Obligație de a face. Decizia 1322/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr- (7902/2008)
DECIZIE CIVILĂ NR. 1322/
Ședința publică de la 03.03.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ilie Nadia Raluca
JUDECĂTOR 2: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
*******************************
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.5848 din data de 23.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.17.441/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-contestator.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul-contestator, personal, lipsă fiind recurenta-intimată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Președintele completului procedează la verificarea identității intimatului-contestator, care prezintă cartea de identitate.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Intimatul-contestator, personal, solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței atacate, ca legală și temeinică.
În temeiul dispozițiilor art.150 Cod procedură civilă, Curtea declară dezbaterile închise, reținând cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, deliberând, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.5848 din data de 23.09.2008, pronunțată în dosarul nr.17441/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a admis în parte acțiunea formulată de contestatorul G,în contradictoriu cu intimata CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B ().
A obligat intimata să recalculeze drepturile de pensie ale contestatorului, prin valorificarea veniturilor suplimentare evidențiate în adeverința nr.320/11.05.2007 emisă de -, începând cu data de 01.07.2007.
A anulat decizia nr.-/17.04.2008 emisă de Casa Locală de Pensii sector 2
A obligat intimata să emită o nouă decizie de pensionare, în soluționarea cererii nr.-/10.03.2008, în care punctajul aferent stagiului adăugat să fie adiționat la punctajul mediu anual ce va rezulta din recalcularea efectuată în baza prezentei sentințe, conform celor de mai sus, începând cu data de 01.01.2008.
A respins cererea privind valorificarea adeverinței nr.319/11.05.2007 emisă de -, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că petentului contestator i s-a stabilit dreptul la pensie începând cu data de 15.1.1.2004, conform mențiunilor din decizia nr. -/17.04.2008, emisă de Casa Locală de Pensii sector 2 B, depusă, în copie, la dosar.
Ulterior, prin cererea înregistrată sub nr.11774/06.06.2007 la Casa Locală de Pensii sector 2 B, contestatorul a solicitat recalcularea drepturilor de pensie, prin valorificarea veniturilor suplimentare, însă, intimata nu a soluționat favorabil această cerere, considerând că, în raport de dispozițiile art.164 din Legea nr.19/2000, cererea nu poate fi luată în considerare la recalcularea pensiei, împrejurare ce rezultă din copia răspunsului, depusă la fila 5 din dosar.
Din copia adeverinței nr.320/11.05.2007, emisă de -, a rezultat faptul că partea contestatoare a fost angajatul societății emitente a adeverinței și a realizat venituri suplimentare, iar conform mențiunilor din copia adeverinței nr.319/11.05.2007 emisă de -, cotele de contribuție la asigurări sociale și pensii au fost achitate la zi.
În acest context, Tribunalul a considerat că veniturile suplimentare evidențiate în adeverința nr.320/11.05.2007, emisă de -, trebuie valorificate în calculul punctajului mediu anual, având în vedere că, pe de o parte, ignorarea lor ar contraveni principiului contributivității, instituit de art.2 lit. e din Legea nr.19/2000, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Totodată, a apreciat că veniturile suplimentare menționate în adeverință trebuie avute în vedere la calcularea drepturilor de pensie, independent de faptul că regimul juridic al contribuției de asigurări sociale, din perioada în care aceste venituri au fost realizate, diferă de cel din prezent, pentru că, altfel, în prestația de asigurări sociale stabilită nu s-ar reflecta prețul plătit pentru riscul asigurat.
Pentru motivele de fapt și de drept, în baza dispozițiilor art.2 lit. e, art.78, art.164 alin.3 și art.169 alin.3 din Legea nr.19/2000, instanța de fond a obligat-o pe intimata să recalculeze drepturile de pensie ale contestatorului, prin valorificarea veniturilor suplimentare evidențiate în adeverința nr.320/11.05.2007 emisă de -, începând cu data de 01.07.2007 (adică din luna următoare depunerii cererii de recalculare nr.11774/06.06.2007, conform art.169 alin.3 din Legea nr.19/2000).
