Obligație de a face. Decizia 1302/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
Secția Litigii de Muncă
și Asigurări Sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1302
Ședința publică din 13 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Raluca Panaitescu
JUDECĂTOR 2: Dumitru Popescu
JUDECĂTOR 3: Aurelia Schnepf
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de recurenta împotriva sentinței civile nr. 1482 din 03.06.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați Liceul Teoretic " ", Casa Județeană de Pensii T, Consiliul Local al Municipiului T, Primarul Municipiului T, Inspectoratul Școlar al Județului T, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă pentru pârâta recurentă, avocat, cu împuternicire avocațială la fila 6 din dosar, pentru pârâta intimată Casa Județeană de Pensii T se prezintă consilier juridic, iar pentru pârâții intimați Liceul Teoretic " " și Inspectoratul Școlar al Județului T, consilier juridic, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, constatându-se că pârâții intimați Inspectoratul Școlar al Județului T și Casa Județeană de Pensii T au depus la dosarul cauzei întâmpinări, prin Serviciul Registratură.
De asemenea, se constată că s-au atașat la dosar dovezile de comunicare ale sentinței civile pronunțată în dosar nr-, prin registratura instanței, la data de 9.10.2009.
Se comunică în ședințe publică întâmpinările depuse de pârâții intimați Inspectoratul Școlar al Județului T și Casa Județeană de Pensii T către părțile prezente, nesolicitându-se termen pentru a se lua cunoștință de conținutul acestor acte procedurale.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamanta recurentă, prin apărător, solicită admiterea recursului și modificarea sentinței civile atacate în sensul admiterii acțiunii în contradictoriu și cu pârâții Casa Județeană de Pensii T, Inspectoratul Școlar al Județului T, Consiliul Local al Municipiului T și Primarul Municipiului De asemenea, arată că motivele pentru care i-a chemat în judecată pe acești pârâți le reprezintă stabilirea corectă a cadrului procesual, precum și faptul că reclamanta s-a lovit de refuzul unității școlare pârâte de a plăti ajutorul de deces în cuantumul a cinci salarii, întrucât nu dispune de fondurile necesare. Se mai arată că potrivit art. 135 lit. a din Legea nr. 19/2000, art. 106 din Legea nr. 128/1997 și art. 35 alin. 5 lit. c din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ, plata ajutorului de deces se face din bugetul asigurărilor sociale de stat și se achită de angajator. Nu se solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentanta pârâților Inspectoratul Școlar al Județului T și Liceul Teoretic " " pune concluzii de respingere a recursului arătând că Inspectoratul Școlar al Județului T nu are calitate procesuală pasivă, întrucât nu are obligații de plată față de reclamantă iar raportul de muncă e fixat între unitatea școlară și recurentă. Mai arată că potrivit Legii nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic, ajutorul de deces se plătește din bugetul asigurărilor sociale, fiind un ajutor cu destinație specială. Nu se solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentanta pârâtei intimate Casa Județeană de Pensii T solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile atacate, invocând dispozițiile art. 135 din Legea nr. 19/2000, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr.441/30/26.01.2009, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Liceul T și Casa Județeană de Pensii T, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtului Liceul T la plata dreptului legal ce i se cuvine în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului, profesor la Liceul T, reprezentând acordarea ajutorului cuvenit în cazul decesului unui cadru didactic în cuantum a cinci salarii ale persoanei decedate, sumă actualizată la data plății efective; cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că este soția supraviețuitoare a defunctului decedat la 12.11.2008, soțul său fiind încadrat la data decesului ca profesor la Liceul T, conform copiei carnetului de muncă.
Potrivit adresei nr.1664/4.12.2008 comunicată de Liceul T către Casa Județeană de Pensii T, conform contractului colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ pentru anul 2007 înregistrat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei cu nr.596/15/12.11.2007, prin art.38 alin.3 lit.c, se prevede că personalul de învățământ beneficiază de următoarele sporuri și ajutoare: "În caz de deces al unui salariat din învățământ, cei îndreptățiți beneficiază de un ajutor in cuantum de 5 salarii alte persoanei decedate din bugetul asigurărilor sociale".
