159, județul V și MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL DOLJ, cu sediul în C,-, județul D, împotriva sentinței civile nr.477 din 29 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat, pentru intimata-contestatoare, în baza împuternicirii avocațiale nr.57/2009, emisă de Uniunea Națională a Barourilor din România- Baroul Vâlcea -Cabinet individual, lipsind recurenții-intimați Casa Județeană de Pensii V și MINISTERUL PUBLIC -Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL DOLJ.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat, pentru intimata-contestatoare, precizează că nu are de formulat cereri prealabile sau excepții de invocat în cauză.
Curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lor.
Avocat, pentru intimata-contestatoare, solicită respingerea ambelor recursuri și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii pronunțate de Tribunalul Vâlcea, pentru motivele invocate în întâmpinarea depusă la dosar, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Constată că, rin p. contestația înregistrată la data de 9 decembrie 2008, contestatoarea Ias olicitat ca în contradictoriu cu intimații Casa Județeană de Pensii V și Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL DOLJ să se dispună acordarea pensiei de serviciu, potrivit Legii nr.303/2004, începând cu data de 12.10.2007 și actualizarea pensiei în raport de sporul de vechime în muncă, sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică și sporul de confidențialitate.
În motivarea contestației, s-a arătat că prin decizia nr.170/15.10.1997 i s-a acordat pensie, în calitate de urmaș al susținătorului -, decedat la data de 2.06.1997. Prin decizia nr.-/8.12.2006 a Casei Județene de Pensii V s-a recalculat cuantumul pensiei de urmaș, în conformitate cu prevederile nr.OUG4/2005 și ca urmare a modificării art.84 din Legea nr.303/2004 s-a dispus recalcularea pensiei de urmaș în raport de pensia de serviciu a titularului dreptului.
Reclamanta a considerat că drepturile bănești i s-au acordat în mod greșit începând cu data de 1.08.2008, deși trebuiau acordate începând cu data de 12.10.2007, data la care au intrat în vigoare prevederile nr.OUG100/2007. De asemenea, s-a arătat că baza de calcul, respectiv indemnizația de încadrare brută, este stabilită greșit, întrucât coeficientul de ierarhizare ar fi trebuit stabilit în raport de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a României. În ceea ce privește multiplicarea cu indicele de vechime în magistratură arată că acesta nu este un spor, ci face parte din indemnizația de încadrare brută lunară, stabilită în raport cu nivelul instanțelor, funcția deținută și cu vechimea în magistratură. În acest sens, arată că au fost omise sporurile de vechime în muncă de 25%, de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% și de confidențialitate de 15%.
Prin întâmpinare, intimata Casa Județeană de Pensii Vas olicitat respingerea contestației, pe considerentul că pensia de serviciu a fost stabilită pe baza adeverinței emisă de fostul angajator al titularului dreptului de pensie în care s-a menționat că baza de calcul este suma de 5582 lei.
Prin sentința civilă nr.477/29 aprilie 2009, Tribunalul Vâlcea, Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale a admis contestația formulată de contestatoare și a obligat pârâtul Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL DOLJ să comunice intimatei Casa Județeană de Pensii Voa deverință, cuprinzând sporul de vechime în muncă, sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și sporul de confidențialitate.
A fost obligată intimata Casa Județeană de Pensii V să actualizeze pensia de urmaș a contestatoarei, având în vedere și adeverința de mai sus, începând cu data de 12.10.2007.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin decizia nr.-/9.10.2008 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii V, contestatoarei i s-a acordat o pensie de urmaș, în baza Legii nr.303/2004 republicată, drepturi stabilite începând cu data de 1.08.2008, având în vedere următoarele date: o vechime a titularului sau susținătorului decedat în funcția de procuror de 26 ani și o medie a veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate pe baza căreia se modifică pensia de serviciu de 5582 lei.
Potrivit adeverinței nr.5748/X/21/2008 din 17.07.2008 emise de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL DOLJ se atestă că indemnizația de încadrare brută lunară a unui procuror aflat în activitate în luna iulie este de 5.582 lei. Ulterior, s-au emis adeverințele nr.2194/X/21/2009 din data de 17.03.2009 întocmită de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL DOLJ prin care s-a stabilit că în cuantumul indemnizației de încadrare brută lunară a unui procuror de 5582 lei nu au fost avute în vedere sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% și nici sporul de confidențialitate și adeverința nr. 2934/III/13/2009 din data de 24.04.2009 nu s-a inclus sporul de vechime.
