Obligație de a face. Decizia 1389/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr-(6206/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ Șl PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE
MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.1389/
Ședința publică din data de 05 martie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 2: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul reclamant, împotriva sentinței civile nr. 3575 din 23 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr. 8565/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, având ca obiect - obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul reclamant, prin avocat, cu împuternicire avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.-/20.02.2009 atașată la fila 13 dosar, lipsind intimata pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Avocatul recurentul reclamant, susține verbal motivele de recurs inserate pe larg în cererea scrisă și solicită admiterea acestuia, casarea sentinței civile atacate și pe fond admiterea contestației astfel cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr. 3575/23.04.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a respins acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Casa de Pensii a Municipiului.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Reclamantul este veteran de război, fiind decorat cu Medalia "Crucea Comemorativa a celui de-al doilea război mondial 1941-1945", calitate în care beneficiază de prevederile art.14 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum si unele drepturi ale invalizilor si văduvelor de război, privind acordarea unei rente lunare echivalenta cu 25% din solda de grad a unui sublocotentent (50 % din solda de grad, începând cu data de 01.01.2008, conform modificărilor aduse Legii nr.44/1994 prin Legea nr. 303/2007)
Instanța de fond a găsit neîntemeiate susținerile reclamantului în sensul că, începând cu data de 01.03.2004, această renta trebuia calculată în procent de 100% din solda de grad și solda de funcție ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării.
Art. 13 din Legea nr.44/1994 prevede la litera a) drepturile veteranilor de război, și anume o rentă lunară echivalentă cu solda de bază a unui sublocotenent, compusă din solda de grad și solda de funcție la minim pentru cei decorați cu Ordinul, respectiv o rentă lunară echivalentă cu solda de grad a unui sublocotenent pentru cei decorați cu Ordinul cu spade, clasa.
La litera b) din art.13 se prevede dreptul celor decorați cu anumite ordine și medalii, enumerate limitativ, la o rentă lunară echivalentă cu 75% din solda de grad a unui sublocotenent.
Art. 14 din același act normativ prevede că, veteranii de război care nu sunt decorați cu ordine, medalii sau cruci de război prevăzute la art.13, dar cărora le-a fost conferită Medalia "Crucea Comemorativă a celui de-al doilea război mondial 1941-1945" beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent.
În concluzie, în funcție de ordinele și medaliile conferite, s-au stabilit drepturi distincte pentru fiecare categorie în parte.
Prin OUG nr. 12/2004 a fost introdus în Legea nr.44/1994 un nou articol, respectiv 141conform căruia "începând cu luna martie 2004, renta lunară prevăzută la art. 13 și 14 se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, stabilite conform legii."
Intenția legiuitorului nu a fost aceea de a egaliza pe toți veteranii de război, sub aspectul cuantumului rentei la care aceștia sunt îndreptățiți, ci de a stabili drept criteriu de raportare nivelul minim al soldei de grad și/sau al soldei de funcție ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării si nu modificarea procentelor sau soldelor în funcție de care se calculează renta.
În funcție de sistemul de pensii din care fac parte, veteranii primeau rentele lunare, calculate conform art. 13 și 14, dar raportate, după caz, fie la nivelul soldei de grad și/sau funcție ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării, fie la nivelul soldei de grad și/sau funcție din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative.
Întrucât solda de grad și solda de funcție ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării erau mai mari decât cele ale unui sublocotenent din cadrul, drepturile veteranilor din aceeași categorie erau diferențiate fără un motiv temeinic, prin simpla apartenența la un sistem sau altul de asigurări sociale. Prin OUG nr.12/2004 s-a urmărit tocmai înlăturarea acestei inechități, prin stabilirea unui criteriu unic, dar cu păstrarea diferențierilor justificate între veterani, în funcție de categoria din care fac parte, adică în funcție de medaliile sau ordinele care le-au fost conferite. Această diferențiere, după cum se poate observa din art. 13 și 14, există nu numai în privința dreptului la renta lunară, ci și în privința celorlalte drepturi (de exemplu, suprafața de teren pentru împroprietărire).
Textul art.141arată că rentele se vor calcula, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ap. Dacă nu s-ar menține diferențierile între cele patru categorii de veterani nu ar mai exista rațiunea acestei mențiuni.