Acest contract colectiv de muncă, se arată, este ulterior apariției și intrării in vigoare a prevederilor Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ca atare prevederile sale produc efecte de la data înregistrării, conform prevederilor cuprinse în acest contract colectiv de muncă.
Se mai subliniază și că prin Legea nr.128/12.07.1997 privind Statutul personalului didactic, art.106 se prevede că: "În caz de deces al unui cadru didactic sau didactic auxiliar, cuantumul ajutorului acordat celor îndreptățiți este de cinci salarii ale persoanei decedate, din bugetul asigurărilor sociale.
Față de această stare de fapt și de drept, reclamanta este îndreptățită să primească un ajutor special de deces reprezentând echivalentul a cinci salarii ale persoanei decedate în baza Legii nr.128/2007, art.106 alin.2.
In drept: art.106 alin.2 din Legea nr.128/2007, art.242 cod procedură civilă.
Pârâtul Liceul Taf ormulat întâmpinare, arătând că potrivit dispozițiilor art.106 alin.2 din Legea nr.128/2007, "în caz de deces al unui cadru didactic sau didactic auxiliar, cuantumul ajutorului acordat celor îndreptățiți este de 5 salarii ale persoanei decedate, din bugetul asigurărilor sociale-majore".
Astfel că, cuantumul acordat este cel stabilit anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Din acest punct de vedere, ajutorul de deces este un ajutor cu destinație specială, suportat din bugetul asigurărilor sociale de stat și prin urmare, un venit neimpozabil în temeiul art.42 lit.a din Codul fiscal.
Casa Județeană de Pensii refuză acordarea ajutorului de 5 salarii, motivând că operațiunile din bugetul asigurărilor sociale se face numai în conformitate cu dispozițiile Legii nr.19/2000.
Legea nr.19/2000 însă, fiind una cu caracter general, referitor la ajutorul de deces, avea dispoziții uninominale față de Legea nr.128/2007 privind statutul personalului didactic, care are caracter de lege specială pentru personalul didactic din învățământ.
Întrucât s-a apreciat că interpretarea dată de Casele Județene de Pensii era una nelegală, Curtea Constituțională a fost sesizată cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.106 alin.2 din Legea nr.128/2007, ridicată chiar de Casa Județeană de Pensii Cu această ocazie, Curtea a constatat că legiuitorul a reglementat, într-adevăr, un regim juridic diferit sub aspectul cuantumului ajutorului de deces în cazul cadrelor didactice în raport cu categoriile socio-profesionale care se supun prevederilor Legii nr.19/2000. Curtea a apreciat că această diferență de tratament nu este una discriminatorie, ci se sprijină pe considerentele pe care le-a avut în vedere legiuitorul pornind de la complexitatea, responsabilitatea și importanța pentru societate a activității personalului didactic și didactic auxiliar. Motivat prin acestea Curtea a decis în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.106 alin.2 din Legea nr.128/2007.
Se precizează că decizia astfel pronunțată este definitivă și este general obligatorie, urmând a fi respectată întocmai cu dispozițiile sale de toate autoritățile însărcinate cu aplicarea art.106 alin.2 din Legea nr.128/2007.
Se solicită instanței a constata că acordarea și cuantumul ajutorului de deces prevăzut în contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ-în art.36 alin.5 lit.c este reglementat prin dispoziții legale -respectiv Legea bugetului asigurărilor sociale anuale, cu precizarea că bugetul asigurărilor sociale de stat este gestionat de Casa Județeană de Pensii T - astfel că ajutorul de deces poate fi acordat reclamantei prin unitatea finanțatoare Consiliul Local T- care nu este parte în dosar.
Se solicită a se pune în vedere reclamantei să-și stabilească corect cadrul procesual.
Pârâta Casa Județeană de Pensii Taf ormulat întâmpinare, solicitând admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive Casei Județene de Pensii și respingerea acțiunii față de aceasta.
