Obligație de a face. Decizia 1056/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

(6748/2008)

O MNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.1056R

Ședința publică din 20.02.2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Scrob Bianca Antoaneta

JUDECĂTOR 2: Zuluf Petronela Iulia I

JUDECĂTOR -- -

GREFIER -

*****************

Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta Casa de Pensii a Municipiului, împotriva sentinței civile nr.3816 din data de 06.05.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.10247/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul, prin avocat, cu împuternicire avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.-/2009, lipsind recurenta.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Se învederează faptul că intimatul a depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de 09.02.2009, întâmpinare în 2 exemplare.

Curtea, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat, cauza fiind în stare de judecată, acordă cuvântul în combaterea motivelor de recurs.

Intimatul, prin avocat, solicită respingerea recursului, menținerea sentinței civile ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.3816 din data de 06.05.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.10247/3/AS/2008, a fost admisă cererea formulată de reclamantul G, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B, a fost obligată pârâta să recalculeze pensia reclamantului, în baza nr.OUG4/2005, emițând o decizie în acest sens, urmând ca la stabilirea drepturilor cuvenite acestuia, să ia în calcul la stabilirea punctajului mediu anual un stagiu complet de cotizare de 20 ani, a fost respins, ca neîntemeiat, capătul de cerere privind luarea în considerare a sporurilor evidențiate în adeverința nr.M 02.06.26/21.03.2007, eliberată de SC SA.

Prin aceeași sentință a fost respinsă, ca rămasă fără obiect, cererea de luare în considerare a sporurilor evidențiate în adeverința nr. M 02.06.26/96/21.03.2007 eliberată de SC SA, și a fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, prin decizia nr.-/11.02.1998, emisă de - Oficiul de Pensii Sector 2, au fost stabilite în temeiul Legii nr.3/1977, începând cu data de 01.03.1998, drepturile de pensie pentru limită de vârstă cuvenite reclamantului

Fiind pensionat anterior datei de 01.04.2001, reclamantul a beneficiat de prevederile OUG nr.4/2005, drepturile sale de pensie fiind recalculate începând cu data de 01.12.2005, în raport de prevederile Legii nr.19/2000, respectiv prin calcularea punctajelor anuale pentru întregul stagiu de cotizare (vechimea în muncă).

La determinarea punctajului mediu anual, înscris în decizia nr.-/20.09.2006, emisă de Casa Locală de Pensii Sector 2, fost utilizat de pârâtă un stagiu complet de cotizare de 30 ani, prin raportare la prevederile art.2 alin.3 din HG nr.1550/2004 și ale art.8 din Legea nr.3/1977.

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul critică modalitatea de recalculare sub aspectul stagiului complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual, susținând că trebuia să fie de 20 ani pentru că a lucrat în peste 25 de ani în grupa I de muncă.

Din cuprinsul deciziei inițiale de pensie tribunalul a mai reținut că la data deschiderii dreptului la pensie pentru limită de vârstă reclamantul împlinise vârsta de 50 ani și desfășurase timp de 25 ani, 5 luni și 27 zile activitate în grupa I, și 6 ani, 10 luni în grupa a -a de muncă, fapt confirmat de mențiunile din carnetul de muncă, fișa de pensie și datele cuprinse în adeverința nr-, eliberată de Regionala Ferate

Potrivit dispozițiilor art.4 alin.1 din OUG nr.4/2005, determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor HG nr.1.550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr.19/2000.

Potrivit dispozițiilor art.2 alin.1 alin.3 și alin.4 din HG nr.1550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite in fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației, anterioare datei de 01.04.2001, in conformitate cu prevederile Legii 19/2000 "Stagiul complet de cotizare utilizat in determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrala in munca prevăzuta de legislația in vigoare la data deschiderii dreptului de pensie de care persoana beneficiază la data începerii operațiunilor de evaluare " care "pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 01.07.1977 - 31.03.2001. va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977" iar "pentru persoanele beneficiare de pensii stabilite in condițiile prevăzute de acte normative cu caracter special este vechimea in munca necesara deschiderii dreptului de pensie prevăzuta de aceste acte normative".

Cu privire la stagiul complet de cotizare, art.8 din Legea nr.3/1977 arată că personalul muncitor care are o vechime în munca de minimum 30 ani bărbații și 25 ani femeile are dreptul la pensie pentru munca depusă și limita de vârsta, la împlinirea vârstei de 62 ani bărbații și 57 ani femeile.