Cu privire la contestația formulată împotriva deciziei de pensionare nr.-/17.04.2008, emisă de Casa Locală de Pensii sector 2 B, instanța de fond a constatat că: prin decizia nr.-/17.04.2008, emisă de Casa Locală de Pensii sector 2 Baf ost soluționată cererea formulată de către contestator, ce fusese înregistrată sub nr.-/10.03.2008, referitoare la recalcularea drepturilor de pensie pentru valorificarea unui stagiu suplimentar de cotizare de 1 an și 1 lună; în soluționarea acestei cereri, intimata a procedat la determinarea numărului de puncte corespunzătoare stagiului adăugat de 2,54528, la calcularea punctajului mediu anual aferent stagiului adăugat de 0,08345 și la adiționarea acestuia celui aflat în plată până la data de 01.01.2008 de 2,49474, ceea ce a condus la determinarea valorii punctajului mediu anual de 2,57819, începând cu data de 01.01.2008, conform mențiunilor din copia deciziei contestate depusă la dosar; întrucât în valoarea punctajului mediu anual aflat în plată până la data de 01.01.2008 de 2,49474, astfel cum este evidențiată în decizia contestată, nu se reflectă și veniturile suplimentare menționate în adeverința nr.320/11.05.2007 emisă de -, deși, așa cum s-a dispus prin prezenta sentință, valorificarea acestora trebuia să fie efectivă, începând cu data de 01.07.2007, cu consecințe asupra punctajului mediu anual începând cu data de 01.07.2007; tribunalul a constatat că valoarea punctajului mediu anual, consemnat în decizia contestată, ca fiind în plată până la data de 01.01.2008, nu este cea corectă, situație care atrage după sine, drept consecință juridică, anularea acestei decizii, ca netemeinică.
Astfel, în temeiul dispozițiilor art.87 din Legea nr.19/2000, tribunalul a dispus anularea deciziei nr.-/17.04.2008 emisă de Casa Locală de Pensii Sector 2 B și a obligat intimata să emită o nouă decizie de pensionare în soluționarea cererii nr.-/10.03.2008, în care punctajul aferent stagiului adăugat să fie adiționat la punctajul mediu anual ce va rezulta din recalcularea efectuată în baza prezentei sentințe, conform celor de mai sus, începând cu data de 01.01.2008.
Referitor la cererea privind valorificarea adeverinței nr.319/11.05.2007, emisă de -, tribunalul a constatat că aceasta este neîntemeiată, deoarece, prin această adeverință se atestă sporurile de vechime pe care contestatorul le-a avut până la data de 01.04.1991, precum și faptul că, în perioada 01.04.1991-01.09.1992, sporul de vechime era inclus în salariu, iar pentru perioada 01.09.1992-01.03.2003, sporul de vechime este înscris în carnetul de muncă. Or, pentru perioada 01.03.1970-01.04.1992, sporul de vechime care se utilizează în calculul punctajului mediu anual este cel stabilit conform dispozițiilor art.164 alin.3 din Legea nr.19/2000. Cum, în speță, contestatorul nu a făcut dovada faptului că sporul de vechime din adeverință ar fi mai favorabil decât cel prevăzut de art.164 alin.3 din Legea nr.19/2000, el nu poate fi valorificat în calcul pensiei, în forma prevăzută în adeverință.
Pentru aceste motive, instanța de fond a dispus respingerea cererii privind valorificarea adeverinței nr.319/11.05.2007, emisă de -, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs, motivat în termenul legal, intimata CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B (), criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, privitor la luarea în calcul a veniturilor suplimentare obținute de intimatul-conctestator, recurenta solicită respingerea acțiunii și învederează instanței că mențiunea de la punctul VI din Anexa la OUG nr.4/2005, privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale, prevede că:"Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a punctajului mediu anual, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie și după timp pe bază de tarife sau cote procentuale -".
Consideră că această dispoziție este în concordanță cu prevederile legii-cadru în materia asigurărilor sociale de stat, astfel că determinarea punctajului mediu anual, cu ocazia operațiunii de recalculare guvernate de G nr.4/2005, trebuie să se realizeze cu respectarea prevederilor Legii nr.19/2000.
Recurenta susține că, potrivit art.164 din Legea nr.19/2000, la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a acestei legi, se utilizează salariile brute sau nete, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă. Astfel, până la data de 1 iulie 1977, se înscriau salariile brute, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991, se înscriau salariile nete, iar de la data de 1 ianuarie 1991 - salariile brute.