În motivare, arată că înțelege să invoce excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei Județene de Pensii T, deoarece calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului si titularul obligației pretinse, titularul obligației de plată a ajutorului de deces fiind, în speță persoana juridică la care și-a desfășurat activitatea pe bază de contract individual de muncă, anterior decesului, soțul reclamantei, conform art.135 lit.a din Legea nr.19/2000: "Ajutorul de deces se achită în termen de 24 de ore de la solicitare de către: angajator, în cazul decesului asiguratului prevăzut la art.5 alin.1 pct.I si II, respectiv al unui membru de familie al acestuia", prevederilor pct.4 lit.a Capitolul Alte drepturi de asigurări sociale) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, aprobate prin Ordinul nr.340/2001 al Ministerului Muncii si Solidarității Sociale publicate in Monitorul Oficial nr.237/2001, care statuează: " de drepturi de asigurări sociale, în sensul dispozițiilor prezentei legi, sunt,: persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea personalul angajat pe bază de contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia" și ale pct.48 (capitolul Alte drepturi de asigurări sociale) din aceleași norme menționate mai sus: "Ajutorul de deces se achită de un singur plătitor de drepturi de asigurări sociale".
Instituției pârâte îi revine obligația de plată a ajutorului de deces în cazul decesului pensionarului sau al asiguratului prevăzut la art.5 alin.1 pct.IV, V sau alin.2, respectiv al unui membru de familie al acestuia, astfel cum se precizează la lit.c de la art.135 din Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare, însă în prezenta cauză nu sunt aplicabile aceste dispoziții legale, întrucât la data decesului, 12.11.2008, când soțul reclamantei nu avea calitatea de pensionar și nu se regăsea în nici una dintre situațiile prevăzute la art.5 alin.1 pct.IV, V sau alin.2 din legea menționată.
În conformitate cu dispozițiile art.126 din Legea nr.19/2000, "În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, beneficiază de ajutor de deces o singură persoană care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces și care poate fi, după caz, soțul supraviețuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moștenitorul, în condițiile dreptului comun, sau, în lipsa acesteia, oricare persoană care face această dovadă.
"Cuantumul ajutorului de deces se stabilește anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat" și prevederile art.15 lit.a din Legea nr.387/2007 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008, conform cărora: "Cuantumul ajutorului de deces se stabilește, în condițiile legii, în cazul: asiguratului sau pensionarului, la 1.550 lei".
In drept, se invocă prevederile art.137 cod procedură civilă, art.135 lit.a și c și art.126 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare; pct.4 lit.a și pct.48 (capitolul D Alte drepturi de asigurări sociale) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, aprobate prin Ordinul nr.340/2001 al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale si publicate în Monitorul Oficial nr.237/2001; art.15 lit.a din legea nr.387/2007 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008.
La termenul de judecată din 08.04.2009, reclamanta a depus o precizare de acțiune, lărgind sfera subiecților procesual pasivi, prin antrenarea în cauză ca pârâți și a Consiliului Local al mun. T, Primarului mun. T, Municipiului T, respectiv a Inspectoratului Teritorial Școlar al jud. T, cel din urmă pârât menționat a formulat întâmpinare, repudiindu-și calitatea procesuală în cauză față de prevederile exprese aleart.142 din Lg. nr.84/1995 reglementând atribuțiile inspectoratelor județene, între care nu se regăsește și aceea vizând salarizarea personalului didactic ori angajarea efectivă a acestuia. Rezultă că nu se identifică nici o formă de implicare efectivă a Inspectoratului școlar în încheierea contractului individual de muncă al cadrului didactic cu unitatea de învățământ (potrivit cu art.11 alin.5 din Lg. nr.128/1997, după care angajarea pe post se face de către directorul unității de învățământ) cu efectele generate de acesta, iar repartizarea personalului didactic la diferitele unități de învățământ realizată de inspectorat nu reprezintă decât o condiție prealabilă încheierii contractului de muncă, fără a exista vreo legătură de cauzalitate între această repartizare și neacordarea drepturilor salariale.
Cu privire la fondul cauzei, se arată că este legală solicitarea reclamantei conform cu prevederile art.106 din Lg. nr.128/1997 și art.36 din CCM ramură învățământ în cuantumul a cinci salarii ale persoanei decedate, dispoziții legale din care reiese că plătitorul este angajatorul, respectiv Liceul T, cu care cadrul didactic decedat se afla în raporturi de muncă, ajutor ce se suportă din bugetul asigurărilor de stat, fără ca această prevedere să implice obligații pentru Inspectoratul Teritorial Școlar al jud. Se mai susține că tocmai calitatea de cadru didactic în executarea contractului de muncă conferă acestuia și calitatea de asigurat în sensul art.5 alin.1 pct.I din Lg. nr.19/2000.