Contestatoarea a formulat acțiune pentru actualizarea pensiei în raport în procent de 50%, astfel cum a fost prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996, de sporul de vechime în muncă, sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică și sporul de confidențialitate.
Potrivit dispozițiilor art.84 din Legea nr.303/2004, soțul supraviețuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei de 60 de ani, la pensia de urmaș în condițiile prevăzute de Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susținătorul, actualizată, după caz.
Conform prevederilor art.82 din același act normativ, procurorii cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
În consecință, la stabilirea drepturilor de pensie ale titularului decedat trebuie să se iau în calcul și sporurile sporul de vechime în muncă, sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică și sporul de confidențialitate.
Astfel, cu privire la sporul de vechime în muncă, instanța a constatat că acesta este acordat în temeiul art.4 din nr.OUG27/2006, conform căruia procurorii beneficiază, în raport cu vechimea numai în funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție sau de personal asimilat judecătorilor și procurorilor, de o majorare a indemnizației stabilite potrivit art.3 alin.1, calculată în procente la indemnizația de încadrare brută lunară, după cum urmează: de la 3 la 5 ani - 10%; de la 5 la 10 ani - 15%; de la 10 la 15 ani - 20%; de la 15 la 20 de ani - 25%; peste 20 de ani - 30%.
Întrucât sporul de vechime în muncă este un spor de care trebuia să beneficieze în ultima lună de activitate titularul decedat de pe urma căruia se stabilește pensia de urmaș, urmează să fie luat în calcul la stabilirea drepturilor de pensie, începând cu data de 12.10.2007, data intrării în vigoare a nr.OUG100/2007, prin care se modifică art.82 din Legea nr.303/2004. Astfel, potrivit acestei dispoziții legale, de prevederile alin.1, 3 și 4 din art.82 pot beneficia și judecătorii și procurorii pensionați anterior intrării în vigoare a prezentei legi, care beneficiază de pensie în sistemul public și care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea pensiei de serviciu. În acest caz, pensia de serviciu se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și nivel al instanței sau parchetului unde a funcționat înaintea eliberării din funcția de judecător sau procuror, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție.
Pe același raționament juridic, urmează să fie luat în calculul drepturilor de pensie și sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, sens în care statuat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia în interesul Legii nr.21/10 martie 2008: "la momentul emiterii nr.OG83/2000 era în vigoare și Legea nr.56/1996 care reglementa salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor Curții Supreme de Justiție, ale magistraților-asistenți și ale celorlalte categorii de personal.
De asemenea, aceeași este și situația sporului de confidențialitate de 15% pentru care în ședința din 15 decembrie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție constituită în Secții Unite a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar.
Instanța a constatat că în speță sunt aplicabile și prevederile art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale prevede că: "orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional".
Aceste sporuri solicitate de contestator sunt drepturi de creanță, bunuri în sistemul european, susceptibile de a fi protejate de art.1 din primul Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale ratificată de România prin Legea nr.30/18 mai 1994, și în acest sens s-a precizat opinia constantă a Curții de la Strasbourg, conform căreia trebuie menținut un just echilibru între cerințele interesului general al comunității și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale individului.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termen legal Casa Județeană de Pensii V și MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL DOLJ.
Prin recursul său Casa Județeană de Pensii Vac riticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie pentru considerentul că instanța a obligat în mod greșit la actualizare începând cu data de 12.10.2007, deși contestatoarea beneficiază de pensie de serviciu începând cu data de 1.08.2008, anterior acestei din urmă date contestatoarea beneficiind de pensie de urmaș conform Legii nr.19/2000, care nu se pot actualiza conform Legii nr.303/2004.
Pe de altă parte, instanța nu a ținut cont că petenta a solicitat pensie de serviciu la data de 25.07.2008 și potrivit art.84 din Legea nr.303/2004, nu putea beneficia de pensie de urmaș decât de la dată ulterioară cererii sale, 1.08.2008, și nicidecum de la o dată anterioară cererii.
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL DOLJa criticat sentința pentru următoarele motive:
În mod greșit, instanța a obligat-o pe recurentă să comunice Casei Județene de Pensii Voa deverință cuprinzând sporul de confidențialitate; instanța trebuia să constate că de sporul de confidențialitate beneficiază, potrivit art.3 alin.1 din nr.OG19/2006, aprobată prin Legea nr.444/2006, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională care operează cu informații clasificate, precum și alte categorii enumerate expres în legi speciale, soțul contestatoarei neîncadrându-se în niciuna din aceste categorii.