Persoanele încadrate în munca care au o vechime de cel puțin 30 ani bărbații și 25 ani femeile, sunt pensionate, la cererea lor, și la împlinirea vârstei de 60 ani bărbații și 55 ani femeile.

Prin derogare de la această normă de principiu, art.14 din Legea nr.3/1977 arată că persoanele care lucrau efectiv cel puțin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrau în grupa I de munca, se puteau pensiona, la cerere, la vârsta de 50 de ani bărbații, stagiul complet de cotizare fiind de 20 de ani.

S-a apreciat că dispozițiile art.14 din Legea nr.3/1977 au caracter special în raport cu regula generală stabilită prin art.8, în ceea ce privește stagiul complet de cotizare, astfel încât, în cazul pensionării unei persoane care a realizat stagiul necesar în grupa I se impunea ca în procedura recalculării în temeiul OUG nr.4/2005 să fie utilizat acest stagiu obligatoriu impus de lege pentru deschiderea dreptului la pensie.

Prin urmare, în temeiul art.155 lit.f din Legea nr.19/2000, tribunalul a obligat pârâta să recalculeze pensia reclamantului în baza nr.OUG4/2005, emițând o decizie în acest sens, urmând ca la stabilirea drepturilor cuvenite acestuia, să ia în calcul la stabilirea punctajului mediu anual un stagiu complet de cotizare de 20 ani.

A mai reținut Tribunalul că la dosarul de pensie au fost depuse două adeverințe eliberate de SC SA ambele cu același număr nr. M 02.06.26/96/21.03.2007.

Printr-una fostul angajator certifică plata către reclamant a unui spor de noapte în perioada 01.07.1978 - 31.12.1994 de 15% și respectiv 25%. Tribunalul a constatat că aceste procente se regăsesc în anexele buletinului de evaluare a drepturilor aferent deciziei de recalculare a drepturilor de pensie în temeiul OUG nr.4/2005 emisă de Casa de Pensii Sector 2 la data de 24.04.2008, motiv pentru care va respinge ca rămasă fără obiect cererea de luare în considerare a sporurilor de noapte evidențiate în adeverința nr. M 02.06.26/96/21.03.2007, eliberată de SC SA.

În cealaltă adeverință sunt înscrise sumele plătite cu titlul de remunerație pentru munca prestată în zilele de sărbători legale și pentru condiții nocive de muncă.

Verificând anexele buletinului de evaluare a drepturilor aferent deciziei de recalculare a drepturilor de pensie în temeiul OUG nr.4/2005 emisă de Casa de pensii sector 2, la data de 24.04.2008, tribunalul a constatat că aceste venituri nu se regăsesc.

S-a apreciat că, în raport de metodologia de determinare a punctajelor lunare prevăzută de Legea nr.19/2000, intimata nu avea cum să valorifice veniturile respective având în vedere că sumele respective nu sunt defalcate pe luni, ci sunt prezentate în suma totală încasată la nivelul unui an.

Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs, în termenul legal, intimata Casa de Pensii a Municipiului, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art.304 pct.9 și art.3041pr.civ. recurenta a arătat că hotărârea primei instanțe este criticabilă sub aspectul analizării probelor administrate și al aplicării greșite a prevederilor legale, în ceea ce privește recalcularea drepturilor de pensie cuvenite contestatorului, în raport de un stagiu complet de cotizare de 20 de ani.

Recurenta a mai arătat că, anterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, locurile de muncă erau încadrate, potrivit Legii nr.3/1977, în grupe de muncă, respectiv grupa I și grupa a II-a de muncă, art.14 din Legea nr.3/1977 stipulând: Persoanelor care au lucrat efectiv cel puțin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de munca, sau cel puțin 25 ani în grupa II de munca, la stabilirea pensiei li se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe câte: a) un an și șase luni pentru grupa I de munca; b) un an și trei luni pentru grupa II de muncă".

Recurenta a susținut că, față de dispoziția legală sus menționată, contestatorul era îndreptățit doar la reducerea vârstei standard de pensionare, neputându-se aprecia că situația acestuia este identică cu a persoanelor care au beneficiat de dispozițiile HG nr.478/1990 sau de alte acte normative speciale, prin care s-a reglementat un stagiu complet de cotizare mai mic decât cel de 30 de ani, prevăzut de Legea nr.3/1977.