Prin sentința civilă nr. 1481 din 03.06.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, a fost admisă în parte cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Liceul Teoretic, acesta fiind obligat la plata către reclamantă a ajutorului de deces pentru defunctul, în cuantumul a cinci salarii, sumă actualizată la data plății efective.
De asemenena a fost respinsă acțiunea față de pârâții Casa Județeană de Pensii, Inspectoratul Școlar al jud. T, Consiliul Local al mun. T și Primarul mun. T cu sediul în
Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul Timișa reținut următoarele:
În conformitate cu înscrisurile aflate la filele 5-10 aflate la dosar, defunctul soț al reclamantei, -, decedat la 12.11.2008, a fost angajat ca și cadru didactic, la data decesului, la pârâtul Liceul Teoretic T, prin demersul judiciar pendent, reclamanta, soție supraviețuitoare urmărind valorificarea dreptului pecuniar conferit de art.106 din Lg. nr.128/1997, reglementând ajutorul de deces ce se acordă persoanelor îndreptățite legal, în cuantum de cinci salarii ale persoanei decedate, în situația decesului unui cadru didactic, respectiv, cadru didactic auxiliar, din bugetul asigurărilor sociale de stat.
fiind că în conformitate cu art.238 alin.1 muncii, contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele de muncă la nivel superior, dar și că prevederile legale ce dispun cu privire la drepturile conferite angajaților, au un caracter minimal la încheierea contractelor colective de muncă, potrivit cu art.238 alin.3 muncii, se constată că ajutorul de deces supra anunțat a fost reglementat atât în Contractul colectiv de muncă la nivel național în art.51 lit.a, cât și în Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ aferent anului 2007-2008, în art.35 alin.5 lit.c, ce reia întocmai dispoziția legală din art.106 al Lg. nr.128/1997, menținut fiind și cuantumul acestui ajutor. De altfel, se observă că reclamanta își fundamentează demersul judiciar, în mod întemeiat și pe prevederile CCM la nivel de ramură învățământ, contract perfectat între Ministerul Educației, Cercetării și T și federațiile sindicale reprezentative din învățământ.
Cum prevederile contractelor colective de muncă au aceeași forță obligatorie precum legea între părțile contractante, executarea lor impunându-se părților, potrivit art.243 alin.1 muncii, iar efectele acestor prevederi se produc pentru toți salariații din ramura de activitate respectivă-art.241 muncii, rezultă fără putință de tăgadă că reclamanta este îndreptățită a beneficia, în calitatea sa de soție supraviețuitoare (membru al familiei) de ajutorul de deces constând în cuantumul a cinci salarii ale defunctului său soț.
De altfel, pârâții nici nu temeinicia acțiunii reclamantei, singurul aspect în dispută constituindu-l stabilirea persoanei juridice căreia îi revine plata acestui ajutor cuvenit.
Din această perspectivă, instanța apreciază că prezintă importanță dispozițiile art.135 lit.a din Lg. nr.19/2007 (care reglementează la rându-i plata acestui ajutor de deces, corelate fiind aceste prevederi legale cu cele ale art.106 din Lg. nr.128/1997 și ale art.35 alin.5 lit.c din CCM la nivel de ramură învățământ, de vreme ce cele din urmă reglementări dispun că acordarea acestui ajutor se face din bugetul asigurărilor sociale), care stipulează expres că "ajutorul de deces se achită în termen de 24 de ore de la solicitare de către angajator, în cazul decesului asiguratului prevăzut la art.5 alin.1 pct.I și II, respectiv al unui membru de familie al acestuia".
Or, în speță, defunctul soț al reclamantei se încadrează în categoria asiguraților obligatoriu, prin efectul legii, conform art.5 alin.1 pct.I din Lg. nr.19/2000, de vreme ce a fost titularul unui contract individual de muncă perfectat cu pârâtul Liceul Teoretic T, context în care și din perspectiva dispozițiilor Lg. nr.19/2000, acțiunea reclamantei se privește a fi fondată. Cu mențiunea însă că, raportat la prevederile imperative și fără echivoc ale art.135 alin.1 lit.a din legea menționată, rezultă cu claritate cu obligația de plată a ajutorului de deces incumbă pârâtului angajator, în speță, Liceul Teoretic, acesta justificându-și astfel calitatea de subiect procesual pasiv în cauză.