Astfel că, prin introducerea art. 141, rentele lunare se vor calcula astfel: -pentru cei prevăzuți la art. 13 lit. a) lin. 2, decorați cu Ordinul, in procent de 100% din solda de grad si solda de funcție, la minim, ale unui sublocotenent din cadrul Ap.; -pentru cei prevăzuți la art. 13 lit. a) lin. 3, decorați cu Ordinul cu spade, clasa, in procent de 100% din solda de grad, la minim, a unui sublocotenent din cadrul Ap.; -pentru cei prevăzuți la art. 13 lit. b), decorați cu ordinele si medaliile enumerate limitativ, in procent de 75% din solda de grad, la minim, a unui sublocotenent din cadrul Ap.; -pentru cei prevăzuți la art. 14, cărora le-a fost conferita Medalia "Crucea Comemorativa a celui de-al doilea război mondial 1941-1945", in procent de 25% din solda de grad, la minim, a unui sublocotenent din cadrul Ap. (50 % din solda de grad, începând cu data de 01.01.2008, conform modificărilor aduse Legii nr.44/1994 prin Legea nr.303/2007).
Prin modificarea art.14 din Legea nr.44/1994 renta lunara cuvenită veteranilor cărora le-a fost conferită Medalia "Crucea Comemorativa a celui de-al doilea război mondial 1941-1945", se calculează în procent de 50% din solda de grad, la minim, a unui sublocotenent din cadrul Ap. (față de 25% din solda de grad, în reglementarea anterioară). Așadar, baza de calcul a rămas aceeași, s-a modificat doar procentul, din 25 în 50.
Cum reclamantul face parte din categoria veteranilor menționați la art. 14, rezultă că a încasat renta în cuantumul la care era îndreptățit, respectiv 25% din solda de grad, la minim, a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării, rentă care i s-a dublat de la 1.01.2008.
În termen legal, împotriva acestei sentințe a formulat recurs întemeiat în drept pe disp. art.3041Cod procedură civilă, recurentul-reclamant, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie astfel:
În ceea ce privește prevederile OUG nr.12/2004, instanța de fond le-a interpretat după bunul său plac. Prin OUG nr.12/2004 s-a urmărit întocmai înlăturarea acestei inechități, prin stabilirea unui criteriu unic - "dar instanța de fond nu spune clar care este după părerea sa acel criteriu unic și preferă să facă abstracție de exprimarea fără echivoc a legiuitorului din preambulul OUG nr.12 și anume: "în vederea aplicării unui tratament egal tuturor veteranilor de război și pentru evitarea unui impact social asupra unei categorii de personal-".
Mai mult, în interpretarea sa, instanța de fond plasează expresia "după caz" unde se nimerește, fără ca măcar în sens literal să respecte textul legal.
Susține recurentul că practica instanțelor judecătorești după apariția OUG nr.12/2004 a fost în sensul de a aplica tuturor veteranilor de război același procent, de 100% iar baza de calcul să fie solda de grad și solda de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul. Dar, chiar daca se păstrează procentul din vechea reglementare, renta trebuie calculată la nivelul soldei de grad și funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul M Ap astfel cum de altfel a și solicitat prin cererea de chemare în judecată.
Consideră recurentul că tocmai pentru că textul art. 141era atât de confuz iar statul s-a văzut asaltat cu tot mai multe cereri de recalculare și restituire a diferențelor de rentă neacordate, prin Legea 303/2007 legiuitorul a revenit și a mărit cuantumul rentei ce se cuvenea celor cuprinși în art. 14 la 50% și a stabilit ca și criteriu de calcul pentru toți (atât cei de la art.13 cât și cei de la art. 14) solda de grad a unui sublocotenent.
Solicită recurentul admiterea recursul astfel cum a fost formulat, casarea hotărârii ca netemeinică și nelegală și judecând cauza, să se admită acțiunea astfel cum a fost formulată.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței civile recurate prin prisma criticilor invocate, dar și prin prisma art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:
Nu se poate susține teza la care fac referire prima instanță și recurentul-reclamant că veteranii de război, indiferent de ordinele, medaliile și distincțiile pe care le-au primit, sunt îndreptățiți să li se calculeze renta ce li se cuvine, în funcție de solda de grad și de funcție ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării, căci ar însemna să acceptăm ideea că art. 141a modificat implicit art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994, ceea ce, așa cum s-a arătat anterior, nu s-a întâmplat, intenția legiuitorului, clar exprimată, fiind doar aceea de a completa legea și nu de aom odifica în vreun fel.
Întrucât art. 13 și 14 își păstrează conținutul și după adoptarea art. 141prin OUG nr.12/2004, înseamnă că se mențin și diferențierile de calcul al rentei pentru categoriile de veterani de război la care fac referire textele în discuție. Ca atare, intimatul-reclamant este îndreptățit să primească o rentă calculată în strictă conformitate cu art. 14 din Legea nr. 44/1994, respectiv în procent de 25% din solda de grad a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării (întrucât face parte din categoria veteranilor de război cărora li s-a conferit Medalia "Crucea Comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941- 1945"), tocmai pentru că el se află exact în situația la care face referire acest articol de lege.