Totodată, greșit instanța și-a întemeiat soluția pe minuta deciziei nr.46/15 decembrie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii referitor la sporul de confidențialitate, deși conform art.329 alin.3 Cod procedură civilă, soluțiile pronunțate în recursul în interesul legii nu au efect asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese.
Examinarea fondului cauzei s-a făcut de tribunal anterior acestei date, decizia nefiind publicată în Monitorul Oficial, recursul în interesul legii producând efecte pentru viitor.
Recursurile sunt nefondate pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Cu privire la recursul Casei Județene de Pensii V:
În mod corect tribunalul a dispus actualizarea pensiei de urmaș împreună cu sporurile solicitate, începând cu data de 12.10.2007, dată la care a intrat în vigoare Ordonanța nr.100/2007.
Contestatoarea beneficiază de pensie de urmaș de pe urma susținătorului -, decedat la data de 2.06.1997, conform deciziei nr.170/15.10.1997.
Prin nr.OG100/2007, s-a modificat Legea nr.303/2004, în sensul că s-a prevăzut că de dispozițiile alin.1, 3 și 4 ale art.82 pot beneficia și judecătorii și procurori pensionați anterior intrării în vigoare a legii, care beneficiază de pensie în sistemul public și care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru acordarea pensiei de serviciu.
Cum la intrarea în vigoare a nr.OUG100/2007, susținătorul - ar fi avut dreptul la pensie de serviciu, potrivit art.84 alin.1 din Legea nr.303/2004, soțul supraviețuitor al judecătorului sau procurorului, are dreptul la împlinirea vârstei de 60 ani de pensia de urmaș în condițiile prevăzute de Legea nr.19/2000, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susținătorului, actualizate, după caz.
Din această normă legală, rezultă că se referă la recalcularea pensiei de urmaș, raportată la pensia de serviciu a susținătorului, deci în speță, a defunctului soț al contestatoarei.
Față de aceste considerente se constată că în mod corect tribunalul a acordat pensia de serviciu începând cu data de 12.10.2007.
Cu privire la recursul formulat de MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe TRIBUNALUL DOLJ:
În mod greșit susține recurenta că soțul decedat al contestatoarei nu putea beneficia de sporul de confidențialitate pe considerentul că nu face parte dintre categoriile de personal menționate în legile speciale, ca beneficiare ale acestui spor.
Plata sporului de confidențialitate constituie singura modalitate de înlăturare a discriminării, deoarece dacă nu ar exista obligația de plată a sporului salarial, corelativă obligației sinalagmatice de confidențialitate pe care o au procurorii în exercitarea funcțiilor lor, această obligație ar fi lipsită de cauză juridică, fiind nulă absolut.
Mai mult, prin neacordarea sporului de confidențialitate procurorilor, aceștia ar fi prejudiciați, deoarece se află în aceeași situație juridică și faptică cu tot celălalt personal din unitățile bugetare pentru care există mențiuni exprese în legile speciale în acest sens, fiind vorba despre o situație identică și nu doar comparabilă.
La același moment, unul și același element constând în obligația de confidențialitate, produce efecte juridice diferențiate în sistemul de salarizare al personalului în funcție de apartenența la o anumită categorie profesională.
Faptul că instanța a făcut referire la decizia nr.46/15 decembrie 2009, pronunțată de J în recursul în interesul legii, referitor la acordarea sporului de confidențialitate magistraților, nu este de natură să conducă la nulitatea hotărârii, iar soluția dată în acest recurs, s-a publicat în Monitorul oficial, la data de 16 iulie 2009, cauza nefiind soluționată irevocabil.
Pentru toate aceste considerente, se constată că ambele recursuri sunt nefondate, astfel încât în temeiul art.312 Cod procedură civilă, urmează să fie respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile formulate de intimații CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în Rm.V,--159, județul V și MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL DOLJ, cu sediul în C,-, județul D, împotriva sentinței civile nr.477/29 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimată fiind contestatoarea, domiciliată în Rm.V,-, bloc 6,.C,.16, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - --- - -
Grefier,
Red./16.12.2009
GM/5 ex.
Jud.fond:
Președinte:Georgiana NanuJudecători:Georgiana Nanu, Paula Andrada Coțovanu, Ion