De asemenea, învederează că însuși legiuitorul a statuat că la determinarea punctajelor medii anuale, pe lângă salarii, se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
Recurenta mai susține că din cele menționate anterior a rezultat că, la determinarea punctajelor anuale, este imperios necesar să se valorifice, pe lângă salarii și sporurile cu caracter permanent, care după data de 1 aprilie 1992 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Precizează că veniturile suplimentare obținute de intimatul-conctestator nu reprezintă sporuri cu caracter permanent, ci o formă de remunerare, în funcție de realizarea indicatorilor de predare a lucrărilor de cercetare științifică, pentru care își asumau răspunderea de finalizare și realizare etc. reglementată de legislația în vigoare la acea dată, în speță de dispozițiile art.12 din Legea nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii, în timp ce sporurile reprezintă sume de bani, acordate prin raportare la retribuția tarifară.
În susținerea afirmațiilor sale, recurenta invocă prevederile Legii nr.57/1974, ale Decretului nr.91/1976, Ordinului nr.136/1976 și Legii nr.19/2000 și arată că tocmai de aceea, legiuitorul a înțeles să excludă, printr-un text de lege expres, anumite categorii de venituri și sporuri din baza de calcul a drepturilor de pensie, astfel că orice interpretări extinctive contravin textului de lege.
Mai mult, precizează recurenta, textul OUG nr.4/2005 a făcut obiectul analizei Curții Constituționale, care prin Decizia nr.736/2006, s-a exprimat chiar cu privire la dispozițiile de la pct. VI, din Anexa la OUG nr.4/2005.
În motivarea, în drept, a cererii de recurs, se invocă dispozițiile art.304 pct.4 și pct.9 și art.3041Cod proc. civilă.
Deși a fost legal citat și a fost și prezent la judecata recursului, intimatul-contestator G nu a formulat întâmpinare, însă, prin concluziile formulate oral, cât și prin concluziile scrise depuse la dosar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea, ca legală și temeinică, a hotărârii fondului.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate de recurentă în cererea de recurs, prin prisma apărărilor invocate de intimatul-contestator, precum și sub toate aspectele, din oficiu, potrivit dispozițiilor art.3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare:
Legea nr.19/2000 - legea-cadru în materia pensiilor stabilite în sistemul public - reglementează, prin norme cu caracter de protecție, cadrul și condițiile în care se stabilesc, se calculează și se plătesc drepturile de pensie ale persoanelor asigurate în acest sistem.
Astfel, art.161 alin.2 din actul normativ menționat mai sus prevede că: "În condițiile în care, pentru o anumită perioadă, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare de certificare. -".
Ca urmare, legiuitorul a înțeles sa ușureze sarcina probei pentru persoana asigurată în al cărei carnet de muncă nu sunt înregistrate toate datele necesare stabilirii și calculării drepturilor de pensie, prevenind în acest mod litigii viitoare, cu atât mai mult cu cât aparținea angajatorului obligația de a efectua operațiunile corespunzătoare în carnetul de muncă.
Potrivit dispozițiilor art.2 lit. "e" din Legea nr.19/2000: "Sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: - e)principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite; -.".
În raport de principiul contributivității, statuat de dispozițiile legale suscitate, Curtea apreciază că în mod justificat instanța de fond a reținut aspectul că intimatul-contestator Gaf ăcut dovada, atât cu înscrierile existente în carnetul său de muncă, cât și cu actul de certificare eliberat de fostul angajator și anume, cu adeverința nr.320/11.05.2007, eliberată de -, (aflată la filele 7 - 10 din dosarul de fond), a tuturor veniturilor realizate, inclusiv a celor suplimentare, obținute în sistemul de retribuire înacord global,cât și cu titlu deprime, venituri pentru care s-au virat contribuțiile legale de asigurări sociale (), potrivit dispozițiilor art.1 din Decretul nr.389/1972.
Așadar, Curtea, având în vedere că dispozițiile legale cu valoare de principiu se aplică prioritar, își însușește argumentele instanței de fond și având în vedere și dispoz.art.76 și următoarele din Legea nr.19/2000, referitoare la stabilirea punctajului în vederea calculării drepturilor de pensie, precum și dispozițiile art.2 din OUG nr.4/2005, apreciază că este îndreptățit intimatul-contestator la luarea în calculul drepturilor sale de pensie a tuturor veniturilor și sporurilor obținuteinclusiv a celor cu titlu deacord globalșiprime.