Prin întâmpinare, intimatul, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor invocate și ținând seama de dispozițiile art.3041pr.civ. Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare:

Potrivit dispozițiilor art.2 alin.1, 3 și 4 din HG nr.1550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare, în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației, anterioare datei de 01.04.2001, în conformitate cu prevederile Legii 19/2000,"Stagiul complet de cotizare utilizat în determinarea punctajului mediu anualreprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie de care persoana beneficiază la data începerii operațiunilor de evaluare" care"pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 01.07.1977 -31.03.2001. va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977"iar "pentru persoanele beneficiare de pensii stabilite in condițiile prevăzute deacte normative cu caracter special este vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului de pensie prevăzută de aceste acte normative".

Recurenta susține că numai în cazul unor acte normative speciale stagiul complet de cotizare este de 20 de ani și că, în cazul persoanelor pensionate în temeiul Legii nr.3/1977, stagiul complet este de 30 de ani, independent de grupa de muncă în care acestea au lucrat.

Însă, această interpretare este eronată, întrucât nu există nicio rațiune pentru a considera că intimatul-contestator nu se află într-o situație identică cu persoanele ce au beneficiat de dispozițiile HG nr.478/1990 sau alte asemenea acte normative speciale, care derogă de la dispozițiile Legii nr.3/1977 sub aspectul stagiului complet de cotizare, câtă vreme a realizat stagiul cotizare de 20 de ani în grupa I de muncă, prevăzut de art.14 din Legea nr.3/1977 care stipulează că: "persoanelor care au lucrat efectiv cel puțin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de munca, sau cel puțin 25 ani în grupa II de munca, alin.2 al aceluiași articol " e p. aceasta baza persoanele care au lucrat în grupele I și II de munca au dreptul, la cerere, sa fie pensionate, la împlinirea vârstei de: 52 ani, pentru grupa I și 57 ani pentru grupa II, bărbații; 50 ani pentru grupa I și 52 ani pentru grupa II, femeile", iar prin alin.3 "persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin.1) sunt pensionate, la cerere, și la 50 de ani, atât bărbații cât și femeile din grupa I de munca, și la 55 ani bărbații sau 50 de ani femeile, din grupa II de muncă".

Este adevărat că stagiul complet de cotizare de 30 de ani era consacrat cu caracter de principiu de Legea nr.3/1977, însă această lege a instituit și o serie de situații speciale, când stagiul complet de cotizare era mai mic. Astfel, stagiul complet de cotizare era de 20 de ani în cazul persoanelor ce lucrau în grupa I de muncă și de 25 de ani pentru cei ce lucrau în grupa a Il-a de muncă sau care lucrau ca personal navigant, în cazul nevăzătorilor stagiul complet de cotizare era de 15 ani bărbații și 10 ani femeile.

Ca urmare, fiind vorba de un stagiu complet de cotizare consacrat de o normă specială (este vorba de art.14 alin.1 și 2 din Legea nr.3/1977), determinarea punctajului mediu anual trebuie să se facă în procedura de recalculare a drepturilor în temeiul OUG nr.4/2005, pe baza un stagiu complet de cotizare de 20 ani.

Această concluzie se impune cu atât mai mult cu cât dispozițiile HG nr.1550/2004 nu fac trimitere la stagiul complet de 30 de ani, ci la stagiul complet de cotizare reglementat de Legea nr.3/1977, care era diferit după cum persoana a lucrat în grupe de muncă, în calitate de personal navigant, etc. fiind lipsită de relevanță juridică analiza comparativă pe care o face recurenta cu privire la reglementarea conceptului de "grupă superioară de muncă", în cadrul Legii nr.3/1977, respectiv de "condiții speciale de muncă", în cadrul Legii nr.19/2000.

Drept consecință, văzând și dispozițiile art.312 pr.civ. Curtea va respinge recursul, ca nefondat.

În baza art.274 pr.civ. va fi obligată recurenta la 500 lei, cheltuieli de judecată către intimat, reprezentând onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta Casa de Pensii a Municipiului, împotriva sentinței civile nr.3816 din data de 06.05.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.10247/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul.

Obligă recurenta la 500 lei, cheltuieli de judecată către intimat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 20.02.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red.

Dact. /2ex

10.03.2009

Jud. fond:;

Președinte:Scrob Bianca Antoaneta
Judecători:Scrob Bianca Antoaneta, Zuluf Petronela Iulia

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 1056/2009. Curtea de Apel Bucuresti