Prin adoptarea OUG nr.12/2004 s-a intenționat instituirea unui sistem de calcul al rentelor pentru veteranii de război, prin raportare la același criteriu (solda unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării), deoarece anterior stabilirea rentelor se efectua prin raportare fie la solda unui sublocotenent din Ministerul Apărării, fie la solda unui sublocotenent din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative. Scopul urmărit prin intrarea în vigoare a respectivei ordonanțe a fost deci cel de a introduce un unic element de referință în raport de care să se determine rentele veteranilor de război - solda unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării - pentru că între diferitele categorii de veterani existau discrepanțe nejustificate, solda unui sublocotenent din cadrul MIRA fiind mai mică decât cea unui sublocotenent din Ministerul Apărării. Acesta este și sensul în care trebuie interpretată expunerea de motive a OUG nr. 12/2004.
Adoptarea acestui act normativ a fost determinată de intrarea în vigoare a OUG nr. 2/2004, prin care solda unui sublocotenent din Ministerul Apărării se majorase, depășind-o semnificativ pe cea a unui sublocotenent din Ministerul Internelor și Reformei Administrative.
Faptul că OUG nr. 12/2004 este, în realitate, o consecință a intrării în vigoare a OUG nr. 2/2004 (și deci că este corect modul în care intimatul-pârât a calculat renta cuvenită recurentului-reclamant) rezultă și din împrejurarea că cele două acte normative au fost adoptate la un interval foarte scurt de timp (nici două luni de zile) de către aceeași autoritate, Guvernul României. Este un aspect ce rezultă și din conținutul Notei de fundamentare a OUG 12/2004.
De altfel, în conținutul acestei note se face referire doar la veteranii de război decorați cu Ordinul " " sau Ordinul " cu spade, clasa ", respectiv categoria prev. de art. 13 alin. 1 lit. a din Legea nr. 44/1994, ceea ce înseamnă că ar trebui să se considere că doar aceștia sunt vizați de OUG nr. 12/2004., însă, că un asemenea punct de vedere nu poate fi acceptat (căci s-ar ajunge să se contravină art. 16 din Constituție).
Pe de altă parte, persoanele despre care fac vorbire art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994 nu se află în situații identice, analoage sau măcar comparabile, pentru simplul motiv că nu li s-au conferit aceleași medalii, ordine sau distincții militare, știut fiind că asemenea semne distinctive se acordă în funcție de importanța faptelor de arme săvârșite de către cei care le-au primit. Acesta este motivul pentru care legiuitorul a instituit un sistem diferențiat de calcul al rentelor pentru veteranii de război, sistem la baza căruia nu poate sta o concepție egalitaristă, întrucât ar fi inechitabil ca o persoană ce a săvârșit un act de eroism pe front, pe timp de război, să fie distinsă cu aceeași medalie ca și o persoană care a participat la război, dar nu s-a remarcat prin vreun comportament deosebit.
La aceeași concluzie, a netemeiniciei pretențiilor recurentului-reclamant, se ajunge și prin faptul că în conținutul art.141se utilizează sintagma "după caz". Existența acesteia confirmă ipoteza că la calculul rentei se vor menține diferențierile dintre veteranii de război ce decurg din interpretarea art. 13 și 14, fiecare dintre cele patru categorii (cazuri) de veterani urmând să beneficieze de o rentă stabilită strict conform procentului și soldei, de grad și/sau funcție, indicate expres de lege prin normele juridice sus amintite.
În acest sens este și decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 10.11.2008, când prin Decizia nr.45, admițându-se recursul în interesul legii, a stabilit că "Dispozițiile art.141raportate la dispozițiile art.13 și 14 din Legea nr.44/1994, privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, astfel cum a fost completată prin OUG nr.12/2004, aprobată prin Legea nr.210/2004 se interpretează în sensul că renta lunară se calculează conform prevederilor art.13 și 14 din lege, în raport cu solda de grad și/sau solda de funcție, după caz, a unui sublocotenent din Ministerul Apărării Naționale".
Prin urmare, având în vedere și dispozițiile art.329 alin.(3) Cod procedură civilă, conform cărora "Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe", Curtea în temeiul art.312 Cod procedură civilă, urmează să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant împotriva sentinței civile nr.3575/23.04.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 5 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex.
30.03.2009
Jud.fond:
Președinte:Elena Luissa UdreaJudecători:Elena Luissa Udrea, Liviu Cornel Dobraniște