În lumina textelor legale antemenționate însă, apare fără de tăgadă că antrenarea în proces a Inspectoratului Teritorial Școlar T și a Casei Județene de Pensii nu este însă justificată, acestor persoane juridice neincumbându-le nicio obligație legală de plată a ajutorului de deces, astfel că nefiind titulari ai obligației în raportul juridic de drept material dedus judecății, din această perspectivă nici nu se verifică legitimarea lor procesual pasivă în cauză, determinând respingerea acțiunii reclamantei față de acești pârâți.
Față de pârâții Consiliul Local al mun. T, Municipiul T și Primarul mun. T, antrenați procesual și care, potrivit cu dispozițiile 167 alin.3 din Lg. nr.84/1995 asigură sursa de finanțare a instituțiilor de învățământ preuniversitar, prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale, pentru finanțarea de bază din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și alte venituri ale bugetelor locale, se constată însă că reclamanta nu a formulat nici o solicitare de condamnare la plată ori de îndeplinire a vreunei obligații din partea acestor pârâți, petitul acțiunii vizând strict pe angajator, Liceul Teoretic.
în care, deși art.35 alin.6 din CCM la nivel de ramură învățământ prevede că "în proiectul de buget și respectiv fila de buget a fiecărei unități/instituții de învățământ se vor evidenția, respectiv, asigura sumele necesare plății drepturilor bănești care se cuvin personalului acesteia", tribunalul, văzând limitele investirii sale cu privire la pretenția formulată în concret de reclamantă, conchide că față de pârâții Consiliul Local al mun. T, Municipiul T și Primarul mun. T demersul judiciar pendent urmează a fi respins ca nefondat, de vreme ce nu s-a solicitat expres, pe calea acțiunii oblice, obligarea lor la alocarea acestor sume către angajator în vederea plății.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, care a arătat că în mod eronat, Tribunalul Timișa respins acțiunea față de pârâții Casa Județeană de Pensii, Inspectoratul Școlar al jud. T, Consiliul Local al mun. T și Primarul mun. T, chemați în judecată pentru opozabilitate, și a reținut că aceștia nu ar avea legitimare procesuală pasivă.
Recurenta a mai arătat că utilitatea chemării în judecată și a celorlalți pârâți alături de angajator, este impusă de necesitatea asigurării opozabilității hotărârii și față de pârâții Casa Județeană de Pensii, Inspectoratul Școlar al jud. T, Consiliul Local al mun. T și Primarul mun.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 299 și următoarele și art. 304 ind. 1 din Codul d e procedură civilă.
Legal citați, pârâții Inspectoratul Școlar Județean T și Casa Județeană de Pensii T, au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului.
Examinând cauza sub toate aspectele sale potrivit disp. art. 3041.pr.civ. și cu precădere prin prisma motivelor de recurs invocate de recurent, Curtea, constată neîntemeiat recursul pentru următoarele motive:
Conform art. 135, ajutorul de deces se achită de către angajator, în cazul decesului asiguratului prevăzut laart. 5alin. (1) pct. I și II, respectiv persoana care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă.
Din coroborarea acestui articol cu art.106 din Lg. nr.128/1997 și ale art.35 alin.5 lit.c din CCM la nivel de ramură învățământ, acestea arătând că acordarea acestui ajutor se face din bugetul asigurărilor sociale, rezultă faptul că doar pârâtul Liceul Teoretic are calitate procesuală pasivă, așa cum a reținut și instanța de fond.
Faptul că pârâtul Liceul a refuzat executarea de bună voie a sentinței, nu conferă calitate procesuală pasivă celorlalți pârâți, deoarece obligația de plată a ajutorului de deces, precum și sursa fondurilor rezultă fără echivoc din textele legale aplicabile.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 312 din Codul d e procedură civilă, Curtea va respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta împotriva sentinței civile nr. 1482 din 03.06.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. / 11.11.2009
Tehnored P/11.11.2009/2 ex
Prima instanță: și
Tribunalul Timiș
Președinte:Raluca PanaitescuJudecători:Raluca Panaitescu, Dumitru Popescu, Aurelia Schnepf