În sensul celor de mai sus, Curtea mai reține și aspectul căveniturile obținuteprin munca desfășurată în sistemul de retribuireînacord globalnu sunt sporuri propriu-zise, ci acestea au reprezentat, practic,însăși o formă de retribuire, de unde reiese, indubitabil, caracterul lor permanent.
De altfel, reține Curtea, chiar recurenta, încercând să argumenteze faptul că veniturile realizate în sistemul de acord global nu ar avea caracter permanent, face trimitere, în cuprinsul cererii sale de recurs, la ispozițiile art.4 și art.5 din Legea nr.2/1983 - lege ce reglementa lucrul în acord global -, dispoziții care prevedeau că,pe lângă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficia,ca parte variabilă a retribuției,de venituri suplimentare, pe caleaadaosului de acord, recunoscând, astfel, implicit, că aceste venituri reprezintă, de fapt, o formă de retribuire, nicidecum, sporuri cu caracter nepermanent, câtă vremeele au făcut parte din însăși retribuția personalului muncitor.
Astfel, Curtea reține că dispozițiile art.4 din Legea nr.2/1983 prevăd că:"Sistemul de retribuire asigură cointeresarea materială a celor ce muncesc la creșterea producției, a productivității muncii și a eficienței economice, precum și repartizarea echitabilă a veniturilor provenite din muncă, în raport corespunzător între veniturile individuale minime și maxime.Forma de retribuire în acord globalse extinde și se generalizează în toate unitățile economice."
De asemenea, Curtea are în vedere și dispozițiile art.5 din același act normativ, potrivit cărora: "munciisunt retribuiți în raport cu munca prestatăși rezultatele obținute.
În cazul depășirii producției planificateveniturile cresc în mod corespunzător și nu sunt plafonate.
În situația nerealizării producției sau a neîndeplinirii obligațiilor de la locul de muncăretribuția se diminuează în mod corespunzător, fără a se asigura venit garantat.".
Potrivit prevederilor art.47 alin.2 din Constituție cetățenii au dreptul la o pensie, stabilită conform legii. Ca urmare, legiuitorul este în drept să modifice, să completeze sau să abroge dispozițiile referitoare la condițiile de exercitare a dreptului la pensie "ori de câte ori consideră că situația economică a țării, resursele financiare existente permit sau impun anumite modificări",astfel cum a confirmat și Curtea Constituțională a României.
Reformarea sistemului public de pensii este un obiectiv cuprins în Capitolul 7 - "Politica de protecție socială", din Programul de guvernare 2005-2008, de unde rezultă necesitatea adoptării unor măsuri de îmbunătățire a standardului de viață pentru persoanele vârstnice, in principal prineliminarea inechităților din sistemul public de pensii, existente între diferitele categorii de pensionari.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, au fost recalculate pensiile persoanelor ce s-au pensionat anterior datei de 1 aprilie 2001, astfel încât toate pensiile să fie stabilite pe baza acelorași principii.
Chiar din preambulul OUG nr.4/2005 rezultă că acest act normativ a fost adoptat " n vederea susținerii măsurilor de reformare a sistemului de pensii prevăzute în Programul de guvernare, respectiv urgentarea procesului de recalculare a tuturor pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, aflate în plată, astfel încât să fie respectat principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", precum și pentru asigurarea cadrului legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, elemente care vizează interesul public și constituie situații de urgență -.".
Apreciind toate criticile recurentei-pârâte drept simple afirmații formale, lipsite de conținut juridic, Curtea le va înlătura ca atare, urmând a menține hotărârea fondului, ca fiind legală și temeinică.
În consecință, pentru toate considerentele expuse mai sus,în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.5848 din data de 23.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.17.441/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-contestator.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR JUDECĂTOR,
GREFIER,
red. / tehnored.
2 ex. / 17.04.2009
Jud.fond: ;
Președinte:Ilie Nadia RalucaJudecători:Ilie Nadia Raluca, Bodea Adela Cosmina
